Page 22 - Drumul_socialismului_1976_06
P. 22
Pag. 6 DRUMUL SOCIALISMULUI O NR. 6119 © MARŢI, 15 IUNIE 1976
NE ÎMPLINIM ÎN PATRIE
Ne împlinim în patrie cuminţi,
Nimic şi nimeni nu ne mai desparte
Şi setea noastră vine din părinţi
Şi neamul nostru şi de mai departe.
Aici ne limpezim întîiul vis,
Aici culegem rodul cald în palmă
Şi-amiaza-i ochiul cerului, deschis,
Din care ne hrănim iubirea calmă.
Ne împlinim in patrie mereu.
Pămîntu-acesta doar pe noi ne ştie I
Uniţi sîntem, la bine şi la greu,
In jurul tău, străbună ROMÂNIE !
IOAN VASIU
ISTORIA PATRIEI-O VIE SI MEREU ACTUALĂ N O I
Noi aici ne-am trezit. ■V
SURSĂ DE INSPIRAŢIE PENTRU SCRIITORII HUNEDORENI Aici este românescul plus şi minus infinit. 4
S Sublim de firească ne este naşterea
Spaţiul acesta românesc demiurg
In publicaţiile noastre cotidiene ca orice adevărată poezie. Numai nă tot istorie, istorie în devenire. \ Ne-a alcătuit după chipul şi asemănarea sa 4
şi literare întîlnim, mai ales in aşa poezia poate să-şi exercite Se impune astfel o trăire continuă Din a dacilor moşi vatră 4
ultima vreme, referiri judicios for funcţia de educare a omului so la înaltă frecvenţă a prezentului. \
mulate privind necesitatea abordă cietăţii noastre. Şi aceasta mi-o impun în primul Inima-n soare-ncrustală. %
rii, concomitent cu teme din ac EUGEN EVU : Prin arta sa, scri rind mie însumi şi, cu aceeaşi in s Din înaltul munţilor •L
-
tualitatea socialistă, şi a u- itorul român a slujit întotdeauna transigenţă, o cea şi poeţilor care } ■Gind, tăria frunţilor.
nor teme din trecut, menite idealurile, vremii sale, adică ale au crescut ori cresc sub ochii mei Din mulţimea de izvoare 5
să contribuie la dezvoltarea unei poporului care l-a izvorît. Dintot- lăuntrici. 4 Lacrimi,' buze doinitoare.
conştiinţe istorice ridicate, condi deauna, adevăratul artist a înţeles NECULAI CHIRICA : Cenaclul Din culorile cîmpiei 4
ţie fără de care nici prezentul nu acest adevăr vital pentru destinul nostru, „Flacăra", s-a străduit pe 4 Cîntul, glasul omeniei. \
va putea fi înţeles în întregime. operei sale. Eminescu sau Bălces- tot parcursul existenţei sale de 4
Apar contribuţii care subliniază ou, -Goga, Arghezi ori Rebreanu, două decenii să se inspire atit din Din al aripei lin zbor i
necesitatea de a se folosi mai mult prin strălucirea .specifică a verbu actualitate cit Şi din tot ce. a pre 4 Vorba, românescul dor
ca pînă acum faptele trecutului lui lor au picurat lumină în car mers această actualitate. Pentru a 4 ■Ne-a mai adăugat din stea >
îndepărtat sau mai apropiat, de a tea cea mare ;a neamului ; istoria întări .această afirmaţie voi aminti Cinstea, hora, dragostea. PETRIŞOR CIOROBEA T
se scrie lucrări cu o tematică în însăşi este în fiecare şi fiecare es doar trei din volumele colective 4
măsură să adincească adevărul te al istoriei. Scriitorul are misiu ale cenaclului din ultimii ani — V
continuităţii poporului român pe nea de a se înălţa în adevărul is „Luceferi de mc'tal", „însemne noi 4
meleagurile locuite astăzi de el, toriei şi de a lupta pentru respec pe vatră veche" şi recentul volum Li PĂMÎNT DE SĂRBĂTORI \
de a se trata în mod artistic şi tarea adevărului istoric. „Pasărea de foc", în care, prin s
creator această tematică. formulele proprii fiecăruia dinitre 4
„Dezvoltând recunoştinţa şi pre noi, am dat glas .sentimentului viu Pâmîntu-şi spală rănile cu fluturi şi cu flori
ţuirea faţă de strămoşii care, cu Dezbatere la cenaclul al istoriei, conştienţi că prin re 4 Şi îşi deschide pleoapele-n izvoare sfinte s
sacrificii şi jertfe uriaşe, au apă flectarea creatoare a prezentului 4 în care curg din păsări cu valuri de cicori
rat fiinţa naţională a poporului, „Flacăra" Hunedoara nu am făcut altceva decît să ne Ceruri topind sub lut caldele oseminte, I
au purtat steagul luptei pentru li înscriem pe linia tradiţională a es 5 în fiecare dimineaţă aud foşnindu-i iia
bertate şi neatârnare, pentru drep teticii noastre, dar şi a perspecti De grîu, cum se desface In aerul nuntit — \
tate naţională şi socială — spunea NECULÂI CHIRICA : Magistrala' velor vaste ale actualităţii. .Aşa 4 Din pieptul lui zvîcneşte spre imnuri ciocîrlia
secretarul general al partidului expunere , a tovarăşului Nicolae cum strămoşii noştri dinspre pă- 4
nostru, t o v a r ă ş u l NICOLAE Ceauşescu la primul Congres al mînt se împărtăşeau cu apa din Ca sîngele din palma atinsă de cuţit...
CEAVŞESCU, la Congresul educa educaţiei politice şi al culturii so Dunăre pentru a fi mai puternici s îmi sprijin tîmpla verde pe binecuvintate lanuri
ţiei politice şi al culturii socialiste cialiste subliniază încă o dală im în cuget şi fapte, tot aşa sedimen s Şi scrijelesc cuvinte pe scoarţe de Jîntîni... n
— trebuie să sădim in conştiinţa portanţa deosebită a cunoaşterii is tele multiseculare ale conştiinţei Cu buze de răcoare pămintul ne mai cheamă s
oamenilor sentimentul răspunderii toriei patriei ca factor de bază al naţiunii noastre ca şi prezentul is \ ia focurile sacre aprinse de bâtrini:! s
faţă de moştenirea înaintaşilor, al activităţii ideologice şi politico-e- toric pe care-1 trăim şi din care Da sărbători ne intră mireasma lui în case :
hotăririi de a duce mai departe, in ducative. Respectul faţă de valo ■creşte viitorul patriei, constituie s Cu grîu şi niiere-adastă sub roditoare ploi
noile condiţii istorice, făclia pro rile autentice ale trecutului de lup izvorul inspiraţiei noastre, al unei s
gresului şi civilizaţiei pe pămin- tă şi de muncă, precum şi faţă inspiraţii în «are substanţa artis Seminţele albastre. Poţi auri cum suie
tul României". de , prezentul istorie pe care îl tră tică trebuie să se recunoască prin s Cu paşi subţiri de iarbă
In această perspectivă ne refe im, constituie temelia formării atributul angajării ! Pămînturi!e-n noi... IOAN EVU
rim la istorie ca o sursă de inspi gîndirii noastre înaintate. Monu C. DROZD
raţie, ca o şcoală a adevărului, ca mentală prin însăşi natura ei, prin
ia un obiect de meditaţie riguroa rolul jucat de ' masele populare,
să. Iată în acest sens opinia unor istoria constituie şi pentru scriitori Poşta literară
scriitori hunedoreni, membri ai ce o puternică şi mereu actuală sursă
naclului literar „Flacăra". de inspiraţie, elaborarea Epopeii
IV MARTINOVICI : Eu cred că naţionale preconizată de către par Inii ana Andra.şi — Brad. Versuri
sentimentul de patrie este un dat tidul nostru nefiind altceva decît cu mare degajare de căldură, care
genetic. îl dobîndim ca pe o zestre materializarea acestei inspiraţii, ne îndreptăţesc să sperăm într-un
spirituală şi tot astfel îl transmi turnarea ei în imagini la fel de viitor debut.
tem copiilor noştri. Delavrancea a monumentale. losif Sieoe — (Crişcior. „Din toa
faitifuit şî a sintetizat perfect a- Dar a răsîringe aspecte ale uria tă inima" are frumoase calităţi şi
oest dat în „Apus de soare", «înd şei, dramaticei istorii a poporului •dovedeşte multă .uşurinţă în ver
afirma că „patria aparţine urma român în oglinzile profunde ale sificare. Spre a ne face o imagi
şilor urmaşilor noştri", faţă de ca artei nu este echivalent cu o li ne .mai clară, tr.imiteţi-ne şi alte
re este implicat sentimentul unei teratură care evadează din con poezii.
foarte complexe răspunderi. temporaneitate. Maria Luzarevici — Hunedoara.
Ca patria să fie a urmaşilor noş EUGEN EVU : Desigur, prin is Poezie greoaie, prea încărcată de
tri ea a fost mai întîi a strămoşi torie nu înţeleg numai un trecut metafore.
lor noştri, tot aşa cum astăzi noi o plin de măreţie şi dătător de pil
înstăpînim. Iată de ce cred că e de înalte, ci şi un prezent eroic Ion Nogovan, Floriea Todescu —
necesar să trăim în prezent, dar şi demn. Eu văd în jurul meu ce Hunedoara, Teodor lorza — Buceş,
avînd rădăcinile in trecut, în tre spune istoria, ce înseamnă reali Miliai Todea — Orăştie. Versuri
cutul nostru istoric, pururi înălţă tatea socialistă. Hunedoara, aceas- ' eonstatative, fără calităţi deosebite.
tor, pururi tonifiant. Relaţia poet- tâ cetate de laudă a focului şi a
istorie este un fenomen organic, omului, ştie prea bine ce este is Trebuie să citiţi şi să lucraţi mai
mult.
un fenomen social, pe deplin în toria, de vreme ce pe vatra sa
armonie, niciodată în opoziţie. Că glorioasă, oamenii acestui timp fă Aurica 'f'uca — Hunedoara. Nici
aşa este, sînt pildă operele marilor uresc o istorie a?a cum au visat-o de data aceasta poezia nu întru
•noştri scriitori. Societatea noastră înaintaşii. Acea răspundere a scri neşte condiţiile necesare publicării.
socialistă vede această noţiune itorului în faţa adevărului îşi cere
„poet-istorie" pornită dintr-o esen şi aici, mai mult şi mai plenar ica
ţă comună. Evident, şi acest ade oricînd, dreptul la fiinţă. Sîntem
văr a fost relevat, poezia patrio martori şi implicaţi ai istoriei şi Statuia „Decebal" din faţa (Casei
tică trebuie să se constituie în fe în istorie.
nomen estetic. Criteriul tematic FV MARTINOVICI : A trăi sen de cultură din municipiul Deva.
nu este suficient. Poezia patriotică timentul istoriei şi a scrie o ast Foto : V1RGIL ONOIU
trebuie să emoţioneze, să deter fel de poezie nu înseamnă a trăi
mine mutaţii psihice, să modeleze numai în trecut ; prezent înseam
în secolul I înaintea erei noas Dar pericolul roman creştea de
tre, după toate mărturiile antici la an la an. încă- în anul 74 î.e.n.,
lor, asistăm la o puternică ridi C. Scrib-'vuus 'Curio, procons-ulul
Macedoniei, atinge Dunărea in re
care 3 statului dac. Faptul se da mmi L IlEIiiTEIEIE STAT h MMANIEl
tor dş te în primul rind dezvoltării mmm?, giunea Banatului, cu ocazia urnei
economice, precum şi slăbirii pu campanii militare. N-a îndrăznit
terii vecinilor — celţi, iliri şi traci însă să treacă fluviul în Dacia fi
—-, in urma deselor războaie cu indcă, după cum spune_ '.stenicul
romanii. Dar la accentuata dezvol -„cel dinţii şi cel mai mare dintre regii din Tracia 14 Florus, „l-a înspăimintat întuneci
tare a statului dac se mai poate mea codrilor".
invoca o cauză : apariţia în frun Atent la toate evenimentele din
tea .sa a unei remarcabile perso Dionysios, care adusese mari ser Varro. Epoca abundă în mari rea trul fără teamă şi jefuia Tracia Roma, Burebista nu numai că
nalităţi politice şi militare — re vicii oraşului, servind întii sub ta lizări ale civilizaţiei umane, chiar pînă în Macedonia şi Iliria". sprijină orice .acţiune a popoarelor
gele Burebista. tăl lui Burebista, apoi pe acesta, dacă este .străbătută de ample fră- Acum statul dac ajunge la .cul libere împotriva imperiului, dar;şi
După istoricul Iordanes, domnia mîntări .sociale şi politice... mea puterii sale. Se întinde pe o intervine direct în problemele ro
lui Burebista începe în vremea descris ca „cel dinţii şi cel mai Dar tot acum, populaţiile din a- mane. în timpul disputei dintre
mare dintre regii din Tracia şi siă-
cînd la Roma devenea dictator pînitor al tuturor ţinuturilor de suprafaţă considerabilă, cuprinzind Pompeius şi Caesar, îi acordă spri
Sulla, adică in anul 82 î.e.n. Între dincolo şi de dincoace de Dunăre". ceastă parte a lumii istot preocu toate teritoriile locuite de geţo- jin militar primului, urmând ca
prinzător şi curajos, energicul rege Peste o mie şi aproape cinci sute pate de .ameninţarea expansiunii daci, precum şi unele teritorii lo după victorie acesta să-i recunoas
romane. Vechea uniune a tribu
dac a impresionat pe contempo de ani, Mircea cel Bătrîn .se va rilor gete se prezenta la venirea cuite de celţi, iliri, .traci. Hotarele că statul pe oare il crease. Dar
ranii şi urmaşii săi. Iată cum il intitula de asemenea „stăpânilor înainte ca trupele geto-dace să in
descrie istoricul şi geograful Stra- pe amîndouă malurile Dunării pî lui Burebista ca cea mai solid în acestui stat se întindeau pînă in tre .în luptă, Pompeius este înfrânt
bo : „Lăsind la o parte trecutul chegată, ca cea mai puternică şi po Boemia şi pînă aproape de Alpii la Pharsalus. Caesar, hotărît să-şi
îndepărtat al geţilor, întâmplările nă la marea cea mare"... trivită spre a realiza speranţele anti austrieci, pînă în nordul Carpaţi- pedepsească toţi adversarii, con
romane. Burebista, personalitate ex
din vremea noastră sînt următoa Ne aflăm deci in ultimul veac lor, pînă ia Bug şi ia Marea Nea centrează în Macedonia o armată
rele : ajungind in fruntea neamu dinaintea erei noastre. Anii lui cepţional înzestrată, ajunge în scurtă gră, pînă spre Adriatica şi pînă impresionantă, dar moartea sa ne
lui său, care era istovit de răz Burebista coincid cu vremea cînd vreme în fruntea uneia din cele la Balcani. Capitala statului sau aşteptată din anul 44 î.e.n. amină
mai puternice formaţiuni politice.
boaie dese, getul Burebista l-a la Roma trăieşte C. Valerius Ca- expediţia. în acelaşi an, cade vic
înălţat atât de mult prin exerciţii, tullusi, unul din marii lirici latini ; Viteaz conducător de oşti, îşi asi imperiului („arche") cum îl nu timă, tot ca urmare a unei con
abţinere de la vin şi ascultare fa are loc violenta răscoală a sclavi gură întii liniştea frontierelor. Pe mesc autorii .antici, ,a fost oraşul spiraţii intgrne, şi regele Burebista.
ţă de porunci, incit în ciţiva ani lor conduşi de Spartacus ; sarmaţii celti, atit cei din sud-vestul Da Angcdava. Marele stat pe care-1 făurise se
a făurit un stat puternic şi a su şi bastamii se stabilesc în „stepa ciei, scordiscii, cit şi pe cei de la Puternicul stat putea ridica la va destrăma curând. Dar elemen
pus geţilor cea mai mare parte getică" din estul Daciei ; se con nord, tauriscii, i-a învins, căpă luptă 200 000 de ostaşi, cifră indi tele statului incipient pe care-1
din populaţiile vecine. Ba a ajuns struieşte primul teatru de piatră tând chiar porecla de „celtoctonul". cată de Strabo, care nu pare .exa crease, uniunea geto-dacă din
să fie temut şi de romani". la Roma ; apare pentru prima oa Apoi supune oraşele greceşti de munţii Transilvaniei se va dezvol
Afirmaţiile lui Strabo ne, sini ră în public celebrul orator Cicero; pe ţărmul Mării Negre, de la Ol- gerată dacă ţinem cont de faptul ta în perioada următoare. Vor tre
confirmate şi de alte izvoare. In pe tronul faraonilor, în Egipt, a- bia, la gura Bugului, pînă la A- că Burebista devenise stăpînul ne ce mai mult de o sută de ani pînă
acest sens, semnificativă este o junge Cleopâtra a Vil-a, care, în pollonia, la sud de Munţii Balcani contestat al răsăritului şi centru ce Dacia va fi din nou unită şi
inscripţie greacă (aflată azi la Mu lupta pentru putere este sprijini lui european, vast teritoriu nea- îşi va înscrie din nou numele în
zeul Naţional din Sofia) pe care tă de Caesar; iar la 56 î.e.n. a- Ele recunosc autoritatea iregelui flat sub dominaţia romană- şi deci istoria universală prin dîrza rezis
locuitorii din Dionysopolis (Balcic) par „Antichităţile", capodopera ce dac şi îi plătesc dări. Strabo afir tenţă opusă celui mai puternic im
o dedică, probabil în anul 48 î.e.n., lui mai strălucit enciclopedist al mă că „Burebista ajunsese temut cel mai de seamă adversar al im periu al vremii.
unui concetăţean, Acornion al lui Romei republicane, M. Tereritius şi de romani, deoarece trecea Is- periului roman. C. DEVEANU
