Page 29 - Drumul_socialismului_1976_06
P. 29
Prolefarl din toate fările, unlji-vă!
anul xxvro
MARŢI,
29 !UNîE
1976
8 PAGIN! — 50 BANI
: actualitatea politică
iii prlm-planuS activităţii economia® — creşterea productivităţii muncii
La exploatările miniere din Valea Jiului GI8
A g w ■
re pop
sirian
Tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, dere istoric este extrem de scurt.
secretar general al Partidului Co Asemenea „comprimări" ale tim
In acest an, în actualul cincinal, liile Oamenilor muncii, conducerea te de I.U.M. Petroşani, obţinin- munist Român, preşedintele Repu pului se produc de obicei sub
rrruncitoriic'-mineri din Valea Jiu Centralei cărbunelui Petroşani, con du-se randamente de 14—15 tone blicii Socialiste România, împreună
lui au sarcini deosebite în ce pri structorii de la I.U.M. Petroşani, pe post. Această metodă, de meca cu tovarăşa ELENA CEAUŞESCU, impulsul unei personalităţi care
exprimă într-o sinteză fericită ten
veşte creşterea productivităţii mun cercetătorii de ia I.C.P.M.C. au ac nizare uşoară, dacă poate fi numi au făcut o vizită oficială în Turcia, dinţele cele mai înaintate ale so
cii. Pînă în 1980, de exemplu, pro ţionat şi acţionează pe baza unui tă aşa, se aplică şi la mina Pa- la invitaţia preşedintelui Renuhli- cietăţii respective, în general ale
ductivitatea fizică la nivelul ex program complex în acest dome roşeni, în straturile subţiri. Mi 'cii Turcia, FAHUI S. KORUi'URK epocii sale — şi tocmai o ase
ploatărilor trebuie să atingă pe cea niu, obţinîndu-se unele rezultate nerul nu mai ridică stîlpi, ci îi de şi a doamnei EMEL KORUTUKK.
realizată în prezent în subteran, notabile, deschizătoare de largi plasează prin mutare-hidraulică. menea personalitate este preşedin
tele Nicolae Ceauşescu. A înfăţişa
pentru a îndeplini cu succes sar perspective în ce priveşte extinde Vizita s-a desfăşurat şi s-a în
cinile de creştere prevăzute la pro rea mecanizării, perfecţionarea me — Cu o lună în urmă am intro cheiat cu rezultate deosebit de rod
ducţia de huilă cocsificabilă şi la todelor de abataj şi, implicit, creş dus la Lonea, în abatajul brigăzii nice, deschizătoare de-noi perspec (Continuare in pag. a 2-a)
cea energetică potrivit directivelor terea productivităţii muncii. minerului Ioan Cojocariu, iniţia- tive prieteniei şi colaborării dintre ■----------------------------------- ----------------
Congresului al Xl-lea, a indicaţii — Am început cu îmbunătăţirea toarea „Brigăzii de producţie şi e- România şi Turcia. Spicuim cîteva
lor date de secretarul generaJkTfl tavanului artificial cu plasă, prin ducaţie socialistă", un complex de dintre cele mai elocvente dovezi în Şedinţa comună a
partidului, t o v a r ă ş u l Nicolae extinderea- confecţionării acestuia mecanizare — relata tovarăşul An acest sens — extrase din presa
Ceauşescu. cu toroane de rezistenţă — ne spu drei Colda, secretarul comitetului română şi turcă, din declaraţiile Biroului Comitetului
de partid al minei. în această pe
Principala cale de sporire a pro nea tovarăşul inginer Dumitru rioadă, oarecum de aclimatizare cu unor personalităţi remarcabile ale
vieţii publice din Turcia.
ductivităţii muncii în acest bazin Popianăş, şeful serviciului tehnic complexul, productivitatea muncii întrebat ce l-a determinat să
carbonifer, recomandată de secre al centralei. Ideea a pornit anul a crescut cu 2—3 tone de cărbune scrie lucrarea „Ceauşescu şi Româ judeţean Hunedoara al
tarul general al partidului, este trecut şi se aplică la Lonea, Pe- pe post fală de productivitatea
asigurarea unei mecanizări inten trila, Dîlja şi Aninoasa. La Lonea medie pe abataje şi tindem să o nia de ieri, de azi şi de mîine", P.C.R. şi Comitetului
profesorul universitar Necip Alpan
sive a muncii în subteran, în prin s-au atins productivităţi, la abata ridicăm pînă în trimestrul IV ia a spus : „Că om de ştjinţă care
cipal prin crearea aici, de către jele frontale cu tavan de rezisten aproape dublu. Cîştigul cel mai în studiază de peste 30 de ani istoria executiv al Consiliului
cercetători şi constructori de uti ţă, de 9,24—10,7 tone pe post. semnat este că s-a redus la mai
laje, a unor maşini şi instalaţii de La Lupeni şi Aninoasa s-a intro puţin de jumătate efectivul brigă- popoarelor balcanice, mi-au atras popular judeţean
susţinere şi extracţie a cărbunelui dus tavanul de rezistenţă cu grinzi puternic atenţia caracterul profund
original al experienţei României,
adecvate condiţiilor de zăcămînt, metalice îngropate în vatră. La Lu succesele ei multiole obţinute în-
în paralel cu perfecţionarea meto peni, de exemplu, în abatajul fron Ieri, 28 iunie a.c., a avut loc Ia
Biroului
a
comună
delor de abataj. Aceasta este, de tal din stratul 3, blocul 5, randa {Continuare în pag. 4-5) tr-un răstimp ce din punct de ve- Dova şedinţa judeţean Hunedoara a!
Comitetului
fapt, calea sigură de a suplini şi mentele au crescut cu 2—3 tone. P.C.K, şi Comitetului executiv al
problema efectivelor deficitare la — La mina Lupeni — nc-a infor- Consiliului popular judeţean. La or
unele mine (printr-o creştere cit rhat, zilele trecute, tovarăşul Şte INVESTIŢIILE - LA TERMEN. DE CALITATE dinea de zi a şedinţei au fost în
mai accentuată a randamentelor în fan Popa, secretarul comitetului de scrise următoarele probleme: ni.odui
abataje), a ridicării eficienţei eco partid al minei — s-a trecut la iu care organele şi organizaţiile de
consiliile
organele
populare,
partid,
nomice, reducerii consumului de tavanul de rezistenţă şi la stratul Pe şantierele de locuinţe din Hunedoara agricole judeţene asigură înfăptuirea
material lemnos şi alte materiale, 5, blocul 3, felia a doua, precum sarcinilor trasate de către tovarăşul
economiei de muncă fizică, pen şi la abatajele cameră din secto Nicolae Ceauşescu la consfătuirea de
lucru din 27 februarie 1976, pr!*M»id
tru a respecta în mod riguros pro rul I. îmbunătăţirea activităţii din agricul
gramul de lucru, revizii şi repa — Tot aici — arăta tovarăşa in Ritmuri susţinute pentru devansarea tură; preocuparea conducerilor în
raţii stabilit. giner Lucia Mindirigiu, din cadrul treprinderii de transporturi attvţ>.
Comitetul municipal de partid, centralei — în stratul 13, blocul 3, I.J.G.C.L. şi a organelor locale pen
organele şi organizaţiile de partid se aplică de către brigada mine tru îmbunătăţirea activităţii de trans
porturi auto de călători urban şi in
de_ la exploatările miniere Lonea, rului Costache Grigore metode de termenelor de execuţie terurban; desfăşurarea procesului
Pe’trila, Lupeni şi celelalte, consi abataj cu grinzi păşitoare. realiza instructiv-educativ în anul şcolar
— Mai întîi o precizare : nici dacă acest „asalt final" nu gre 7 y 75—197G şi măsurile luate pentru
pregătirea deschiderii în bune con-
nu se pune problema că planul vează asupra calităţii lucrărilor 7 diţiuni a noului an de invăţămînt ;
anual de locuinţe în municipiul Noi am pus această întrebare tova principalele concluzii ce se desprind
-Hunedoara nu- se va realiza la timp răşului inginer Ioan Banu, şeful din modul de desfăşurare a învăţă-
şi chiar înainte de termen. In şantierului, la care am primit ur «n în tul ui politico-ideologic de partid
in anul 1975—1976 şi măsurile ce se
ziua de 26 iunie am predat 129 de mătorul răspuns, concludent după impun pentru îmbunătăţirea conţi
apartamente, restul, pînă la 246 — opinia noastră : nutului şi eficienţei acestuia în noul
cit. este planul primului semestru — N-am avut fixate nişte ter an de studiu. în continuare, a fost
— le vom preda pînă la 1 iulie. mene anume de dare in folosinţă ascultată o informare privind preo
Pe şantiere domneşte ordinea şi pe care nu le-am respectat. Am cuparea organelor locale de partid şi
de stat, a conducerii I.J.I.L. şi a
disciplina — sigur că mai sînt şi lucrat în paralel la mai multe blo fabricilor de pîine asupra modului
unele lucruri de pus la punct — curi, le finalizăm în acelaşi timp, în care se aplică programul de mă
se acţionează organizat şi respon dar garantăm pentru buna calita suri al Comitetului executiv al Con
sabil de către majoritatea forma-' te a lucrărilor. Nu vrem să avem siliului popular judeţean privind
tiilor de luoru, conduse de munci probleme după .predarea blocurilor, dezvoltarea sectorului alimentar al
industriei locale, diversificarea pro
torii noştri cei mai buni, de comu nu vrem să ne auzim reproşuri, ducţiei, îmbunătăţirea calităţii şi asi
nişti, şi treburile merg destul de pentru munca noastră. gurarea de condiţii igienico-sanitare
bine. — Unde sînt amplasate aceste corespunzătoare de producţie şi des-*
Sublinierea aparţine tovarăşului blocuri în care se vor muta chiar facere.
Grigore Boem, secretarul comite-/ în zilele următoare 129 de familii
tului de partid al şantierului nr. 4 hunedorene ? în problemele. analizate au fost a-
din cadrul X.C.S. Hunedoara. S-ar — în centrul civic al Hunedoa doptate măsuri corespunzătoare de
putea pune întrebarea de ce nu rei şi în cartierul „Micro 5“. Pe îmbunătăţire a activităţii. Au fost, de
Brigadierul Ion Cojocarii, de la mina Lonea, împreună cu ortacii din s-a predat nici un apartament pînă asemenea, rezolvate o seamă de pro
schimb, la ieşirea din şut. acum, spre sfîrşitui semestrului, şi (Continuare în pag. 4-5) bleme ale activităţii curente.
Priorităţi în agricultură: Sesiunea Consiliului popular judeţean
vităţii muncii la lucrările de con
în ziua de 26 iunie a.c., a avut
■ pregătirea şi declanşarea secerişului s întreţinerea culturilor loc, la Deva, sesiunea Consiliului strucţii, prin proiectare si execu
popular judeţean. La sesiune au ţie ;
participat deputaţii consiliului 5. Proiect de hotărire pentru în
fiinţarea Şcolii de şoferi amatori
prăsitoare a recoltarea finului ss lucrările in legumicultură popular, primarii municipiilor şi şi motociclişti în municipiul Petro
oraşelor, activişti de partid, con
ducători ai unor unităţi economi- şani :
în săptămîna încheiată, activita lucru a ţăranilor cooperatori au fel ca în perioada recoltării opera co-sociale, ai organelor locale de 6. Proiect de hotărîrc pentru ra
tea în unităţile agricole a cunos rămas ca activităţi prioritare : în ţiunile să se desfăşoare în flux, specialitate şi compartimentelor tificarea unor decizii.
cut febrilitatea încheierii pregătiri treţinerea culturilor prăsitoare ; în- fără pierderi de timp şi de recol din aparatul comitetului executiv, înaintea lucrărilor din plenul se
lor pentru seceriş, pentru a- silozarea furajelor ; strîngerea fi tă. In cooperativele agricole din vicepreşedinţi de la unele oraşe siunii, asupra problemelor înscrise
sigurarea desfăşurării în bu nului şi lucrările la grădina de Gurasada şi Burjuc am constatat şi primarii unor comune, ziarişti. la ordinea de zi au avut loc dez
ne condiţiuni a recoltării or legume. Despre modul cum sînt că asigurările primite privind pre Pe ordinea de zi a sesiunii au bateri în cadrul comisiilor perma
zului, ca primă urgenţă a îndeplinite aceste deziderate ale gătirea secerişului au acoperirea fost înscrise următoarele probleme: nente, unde s-au făcut numeroase
1. Validarea mandatului de de
acestei etape îp care se clntăreşte muncii cîmpului, in raza de acti faptelor. In schimb... putat în Consiliul popular jude propuneri.
In plenul sesiunii, tovarăşul Petru
rodul muncii demne şi entuziaste vitate a consiliilor intercoopera- ţean al tovarăşului Emil Roşu, Bota, vicepreşedinte al Comitetului
tiste Iiia şi Dobra, vom consemna
depuse de-a lungul unui an agri constatările făcute în raidul nos ...LA ÎNTREŢINEREA pentru circumscripţia electorală nr. executiv al Consiliului popular ju
col. De asemenea, pe agenda de tru, întreprins joi şi vineri. CULTURILOR, 51 Lupeni ; deţean, a prezentat o informare
2. Proiect de lioiărîre pentru a- cu privire la al treilea punct de
RECOLTAREA ORZULUI - JOI S-A LUCRAT legerea unui judecător la judecă pe ordinea de zi, iar tovarăşul
V-ichente Bălan, prim-vicepreşedin-
toria Hunedoara ;
PREGĂTITĂ CU SERIOZITATE „SIMBOLIC" 3. Măsurile ce se impun a ţi te al Comitetului executiv al Con
luate pentru valorificarea mai efi siliului popular judeţean, a prezen
Atît la Consiliul intercooperatist lui intercooperatist Iiia, consideră La sediul C.A.P. Gurasada, pre cientă. în cincinalul actual, a po tat o informare cu privire la cel
de-al patrulea punct înscris pe or
Ilia, cit şi în unităţi agricole din că se va intra în lanuri abia în şedintele Octdvian Necula, împreu tenţialului turistic liunedorean :
raza acestuia de acţiune, am fost această săptămîna, dar, oricum, nă cu alte cadre din administra 4. Informare privind modul în dinea de zi.
Participanţii la sesiune au vt-
asiguraţi că pregătirile pentru re maşinile, mijloacele de transport, ţia unităţii mai conlemplau şi sus- care s-au adus la îndeplinire sar
coltarea orzului sînt încheiate. Ing. sacii şi toate cele necesare au fost cinile stabilite prin programul de (Continuare in pag. a 3-a) j
Petru Puia, preşedintele Consiliu puse ia punct In amănunţime, ast- (Continuare in pag. 4—5) măsuri pentru creşterea producti
