Page 26 - Drumul_socialismului_1976_06

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULl

iţie ■ viaţa MARŢ
6,00 Radio
ţii ; 8,00 Su
La microfon
tă ; 9,00 Bu
Solişti de oj
in rîndurile partidului—cei mai înaintaţi Finalizăm un an bun de învăţămînt tin de ştiri
melodia poj
tul preferat
zi ;
12,35 :
oameni ai muncii politico-ideologic de partid, îi 13.00 De la :
curioşilor ;
1,6,25 Memc
mânesc ; 17,
întărirea rîndurilor partidului cu ducţia globală a fost îndeplinit, iar torului Se întîlnesc periodic cu ne­ 17,20 Coloc
cei mai destoinici oameni ai muncii la indicatorul marfă planul a fost membri de partid, dau răspuns la pregătim temeinic pe cei viitor 17,40 Cîntăr
aflaţi în primele rînduri ale între­ depăşit cu 3 la sută. unele întrebări ce le pun aceştia. 18.00 Orele
cere socialiste, cu o temeinică pre­ In acest an, începînd din luna Un rol important în ac­ In vederea finalizării în condiţii dezbaterilor finale stabilim şi rota­
gătii'" politică şi profesională şi o februarie, în fiecare lună am avut tivitatea de pregătire temei- cît mai bune a anului de învăţă­ ţia formelor de curs pentru anii
Înaltă conştiinţă este în atenţia cel puţin o primire în rîndurile nică a celor care solicită primirea mînt politico-ideologic de partid şi următori, la acele cursuri unde in­
permanentă a organizaţiei de organizaţiei de partid care în pre­ in • rîndurile partidului are mun­ U.T.C., la indicaţia şi cu ajutorul tervine rotaţia, cu excepţia celor
partid de la sectorul forestier Do- zent numără 107 membri. Cum am ca comuniştilor cu experienţă. Co­ Comitetului judeţean de partid, noi de informare şi statut, care nu se calitate, efi
bra. a biroului său. Pe o întinsă procedat ? Fiecare membru al bi- muniştii Siminic Lăscuş, Roman am făcut o reinstruire temeinică a schimbă pînă în 1980. xică pe adre
22,00 O zi
suprafaţă de pădure, în zeci de roului organizaţiei de bază are re- Simoc, Iulian Munteanu, Tranda­ tuturor lectorilor şi propagandişti­ Estrada noc
Paralel cu activitatea intensă pe
parchete forestiere, lucrează sute partizat un număr de parchete fo­ fir Iuga, Aurel Crăciunescu şi alţii lor. Aceasta, după ce la toate for­ care o desfăşurăm pentru a da o tiu de ştiri
ţi" muncitori, mecanizatori care restiere de care răspunde pe linie se preocupă în mod constant de mele de curs au fost stabilite te­
cît mai bună finalitate acestui an
mînuiesc cu pricepere fierăstraiele de partid şi economică. Ei îndru- pregătirea celor mai tineri, îi ajută mele recapitulative, lecţiile finale. de învăţămînt, ne preocupăm de MIERCl
mecanice, tractoarele, utilajele de mă în permanenţă şi munca de să-şi însuşească temeinic politica Cunoscîndu-lo, am insistat, in ca­ buna pregătire a celui viitor. In
scos-apropiat, încărcat etc. Infrun- primire în partid, controlează cum partidului şi statului nostru, preve- acest sens am stabilit ca în lunile 6,00 Rădic
tînd capriciile vremii, muncitorii îşi îndeplinesc sarcina primită co- derile Statutului P.C.R., sarcinile drul instruirii, pe dezbaterea şi cu­ ţii ; 8,00 Si
La microfoj
forestieri muncesc cu- abnegaţie muniştii cu mai multă experienţă ce ne revin din documentele de noaşterea aprofundată a acestor iulie, august şi septembrie să ini­ tă ; 9,00 Bu
pentru exploatarea raţională a ma- de a se ocupa de 1—2 tovarăşi care partid. Comuniştii care se ocupă teme, s-au dat răspunsuri la toate ţiem o seamă de acţiuni care să a l Din ţările s
asigure continuitate muncii de in- )
sei lemnoase, pentru valorificarea au certe calităiî de a deveni mem- de cei care solicită primirea în rîn­ întrebările puse de propagandişti letin de ştii
ei deplină şi eliminarea oricăror bri de partid. In acest an, am pri- durile partidului au în permanenţă şi lectori, ca şi la cele adresate formare şi educaţie politico-ideolo- l pionieri . )r ;
pierderi de masă lemnoasă. In pri- mit în rîndurile organizaţiei noas- în atenţia lor cultivarea respec­ de cursanţi prin propagandişti. De gică a comuniştilor şi uteciştilor, ' rice ; 12,3
mele rînduri sînt întotdeauna co- tre, printre alţii, pe Vasile Tirian, tului faţă de spiritul de ordine şi asemenea, au fost instruiţi secreta­ a celorlalţi oameni ai muncii. La ţ 13.00 De la
indicaţia Comitetului judeţean de i
muniştii. Iată de ce biroul organi- Gheorghe Oaidă, Doru Moraru si disciplină, faţă de respectarea în­ rii comitetelor şi birourilor organi- bul invitaţi
zaţiilor de bază cu toate sarcinile partid am stabilit ca în luna iulie,
zaţiei de bază este preocupat ca Gheofghe Nan. Toţi sînt printre tocmai a Codului principiilor şi jurnal ; 16,
în toate parchetele forestiere să cei mai buni forestieri şi cu înalte normelor muncii şi vieţii comuniş­ şi răspunderile ce le revin pentru in mod organizat, in toate organi- L î ’ mâne ; 16,5i
mâniei — s
zaţiile de partid şi tineret să fie
+î----------------4- „X -
i ~
~„ i: ,1
P
întărim rîndurile comuniştilor, să calităţi morale. Pentru ca cei care tilor, ale eticii şi echităţii socia­ a finaliza in condiţii cît mai rod­ 20,30 La no
avem în fiecare brigadă un număr solicită primirea în rîndurile parti- liste. Sîntem conştienţi că numai nice anul de învăţămînt politico- dezbătute documentele Congresului aşi — repi
educaţiei politice şi al culturii so
cît mai mare de comunişti. In dului să fie temeinic pregătiţi şi printr-o pregătire temeinică poli­ ideologic de partid şi U.T.C. Sub­ cialiste, in mod deosebit expune- 1 pe adresa
liniez că aceste instruiri s-au fă­
parchetele mari. cum sînt cele de din punct de vedere politic, biroul tică şi profesională a viitorilor ' ' rti- )pari 22.00 O zi
la Poiana Răchîtelii şi LăPUgiu, organizaţiei de bază organizează membri^ de partid asigurăm întă- cut diferenţiat, pe forme decursuri: rea secretarului general al Estrada no
dului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, l
avem între 15—20 de membri de săptămînal expuneri, convorbiri, rirea rîndurilor organizaţiei noas­ economie, transporturi, comerţ, sta­ şi Rezoluţia congresului. Pentru tin de ştir;
partid. dezbateri asupra sarcinilor ce ne tre cu comunişti cu o înaltă con­ tut şi altele. JOI
Forţa exemplului personal al co­ revin din cuvîntările tovarăşului ştiinţă politică şi revoluţionară ca­ O altă măsură luată de organul aceasta, pregătim toţi lectorii şi j
muniştilor, munca lor politică de Nicolae Ceauşescu, din documen­ pabili să-şi îndeplinească în cele orăşenesc de partid a fost reparti­ propagandiştii care, la rîndul lor, l 6,00 Radii
să poată înfăţişa întreaga bogăţie '
masă în rîndul muncitorilor fo- tele partidului, pe probleme ale mai bune condiţiuni sarcinile de zarea membrilor comitetului, ai ţii ; 8,00 Si
rentieri au condus la realizarea politicii interne şi externe a parti- partid. biroului şi secretariatului pe orga­ de idei a acestor documente în l La microfo
ritmică a planului, la exploatarea dului şi statului nostru. Membri ALEXANDRU TOMUŢA nizaţii de bază şi cursuri. Nu avem faţa comuniştilor. In continuare, i tă ; 10,10
în lunile august si septembrie vor )
Grigoriu ;
raţională a masei lemnoase. Tn 5 ai biroului organizaţiei de bază, secretar al organizaţiei de partid curs, organizaţie de bază la care fi reluate şi aprofundate unele ca- i 10,45 Atlas
luni ale acestui an, planul la pro- cadrele tehnice din conducerea sec- de la sectorul forestier Dobra să nu fie stabilit exact cine par­ letin de şt
ticipă la dezbaterea finală, cine pitole din Programul partidului — » mieră Radi
după specificul fiecărui curs. Vom l
răspunde de buna ei pregătire, care folosi cît mai bine perioada de i tcca „U“ -
este tema recapitulativă, cînd se pînă la începerea viitorului an de \ Buletin de
ţine. Acolo unde de-a lungul anu­
cu melodia
Formarea oioylui nou, cis 0 înaltă conştiinţă rmlnfienară lui de studiu s-au constatat unele învăţămînt politico-ideologic de t preţul pre
partid şi al U.T.C., organizînd con- '
la
carenţe în desfăşurarea învăţămîn-
tului — frecvenţă mai slabă, dez­ ferinţe, mese rotunde, simpozioa- ţ lor
fUrmare din pag 1) rii şi silviculturii de la Geoagiu şi inginereşti constituie obiective pri­ bateri de un nivel mai scăzut etc. ne, seri de întrebări şi răspunsuri i Telii. ciut
Simeria. în întreprinderi au fost mordiale : dezvoltarea bazei de ma­ — participă la lecţia recapitulativă etc., cunoaşterea documentelor de 1 nai ; 16,25
Inmănunchind în chip strălucit a- create compartimente, servicii sau terii prime ; găsirea de noi soluţii partid şi de stat, a cuvîntărilor şi t letin de ş
ceste obiective şi cerinţe, secreta­ nuclee de cercetări, proiectări şi pentru valorificarea eficientă a secretari ai comitetului orăşenesc expunerilor ce vor apare în această blicitate ;
miliei ; 18,<
rul general al partidului, tovarăşul tehnică nouă. De asemenea, un po­ cărbunelui de Valea Jiului şi a de partid, membri ai biroului aces­ perioadă, în aşa fel ca problema- \ Panoramic
tuia. Decadal, cei care răspund de tica viitorului an de învăţămînt i
Nicolae Ceausescu, le-a transfor­ tenţial deosebit de însemnat pentru minereurilor cu un conţinut mai închiderea învăţămîntului politico- politico-ideologic de partid şi al î Muzică ]
mat în însufleţitoare chemări şi cercetare, pentru promovarea teh­ redus ; o masivă contribuţie pro­ voastră ; 2:
îndemnuri, adresate oamenilor de nicii noi îl reprezintă cadrele di­ prie la soluţionarea problemelor ri­ ideologic de partid şi ai U.T.C. U.T.C. să fie abordată de pe o te- l 23,00 Melor
ştiinţă, cadrelor tehnico-inginereşti, dactice şi studenţii de la cele două informează concret comitetul oră­ melie nouă, temeinic pregătită. tin de ştir
tuturor celor ce muncesc — be­ institute de învăţămînt superior, dicate de intensificarea mecaniză­ şenesc asupra modului cum se des­ Subliniez că anul de învăţămînt 1 nocturnă.
rii în minele de cărbune si mine-
neficiarii cuceririlor ştiinţei şi teh­ miile de ingineri şi tehnicieni care reuri ; ridicarea la nivelul celor făşoară această acţiune pentru a politico-ideologic de partid şi al l VINI
nicii, cei care le aplică în fapt. lucrează In toate ramurile produc se putea interveni operativ acolo U.T.C., pe care-1 încheiem, lecţii- /
„Ştiinta românească, toţi oamenii ţipi. mai bune realizări mondiale a pa­ unde este cazul. Trebuie să arăt le finale recapitulative au fost mai * 6,00 Radi
muncii — se subliniază în magis­ Cercetătorii, cadrele tehnico-ingi­ rametrilor calitativi şi de eficien­ că tovarăşii care au fost reparti­ bine pregătite în comparaţie cu l ţii ; 8,00 Si
trala expunere-program a secreta­ nereşti hunedorene au adus o con­ ţă ai metalului ; industrializarea zaţi să răspundă de închiderea în- alţi ani. De aceea, şi eficacitatea / Sănătatea ;
construcţiilor ; sprijinirea realizării văţămîntului
de
politico-ideologic
ric ;
11,0
rului general al partidului la Con­ tribuţie valoroasă la soluţionarea lor, puterea lor mobilizatoare s-a j 11,20 Avan
gresul educaţiei politice şi al cul­ problemelor legate de perfecţiona­ programelor judeţene de dezvol­ partid şi al U.T.C. participă efec­ simţit mai din plin în toate colec- l 11,35 Disc<
turii socialiste — trebuie să facă rea metodelor de extracţie şi me­ tare a agriculturii; realizarea în tiv la 'pregătirea lecţiilor finale, tivele de muncă brădone. 1 lian Andr
totul pentru înfăptuirea directive­ canizare, de creştere a securităţii judeţ, în cel mai scurt timp, a u- recapitulative, asigură consultaţii de ştiri ; 1
lor Congresului al Xl-lea de afir­ muncii în minerit, a celor privind nor ansamble, subansamble şi pie­ cursanţilor, propagandiştilor, in­ ION ÎONESCU i lodia pop
mare plenară în acest cincinal a îmbunătăţirea indicilor de utilizare se de schimb, care în prezent sînt tr-un cuvînt, ajută concret pregă­ directorul Cabinetului orăşenesc ; preferat ;
revoluţiei tehnico-ştiinţifiee în toa­ a agregatelor siderurgice şi a pa­ aduse din import ; raţionalizarea tirea temeinică a acestor dezbateri de partid Brad ce ; 12,35
te domeniile de activitate. A dez­ rametrilor calitativi ai metalului, folosirii muncii în întreprinderi şi de sfîrsit de an. Tot cu ocazia 13.00 De 1;
vălui noi taine ale naturii, ale ma­ au dat un însemnat sprijin la dez­ pe şantiere şi alte probleme. \ dent-club ;
teriei, a acţiona pentru a face ca voltarea şi modernizarea agricultu- Acţionînd cu fermitate în aceste 16,25 Miori
roadele cunoaşterii să se materia­ rii, au obţinut realizări notabile în direcţii, dealtfel cunoscute si mult muzicii u:
lizeze cit mai curînd în producţie, multe alte domenii. mai diversificate, luînd toate mă actualitatea politică de ştiri ;
te : 17,20
în viaţa socială, în progresul şi şurile pentru scurtarea ciclului cer Aceasta e
Documentele Congresului al XI-
bunăstarea poporului este un scop lea, secretarul general al partidului cetare — rezolvare — aplicare, or­ 18.00 Orele
nobil care trebuie să-i însufleţeas­ au pus şi pun în faţa organelor si ganele şi organizaţiile de partid, publică : 5
că ne toţi cei ce se consacră cer­ sindicatele, organele colective de planului cincinal, pentru dezvoltarea > sa di
cetării ştiinţifice şi tehnice, pe toţi organizaţiilor de partid, a oameni­ conducere ale întreprinderilor au (Urmare din pag. 1) industriei şi progresul agriculturii, l într-c
lor de ştiinţă, instituţiilor specia­
■vamenii muncii". lizate şi cadrelor tehnico-ingine­ datoria de a revitaliza şi transfor­ buna organizare a activităţii Consi­ pentru creşterea gradului de civili- ' noc tun rit.
Judeţul nostru dispune de o bază liului de Miniştri au fost stabilite zatie materială şi spirituală, pentru l
reşti, a colectivelor de muncă, în ma într-o mişcare de masă. atot-
materială de cercetare ştiinţifică actuala etapă, sarcini deosebite în cuurinzătoare, iniţiativa cadrplor o serie de măsuri organizatorice. înflorirea patriei socialiste. • , SÎMB
si tehnică în continuă amplificare, domeniul ştiinţei şi tehnicii, ale tehnico-inginereşti de la C.S. Hu­ Comitetul Politic Executiv a stabi­ Sub preşedinţia t o v a r ă ş u l u i 1 G,00 Rad
de un puternic şi valoros corp de căror direcţii principale trebuie să nedoara şi din alte unităţi de a lit măsuri privind îmbunătăţirea ac- NICOLAE CEAUŞESCU, secretarul i i ţii ; 11,20
al Partidului Comunist Ro-
oameni de ştiinţă şi cadre tehnico- fie, aşa după cum s-a subliniat tivităţii de îndrumare şi conducere general preşedintele Republicii Socia- { dio-TV. ;
inginereşti, de un larg şi diversi­ rezolva anual cel puţin o pro­ a cooperativelor agricole de ' produc- mân. Stela Ena
ţie. S-a hotărît ca
preşedintele
ficat cîmp de acţiune pentru cer­ la Congresul educaţiei politice şi blemă tehnico-economică în afara U.N.C.A.P. să fie şi secretar al C.C liste Rom a n ia. la C.C. al P.C.R. a ^ / ştiri ; 12,C
al culturii socialiste, şi cu alte prile­
avut loc o şedinţă de lucru r_u ca”
cetare, de posibilităţi inepuizabile sarcinilor de serviciu. însuşirea dre de conducere de la Ministerul , din popu
preferat ;
de aplicare imediată în producţie juri, cultivarea spiritului de crea­ acestei iniţiative este, de fapt, o al P.C.R., iar preşedinţii U.J.C.A.P Minelor, petrolului şi GeMogiei, Co- ^
a creaţiei proprii. Astfel, avem in ţie propriu, a mîndriei de a aduce reflectare a mîndriei patriotice de să fie şi secretari ai comitetelor ju­ le rezerve geolo- j 12,35 Muz
la 1 la
deţene de partid. In continuare au misia republicană d
judeţ — la Petroşani şi Deva — o contribuţie originală preţioasă la a aduce o contribuţie originală, fost examinate problemele colaboră- giee, institute de cercetări şi pro- j club ; lC,f
institute şi centre de cercetări ca­ progresul rapid al patriei noastre proprie, la progresul rapid al între­ rii economice a României cu ţările jectări. cu specialişti din inireprin- , Radioreco
pabile să rezolve cu succes pro­ şi asigurarea ca roadele cunoaşte­ prinderii unde lucrezi, al întregii socialiste ; raportul delegaţiei romă- (leri t1e prospecţiuni si explorări j serii. Kei
blemele dezvoltării industriei ex­ rii, ale cercetării efectuate să se economii. De asemenea, concomi­ ne la cea de-a IV-a Conferinţă a geologice, din alte unităţi ale in- i 20.30 Azi,
tractive, un institut de proiectări materializeze cît mai curînd în tent cu preocupările pentru intro­ Natiunilor Unite pentru comerţ şi dustriei extractive. A fost analizat I Muzică
voastrăii;
In construcţii, precum şi staţiunile producţie. Pentru cercetătorii hu- ducerea operativă a roadelor ştiin­ dezvoltare, care a avut loc luna tre­ în spirit critic şi autocritic modul t 23.30 Mara
de cercetări în domeniul agricultu- nedoreni, pentru cadrele tehnico- ţei şi tehnicii în producţie, cadre­ cută. la Nairobi. cum sînt transpuse în viată sarcinile ' Buletin d
le tehnico-inginereşti au datoria de In cursul săntămînii, tovarăşul stabilite de Congresul al Xl-lea al trada noi
a ajuta şi mai mult oamenii mun­ NICOLAE CEAUŞESCU, sccrclar ge­ partidului acestui important domeniu
neral al Partidului Comunist Român, de activitate.
cii să însuşească şi stăpînească teh­ preşedintele Republicii Socialiste Ro- Tnoenînd de astăzi, preşedintele Ke- DUM
(pre
rubrica tineretului nica nouă — factor deosebit de im­ mânia, a făcut vizite de lucru în trei pubiicii Socialiste România, tovarăşul
y
portant în afirmarea reală a re­
7,00 Ra<
judele ale ţării : Teleorman, Cluj şi NICOLAE CEAUŞESCU. împreună cu
voluţiei tehnico-ştiinţifice la fie­ Bihor. Aflîndu-se din nou în miilocul tovarăşa ELENA CEAUŞESCU vor premieră
/ care loc de muncă. „Trebuie — celor ce muncesc, tovarăşul Nicolae face o vizită oficială în Turcia. Ja reconiantl
ŞANTIERELE MUNCII pe serie, constituiţi în „brigăzi, de­ sublinia tovarăşul Nicolae Ceauşescu Ceauşescu, al cărui cabinet de lucru invitaţia preşedintelui Republicii t ' Ilustrate
satului ;
taşamente, echipe de muncă şi edu­ in cuvîntarea rostită cu prilejul a devenit de mult întreaga ţară, a Turcia şi a soţiei acestuia.
PATRIOTICE TINEREŞTI caţie comunistă 11 -. Primele serii şi-au recentei vizite în judeţul Cluj — fost înconjurat cu cele mai calde In cursul săptămînii, tovarăşul \ 11.00 Radi
11,30 Intîli
Pentru transpunerea în fapte a in­ început de ieri activitatea. să-i învăţăm pc toţi oamenii mun­ sentimente de dragoste şi respect, NICOLAE CEAUŞESCU a primit pc ţ Iară şi
dicaţiilor date de secretarul general în cadrul unor puternice manifestări ministrul comerţului, industriei şi 12.00 D
al partidului, tovarăşul Nicolae IOAN GROZA cii să vorbească limba celei mai de adeziune ale oamenilor muncii turismului al Danemarcei, Erling 13.00 Rac
■ Ceauşescu, la Congresul educaţiei activist la Comitetul judeţean înalte tehnici, de care depind pro­ români, maghiari, germani şl de alte Jensen ; un grup de ziarişti turci ; veselă ;
.iu» _ . • j. X «4 —
-
t
„„niinih i-i c ■ m- i inolltl’ nl Y? A -
politice şi al culturii socialiste, pri­ gresul, bunăstarea şi fericirea în­ naţionalităţi la politica internă şi ex- ministrul energiei şi minelor al Ke- i 20.00 Rad
vind educaţia patriotică prin muncă al U.T.C. tregului popor". ternă a partidului — expresie grăi- pubiicii Peru, Arturo de la Torre di 1 da dumij
şi pentru muncă a tinerilor, Comi­ Un vibrant mesaj adresat inte­ toare, vie a legăturii Indestructibile Tolla ; ministrul federal pentru apa- jurnal : :
tetul judeţean al U.T.C., sub îndru­ OLIMPIADA STRUNGARILOR dintre partid şi popor. Secretarul rare al Republicii Austria, Karl , tiv ; 22,?
marea Comitetului judeţean de par­ lectualităţii noastre ştiinţifice şi general al partidului a analizat la Lutgendorf ; secretarul generai al ^ turnă.
tid, a stabilit un program complex Şl FREZORILOR tehnice, tuturor oamenilor muncii fata locului împreună cu oamenii Partidului Socialist Popular din Spa-
şi concret de activităţi, menit să de a contribui şi pe această cale muncil din cele trei judeţe, cu fac- nia (P.S.P.), Râul Morodo ; ambasa- L
contribuie la Întărirea dragostei fa­ La I.U.M. Petroşani s-a desfăşurat la formarea omului nou, cu o înal­ torii de răspundere, probleme de dorul Uniunii Sovietice, V. I. Droz- (pr<
ţă de muncă a tinerilor. Obiectivele faza judeţeană a Olimpiadei strun­ mare importanţă pentru realizarea denko.
programului urmăresc sprijinirea di­ garilor şi frezorilor utecişti, olim­ tă conştiinţă revoluţionară. 6,00 Ra
rectă a unităţilor economice clin ju­ piadă organizată de Comitetul jude­ ţii ; 8,00
deţ la realizarea obiectivelor de in­ ţean al U.T.C. In urma desfăşurării dalizate, în relaţiile lor internaţio­ La micro
vestiţii din industrie şi agricultură. unor exigente probe teoretice şi ; i fiii: nale. R.d. sînt o consecinţă firească tă ; 11,00
Astfel, in această vară, tineri mun­ practice, la strungari au ciştigat în dicţionar poUtico-economl# a recunoaşterii internaţionale a sta­ Avan^rer
citori, cooperatori, studenţi şi elevi ordine : Marin Pătru — I.U.M.P., t> - > Mg® $$$&$ & - Mm: ' ^ ' ' ' ’MiM telor şi sînt stabilite în urma unui Discotec?
vor munci pe 39 şantiere locale şi 3 loan Pop — C.S.H., Ignat Gyorgy — acord între cele două state intere­ de ştiri
şantiere judeţene de muncă patrio­ l.U.M.P. ; la frezori ordinea a fost sate. Pot fi suspendate, întrerupte, lodia p
tică, dintre care : 6 in industrie, 13 următoarea : Constantin Feneci — NEINTERVENŢIE (Principiul nein­ stăpîne pe bogăţiile lor naţionale. rupte, din iniţiativa unuia dintre preferat
in agricultură, 9 la obiective social- I.U.M.P., Petru Dinşoreanu — F.I.L. tervenţiei), principiu fundamental al Principiul n. este un corolar al prin­ state, care o comunică celuilalt stat, ce ; 12
culturale, 5 la obiective edilitar-gos- Orăştie, Petru Pintca — I.U.M.P. dreptului şi relaţiilor internaţionale cipiului egalităţii în drepturi a sta­ 13,00 D
podăreşti, 9 in alte domenii. Dintre Ciştigătoril locurilor intîi au parti- contemporane, conform căruia nici telor şi al respectării suveranităţii şi fiind urmată de retragerea recipro- ţ bul ad
că a misiunilor diplomatice. R.S. Ro- i
accstca se remarcă şantierul judeţean cipat la faza pe ţară ce s-a des un stat nu are căderea să se ames­ independenţei lor naţionale. Respec­ mânia, stat socialist, suveran şi in­ 1 diojurr
de la hidrocentrala Riu Mare — Ke- făşurat la Piteşti, în zilele de 19, 20 tece în treburile interne sau externe tarea principiului n. constituie o dependent, promovînd în mod con­ fonică
tezat. Concret, aici tinerii vor munci şi 21 iunie a.c. De subliniat că la ale altui stat. Principiul n. presupu­ condiţie a menţinerii şi dezvoltării secvent politica de colaborare şi 1 17,20 /
la construirea drumului de acces la faza de început, olimpiada a avut ne respectarea suveranităţii şi inde- unor relaţii normale între state, a pace internaţională, întreţine relaţii i Orele
barajul hidrocentralei ; cel de pe un caracter de masă, la care au pendenţei statelor, a integrităţii lor încrederii şi securităţii internaţionale. neasc
platforma Chişcădaga şi cel de la participat toţi strungarii şi frezorii teritoriale, a dreptului popoarelor de ^ Se mai numeşte principiul neames- diplomatice şi consulare cu 126 de /
construirea şi amenajarea sistemului utecişti din întreprinderile judeţului a-şl hotărî singure soarta, de a re- tecului în treburile altor state, state şi relaţii economice cu peste V nic ;
dunu
ide desecări Chimindia — Banpotoc. nostru. zolva liber, fără amestec din afară, 130 de ţări, cu toate statele socia- i tr-o
Pe bază de tabele nominale, ute- IONEL COLIBĂŞAN problemele organizării lor politice, RELAŢII DIPLOMATICE, raporturi liste, cu state care şi-au cuce- ) zică*
oiştii vor munci pe aceste şantiere activist la Comitetul judeţean ale sistemului lor economic şi social, permanente cu caracter oficial, paş- rit recent independenţa, cu state ca- ^ nă^
In perioada 21 iunie — 30 august, în de a-şi elabora de sine stătător po- nic, pe care statele le întreţin, prin pitaliste dezvoltate, cu alte state, in-
scrii de cite 15—20 de zile, cîte 100 al U.T.C. litica internă şi externă, de a fi intermediul unor organe de stat spe- diferent de orinduirea lor socială.