Page 30 - Drumul_socialismului_1976_06

DRUMUL SOCIALISMULUI
Pog. 2

r~
MARŢI,
G,00 Radiopr
ţii; 8,00 Sum
La microfon,
rafii; 10,00
între două adunări generale 10,30 Litera i
iN LUMINA PROGRAMULUI UNITAR AL ACTIVITĂŢII IDEOLOGICE, DE EDUCAŢIE POLITICA 11,00 Buletin «
Uas folcloric :
ŞI CULTURALA, TOATE FORŢELE ŞI MIJLOACELE. ORIENTATE PERMANENT SPRE „U“; 12,00 Buh
Girau! organizaţiei ie bază întâlnire cu i
şi interpretul
1 1 ÎNALTA «MM HtHIfFISNARA Ştiinţa la zi;
gilrelor; 13,00 1
chemat să conducă întreaga Clubul curioşi
jurnal; 16,15
cîntec; 16,25
Invăţămîiitul — implantat profund aetMtate politică tului române,
de ştiri; 17,20
porane; 17,40 C
mului: 18,00 <
în opera de formare a omului nou Biroul organizaţiei noastre de la nirea planului. Biroul organizaţiei Melodii popul
calitate, eficiei
secţia „Premo“. a I.M.C. Bîrceâ- de partid s-a întrunit operativ, am pe adresa duo
O zi într-o o
Deva, al cărui secretar' sînt, este analizat ce se poate face concret, nocturnă; 24,00
Defînmd liniile directoare ale acti­ elevilor, pentru a ridica la cote de Activitatea din cele 14 tabere de format din 7 tovarăşi. După cum fiecare a primit o sarcină şi, ac-
vităţii de educaţie revoluţionară a calitate întreaga activiiate de pregă­ odihnă de la munte şi mare, în care bine se ştie, sarcinile fiecăruia* ţionînd unitar, cu răspundere, am MIERCUR
tineretului şi a tuturor oamenilor tire teoretică şi practică a elevilor. vor fi trimişi peste 7 000 elevi, sau problemele de care se ocupă şi răs­ reuşit să ieşim din impas. Ba, pînă
muncii din patria noastră, Congresul Tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, în excursiile interjudeţenc la care vor la această dată avem şi o depă­ G,00 Ratliopri
educaţiei politice şi al culturii socia­ magistrala sa expunere la Congresul participa circa 12 000 elevi- (iar in pund. au fost stabilite încă la ale­ ţii; 8,00 Sum;
liste a definit rolul şcolii, al învăţa- educaţiei politice şi al culturii socia­ drumeţii aproape întregul tineret geri. Astfel, am doi locţiitori — şire de 3,6 kilometri faţă de plan, La microfon,
xnimului! ca factor principal de edu­ liste sublinia necesitatea legării tot şcolar) trebuie să constituie, un bun unul cu probleme organizatorice, la tuburi „Premo" şi 2,7 kilometri tă; 9,00 Bulei!
caţie si formare a omului nou, sub­ mai strinse a . şcolii de producţie : cadru de educaţie patriotică, do cul­ a-ltul cu probleme de propagandă, la .tuburi de 10 atmosfere, care sînt Din ţările soc
liniind menirea ei socială, profund „Programul -partidului şi hotărîrile tivare la elevi a dragostei de patrie un alt membru al biroului răspun­ foarte mult solicitate. letii) de ştiri;
anga jantă în nobila operă de mo­ Congresului al Xl-lea au stabilit con­ şi partid. de de problemele profesionale, al­ A intrat în practica muncii noas­ picnic—îţor:
delare a profilului moral politic al tinuarea cu toată perseverenţa şi fer­ Locurile şi monumentele de istorie tul de organizaţiile de masă şi ob­ tre ca întreg, biroul să ne întru­
omului nou. Dezvoltindu-se pe direc­ mitatea a eforturilor de legare frumuseţile şi realizările contempo­ nim în şedinţe operative, de cel,
ţiile perfecţionării invăţămintului ro­ slrînsă a şcolii de cercetare şi pro­ rane pot constitui prilejuri de a cul­ şteşti, altul de gărzile patriotice, de mult 10-15 minute, ori de cîte ori
manesc — elaborate de Plenara C.C. ducţie. Pe această cale şcoala trebuie tiva sentimentul apartenenţei la un organizaţia de tineret. Acestea ar
al P.C.It. din iunie 1073 — şi avînd să asigure pregătirea tineretului pen­ popor cu o îndelungată istorie şi e- fi domeniile permanente, să zic situaţia o impune, dar nu mai rar ştiri; 12,05 Inti
ia bază Programul adoptat de Con­ tru muncă şi viaţă şi totodată însu­ xistenţă pe aceste meleaguri, dorin­ aşa, de care se ocupă membrii bi­ de 3—4 ori pe lună. în cadrul a- populară şi ii
gresul al Xl-lea al partidului, indi­ şirea celor mai noi. cunoştinţe teo- ţe şi mîndria participării active 1. cestor' şedinţe, fiecare membru al rat; 12,30 Mări;
caţiile secretarnlui general al parti­ retice-ştiinţifice şi culturale —, să tot ceea ce se înfăptuieşte azi. roului. Intre două adunări gene­ biroului informează concret, despre Muzică uşoară
dului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, dezvolte în rîndul tinerilor respectul Noul an şcolar trebuie să însemne rale insă, în faţa biroului organi­ îndeplinirea sarcinilor, stabilim ce la 3; 15,00 Cb
şcoala hunedoreană a înregistrat noi şi pasiunea pentru munca concretă, şi o bătălie hotăritoare împotriva zaţiei de partid se ridică de fieca­ avem de făcut în perioada imediat 16.00 Radiojun
şi însemnate succese, materializate în producătoare de valori materiale"'. neajunsurilor ce s-au manifestat in re dată o multitudine de situaţii , următoare. Aş vrea să spun că toţi limbii române
. „
,,___ , ..
creşterea nivelului general al proce­ Pornind de la aceste indicaţii care auul şcolar încheiat, îti unele şcoli ş probieme ce se cer soluţionate ului nostru sînt oa- Finala Cupei
sului instructiv-educativ, îmbunătăţi­ dau conţinut şi esenţă actului politic şi care s-au repercutat in situaţia operativ şi întotdeauna în folosul O zi într-o ori
membrii bir0
rea formelor politico-pedăgogice şi şi social pe care-1 înfăptuim prin la învăţătură slabă a unor elevi îndeplinirii sarcinilor economice. meni de acţiune, cu experienţă în muzicale; 23,35
politice de educaţie comunistă a ti­ munca de instruire şi educare, de grad ridicat de mediocritate, golur: Pentru aceasta, noi acţionăm în munca de partid, îşi îndeplinesc cu nă; 24,00 Bule
neretului şcolar, prin creşterea com­ formare a omului nou, avem datoria în cunoştinţe, abateri de la disciplina răspundere îndatoririle de muncă.
petenţei şi responsabilităţii profesio­ să facem ca toate cele 432 ateliere şcolară şi a muncii.. Nu mai trebuie cîteva direcţii prioritare : buna or­ Aşa procedează Minodora Oprişan, JOI, 1
nale şi sociale a întregului corp di­ şcolare şi peste 500 cabinete şi labo­ acceptate asemenea abateri, cazurile ganizare a muncii pe ambele schim­ Gheorghe Moldovan, Gheorghe
dactic. ratoare, cit şi munca în rainiferme de delicventă juvenilă, lipsa de grijă buri ; repartizarea uniformă a Bogdan,' Avram Cănija, Victor Ur- 6.00 Radioprc
Sfera largă a preocupărilor din şi microîiitreprinderi, în unităţi eco­ faţă de bunul obştesc, formalismul membrilor biroului pe schimburi, ţii; 8,00 Suma
scoli se oglindeşte fidel în munca nomice,' să devină adevărate lbcuri sectoare, locuri-cheie ale procesu­ su, Vasile Stingă. La microfon, i
asiduă pentru îmbunătăţirea conţinu­ şi stagnările în munca de educaţie Desigur, în faţa biroului orga­ tă; 10,00 Buleti
tului procesului instructiv-educativ, al de muncă, de formare h deprinderi­ ateist-ştiinţiîică, de combatere a in lui tehnologic ; asigurarea unui ca­ nizaţiei noastre de partid se pun Medalion Flori
calităţii exprimate în pregătirea teo­ lor de a munci. fluenţelor nocive mistico-religioase racter organizat activităţii biroului, îfitre două adunări generale sar­ Idei în dialog;
retică şi practică a elevilor, lichida­ în acest scop este necesar ca să etc. orientarea sa spre cele mai impor­ cini multe, diverse., Nu întotdeau­ ştiri; 11,35 Disc
rea repetenţiei la el. I-IV, a medio­ se continue, mai intens, în toate Va trebui ca In nou! an şcolar să tante probleme ale producţiei ; or­ na reuşim să le cuprindem, să ne Buletin de ştir
şcolile. pînă la deschiderea anului
crităţii din viaţa şcolii, în asigura­ şcolar, acţiunea da amenajare, mo- îmbunătăţim, in spiritul ideilor pi'o- ganizarea unui control de partid ocupăm de cele mai importante, cu melodia po
rea unui sistem progresiv de pregă­ dernizare şi dotare a atelierelor şco- gramatice ale Congresului educaţiei po­ preţul preferat
tire a elevilor pe baza unor. acţiuni litice şi al culturii socialiste, predarea riguros şi eficient asupra întregii să selectăm pe cele de care depin­ zi; 12,35 Rev
convergente a tuturor factorilor edu­ lare, cabinetelor şi laboratoarelor, ■ştiinţelor sociale, a istorici şi geogra­ activităţi din secţie ; asigurarea cu- de îndeplinirea în condiţii tot mai 13.00 De la l la
caţionali, cadre didactice, organizaţii studiind încă de pe acum posibilita­ fici patriei, a limbii si literaturii ro noaşterii de către fiecare comunist bune a planului de producţie. A- club; 16,00 Its
U.T.C., pionieri, familie etc., pentru tea trecerii la predarea pe cabinete mâne, să sporim forţa lor de con­ a sarcinilor concrete, specifice lo­ vem însă preocupări în acest sens, Să InVăţăm ti
dezvoltarea, perfecţionarea şi moder­ — laboratoare — ateliere, intr-un cului său de muncă, şi pentru a- ne îngrijim să fim mereu în mij­
nizarea invăţămintului, sporirea va­ număr mai mare de unităţi şcolare. vingere, să transformăm fiecare dis ceasta, asigurarea unei legături locul problemelor pe care le ri­ Ateneu; 16,45 '
lenţelor educativ-formative ale aces­ Practica în producţie a elevilor din ciplină intr-un instrument activ de 17.00 Buletin d>
tuia. licee şi activităţile de muncă voiun- formare ideologică, de educaţie po strinse cu toţi comuniştii ; intr-lin dică oamenii, procesul de produc­ rele scrii; 20,01
litică, patriotică, ateist-ştiinţirică şi
Şcoala hunedoreană cuprinde azi tar-patriotică ce se desfăşoară in cuvînt, acţiune permanentă pentru ţie. Acţionăm pentru ca fiecare co­ lare; 20,30 Pa
peste 90 000 elevi, adică întreaga ge­ vacanţa de vară în cele peste 40 moral-detăţenească a elevilor, de unirea forţelor secţiei, mobilizarea munist să contribuie prin fapte mic; 20,50 Mu
neraţie a copiilor de virstă şcolară, şantiere de muncă, în întreprinderi, formare în spiritul înaltelor valori lor amplă la realizarea şi depăşi­ de muncă tot mai prestigioase la dumneavoastră
cit şi peste 10 000 cetăţeni care-şi pe şantiere, Ia lucrările de construc­ ale eticii şi eehităţii socialiste, ale rea sarcinilor economice ce ne re­ activitatea organizaţiei din care tr-o oră; 24,00
completează studiile invăţămintului ţii şcolare sau de întreţinerea cultu­ dragostei faţă de partid, patrie vin. face parte, să-şi sporească necon­
general obligatoriu sau liceale prin rilor si îmbunătăţiri funciare trebuie popor. Avem, de asemenea, mereu în a- tenit cota de participare la înfăp­ Vineri,
formele de învăţămînt serale sau să influenţeze pozitiv educarea mo­ Această sarcină complexă, a for­ tenţie finalizarea hotărfrilor adu­ tuirea rolului conducător al organi­ G,oo Rndiopro
fără frecvenţă. Este o dovadă grăi­ rală şi politică, patriotică şi civică mării omului nou, sporeşte respon ţii; 8,oo Suma
sabilitatea cadrelor didactice pentru nării generale trecute, ca şi buna zaţiei de partid pe locul de pro­
toare a acţiunii de dezvoltare şi per­ a tineretului şcolar, formarea con­ ducţie, iar membrii biroului orga­ La microfon, r
fecţionare a şcolii, a structurii sale, ştiinţei socialiste, cunoscind că mun­ educarea comunistă a tinerei gene pregătire a celei următoare, îndru­ tă; 9,00 Buletii
pe toate treptele, a faptului că în- ca, activitatea social-utilă constituie raţii, pentru formarea profilului lor marea activităţii organizaţiilor de nizaţiei de bază să fie întotdeauna Sănătatea; 10,45
văţămîntul a devenit în zilele noastre factorul determinant în formarea tră­ politic, moral şi civic. De aceea vom sindicat şi tiperet, intervenim ope­ exemple demne de urmat. 11.00 Buletin <
o mare „întreprindere" prospectivă avea tot timpul în faţă indicaţiile rativ şi eficace acolo unde situaţia Discoteca „U“;
care „lucrează" aproape 25 la su­ săturilor morale ale omului nou. conducerii de partid de a forma d' o cere. De pildă, chiar în această TRA1AN JURCA ştiri.; 12,05 Iuti
tă din populaţia judeţului, că şcoala Trebuie să lichidăm neajunsurile fiecare şcoală un centru de educaţie lună secţia noastră s-a confruntat maistru, dia populară şi
este profund implicată în complexa şi rămînerile in urmă din unele scoli comunistă a tineretului şcolar. cu o serie de greutăţi în ceea ce secretarul organizaţiei de partid ferat; 12,30 M
operă de educaţie, de formare a per­ în privinţa dezvoltării creaţiei ştiin­ In perspectiva şi contextul îrifăn din secţia „Premo" a I.M.C. 12.35 Revista şl
priveşte aprovizionarea cu mate­
sonalităţii umane. ţifice si tehnice, a dezvoltării gîndirii tuirii sarcinilor ce revin şcolii din rie primă, fiind periclitată îndepli- De la 1 la 3;
Experienţa acumulată în acest an creative, luînd măsuri de a creste documentele de partid şi ale Congre­ Bîrcea — Deva club; 16,00 Ra
şcolar oferă cadrul propice pentru preocunările pentru cultivarea spiri­
a intensifica eforturile, de a strînge tului de creaţie al elevilor, şi cadre­ sului educaţiei politice şi al culturii Album coral;
legătura invăţămintului cu cercetarea lor didactice, care trebuie să-şi adu­ socialiste, va creşte aportul şcolii la GAZETELE DE PERETE IN CONCURS 17.00 Buletin
şi producţia, pentru a îmbunătăţi că o contribuţie tot mai mare In creşterea nivelului de cultură al Pentru patrie;
pregătirea pentru muncă şi viaţă a acest domeniu, afirmindu-se plenar întregului ponor, şcoala afirmintlu-se rii; 20,00 Me
20,15 Schimbări
aşa cum a fost ea menită ca prin­
In cincinalul revoluţiei ştiinţifice şi principal canal de difuzare a ştiin­ Problematica abordată - viata de
populaţiei ocup
cipal factor de cultură si civilizaţie,
tehnice în care am intrat. că pe adresa <
Avem datoria să continuăm cu per­ ţei şi culturii, de formare a omului 22.00 O zi înti
severenţă. în perioada vacanţei de nou. eî cu ii a colectivelor ie muncă 3.00 Esţrada n<
Dicţionar vară. activitatea de pregătire politi­ Prof. Emerit CORNEL STOICA
că, ideologică a elevilor, de educaţie
poltt» economic Inspectoratului judeţean şcolar Aflate în concurs, toate cele 11 gazete <le perete şi satirice din unită­ ♦ SÎMBAtA.
inspector general al
moral-cctăţenească, ateist-ştiinţifică şi
patriotică.
6.00 Radiopro
ţile întreprinderii miniere Hunedoara s-an confruntat în faza pe întreprin­
dere. Evenimentul, deosebit de însemnat pentru activitatea colectivelor re­ ţii; 8,00 Sumai
PARTINITATE, principiu care dacţionale, pentru activitatea de ansamblu a gazetelor, a fost comentat La micrpfon, n
tă; io
exprimă apartenenţa de clasă,' de de tovarăşul Corneliu Duca, locţiitor cu probleme de propagandă al se­ Bule ,Ias
ştir
partid a oricărei ideologii ; însuşi­ cretarului comitetului de partid de la I.M. Hunedoara: Rom.,... socia
— Datorită faptului că Ia baza întregii munci desfăşurate de colecti­
re a ideologiei de a reflecta inte­ vele redacţionale ale gazetelor de perete’ şi satirice se află regulamentul lief sonor; 1
resele şi aspiraţiile unei clase so­ întocmit de secţia de propagandă a Comitetului judeţean de partid, acti­ ştiri; 12,05 înti
ciale. P. comunistă, trăsătură in­ vitatea acestora s-a îmbunătăţit simţitor. Ele abordează la modul concret dia populară
trinsecă a ideologiei revoluţionare, o vastă problematici din viaţa colectivelor de muncă respective, alături preferat; 12,30
marxist-leniniste a clasei muncitoa­ de problemele de producţie, de mobilizare Ia îndeplinirea exemplară a 12.35 Revista ş
re, a partidului său comunist. A- sarcinilor de plan găsindu-şi loc şi probleme de după orele de muncă ale De la 1 la 3;
’ ceasta presupune aprecierea eveni­ lucrătorilor noştri, mai cu seamă modul de comportare în familie, în so­ club; 16,00 Ka<
mentelor sociale şi politice şi o- cietate. Critica exprimată concret şi principial nu alege, nu ţine cont dc Radiodivertismei
Orele serii; 20,t
rientarea oricărei activităţi de pe funcţii sau nume. La această activitate bună a gazetelor de perete con­ manţe; 20,30 A:
cură toţi factorii răspunzători. Gazetele noastre se bazează pe un larg
poziţiile clasei muncitoare, ale so­ activ de lucru, au practic corespondenţi la toate locurile de muncă, ce°a 20,40 Miîzică p,
cialismului şi comunismului, pre­ ce le ajută să fie mereu pe fază, să abordeze teme concrete, culese de ncavoastră; 22,'
cum şi efortul pşntru propagarea la faţa locului. Schimbarea ediţiilor se face ori de cîte ori este nevoie, 22.30 Dansul
Ideilor marxism-leninismului, pen­ dar nu mai puţin de două ori pe lună. As mai sublinia un amănunt: din 24.00 Buletin di
tru continua lui îmbogăţire şi apli­ 4 gazete premiale, 3 au în fruntea colectivelor de redacţie femei, dis ti n-
care creatoare. Ea implică, de ase­ gîndu-se în mod deosebit „Preparatorul" de la Uzina de preparare n DUMINICA
mene;!, atitudinea critică, intran­ minereurilor Teliuc, responsabilă tovarăşa Stela Dăvîncă, care a obţinut (program
sigentă faţă de ideologia şi con­ premiul întîi; „Minerul" de la E.M. Ghelar. responsabilă tovarăşa Elisabe*a 7.00 rttadiojurr
Glierlac, clasată pe locul TI; „Funicularul" de la Uzina de preparare din
cepţiile burgheze şi mic-burghdze. Teliuc, clasată a TTI-a: Iar la satirice . înţep"- tot do la Uzina de prepa­ premieră Radio
faţă de tot ceea ce este înapoiat, rare, responsabilă tovarăşa Florlca Todescu. Premierea celor mai bune recomandăm p,
retrograd, potrivnic progresului. gazete de la noi a constituit un moment de reangajare a tuturor facto­ Ilustrate muzic
P. comunistă este fundamental o- In fotografie, expoziţia celor mai bune gazete rle perete ele la I.M. rilor răspunzători la o activitate şi mai susţinută în viitor. satului ; 10,00 A
pusă obiectivismului burghez, care Hunedoara. Foto ; VIRGIL ONOIU GH. I. NEGREA 11.00 Radiomaga
încearcă să nege conţinutul de cla­ 11.30 întîlnire cu
să al filozofiei şi politicii, al con­ Iară şi inlerpi
ştiinţei, în general ; ea afirmă des­ 12.00 Dc toat
chis caracterul de clasă al ideo­ (Urmare din pag. 1) ştiinţifică şi tehnologică. 13.00 Radiojurn:
logiei proletare, spiritul ei de cla­ actualitatea politică lljlll Vineri după-amiază, preşedintele veselă ; 15,00
să, întrucît interesele clasei mun­ publicului turc această experienţă, Republicii Socialiste România, to­ 20.00 Radiojurns
da duminicală ;
citoare coincid cu tendinţele obiec­ înfăptuirile României de azi, pro­ varăşul Nicolae Ceauşescu, şi to­ jurnal ; 22,10 P
tive ale dezvoltării sociale, cu legi­ iectele sale cutezătoare de viitor, varăşa Elena Ceauşescu s-au In- tiv ; 22,30—5,00
n
tăţile progresului social. a-i oferi posibilitatea de a lua con­ cucerit inimile noastre. Sînt con- ca un moment remarcabil in isto- tors * Capitală, turnă.
VALUTA, unitate bănească a li­ tact cu gîndirea celui ce a trasat vins că noua sa vizită în Turcia ria raporturilor tradiţionale de ... 'A' LUNI, 5
..... .
.
.
,
nei ţări, definită printr-o cantita­ direcţiile principale ale politicii ..______ va constitui un punct crucial In prietenie dintre popoarele român Ea mvitatia secretarului general (program
al
te de metal preţios (aurul) şi care româneşti, militante pentru o lume dezvoltarea prieteniei şi conlucră- şi turc, pentru colaborarea fruc- Partidului Comunist Român, 6.00 Radioprog
este folosită în relaţiile de plăţi şi în care naţiunile să se poată dez- rii dintre ţările şi popoarele noas- tuoasă dintre cele două ţări, In preşedintele Republicii Socialiste ţii ; 8,00 Sumar
ia
, 1
I
de decontări internaţionale. V. are volta în deplină libertate — iată tre“. interesul păcii şi cooperării" inter- ™ ?i L ’„_ TT tovara?ul .NICOLAE La mirTofon, m
T
un curs valutar, care este preţul motivele care au stat la baza lu­ Kemal Onder, director al Parti- naţionale — s-a încheiat cu rezul- EE şi a tovarăşei tă ; 11,00 Buletin
unităţii băneşti dintr-o ţară, ex­ crării mele. Sînt sigur că vizita dului Republican al Poporului, vi- tate deosebit de fructuoase. Intr-un ELENA CEAUŞESCU, sîmbătă du- Avanpremieră R
ln
a S0 S
primat în unităţi băneşti din alte preşedintelui ţării 'dumneavoastră cepreşedintele Grupului de priete- cadru solemn, cei doi şefi de stat Pa-amiază , . H. Capitală., »n- Discoteca „U" ;
r
ţări. In general, cotarea este în va deschide orizonturi şi mai priel­ nie Turcia—România : „Simt o ma- au semnat Comunicatul comun cu * "° vizită oficială de prietenie în de ştiri ; 12,0 j
ra
funcţie de paritatea aur, adică de nice colaborării româno-turce şi, re satisfacţie pentru faptul că pre- privire la vizita oficială a preşedin- tf . noastră, secretarul general al lodiâ popuirâ
preferat ; 12) ;
corelaţia dintre conţinutul in aur cum este şi firesc, pentru priete­ şedinţele României, Excelenţa Sa telul Republicii Socialiste România Partidului Haas Arab Socialist, pre- ce ; 12,35 ivii
fin al unităţilor băneşti din dife­ nii atît de numeroşi ai României Nicolae Ceauşescu, face o vizită In Turcia. In prezenţa celor doi şedinţele Republicii Arabe Sirie- 13.00 De la la
ne
rite ţări. Astfel, după devaloriza­ din ţara noastră, aceasta constituie oficială In ţara noastră. Această preşedinţi au fost semnate: ’ "AFEZ EL-ASSAD, împreună bul adele?!/;,
cu
rea dolarului din 1973, un dolar un motiv de sinceră bucurie. Per­ vizită constituie un mare pas ina- —înţelegerea privind aplicarea soţia, ANISSE EL-ASSAD. diojurnal ; 2J
fiind egal cu 0,7366617 g aur fin, sonal, văd în preşedintele Nicolae inte în dezvoltarea relaţiilor de Acordului româno-turc pe termen . vizita în ţara noastră a înal- fonică ;
lor
iar un leu egal cu 0,148112 g aur Ceauşescu, a cărui activitate o ur­ prietenie dintre popoarele turc şi lung de colaborare in domeniile H oaspeţi sirieni, întrevederile 17,20 AnteMo
fin, înseamnă că un dolar are măresc cu interes, simbolul Româ­ român. Poporul turc este o comu- economic şi tehnic in sectoarele 5* convorbirile oficiale s-au soldat Orele ser?o,’
cursul de 4,97 lei. Există cursuri niei contemporarie.' II văd ca pe nitate, iubitoare de pace şi, după petrolier, minier şi energetic; cu rezultate deosebit de frueţuoa- nească ; Iţ
valutare diferite: oficial, oficial cu un mare om de stat, cu o grijă cum cunoaştem bine, şi poporul — Protocolul în probleme eco- se - cursul dimineţii de ieri, au nîc ; 2fuzi
Oumneaf;
primă etc. In fiecare ţară se pu­ deosebită pentru destinele ţării sa­ României este o naţiune paşni- nomice şi comerciale; f°st semnate documente oficiale de tr-o orr®
blică lista de cursuri cu cotarea le. -Prin eforturile sale neobosite că. Ţelul comun al celor două po— — Acordul de colaborare în do- mare însemnătate pentru întărirea zicale ; «V
valutelor. în capitalism, datorită pentru promovarea relaţiilor din­ poare este apărarea şi consolidarea meniul poştelor şi telecomunicaţii- colaborării dintre cele două ţări. nă ; 24 d
e
variaţiilor cursurilor, v. face o- tre România şi Turcia, a păcii în păcii". lor ; Ieri la prînz, înalţii oaspeţi sirieni
blectul speculaţiilor. Balcani şi în lumea întreagă, a Vizita, apreciată pe drept cuvînt — Aranjamentul de cooperare au părăsit Capitala. v-------—