Page 31 - Drumul_socialismului_1976_06

DRUMUL SOCIALISMULUI • NR. 6121 * MARŢI, 29 IUNIE 1976 Pag. 3

Sesiunea Consiliului popular judeţean si*

(Urmare din pag. 1) superioară a patrimoniului cultu­
ral, folcloric şi etnografic, dez­
zlonat apoi un interesant film do­ voltarea turismului de agrement,
cumentar privind turismul în jude­ drumeţie, balnear, modernizarea şl
ţul Hunedoara, importantele locuri deschiderea de noi trasee turistice
şi monumente istorice, bogatele re­ în Munţii Retezat, Orăştiei, Sebeş,
surse folclorice şi etnografice, ca­ Parîng, Poiana Ruscăl şi Apuseni, Dacie de ia Burebista fa Bece
drul natural cu valoare de uni­ dezvoltarea bazei materiale pentru
cat din judeţul nostru. cazare şi alimentaţie publică, pri­
L.a dezbaterile care au avut loc vind mai buna pregătire a cadre­ Primul rege pe timpul căruia naţi de Iordanes, alte izvoare a- in anul 13 i.e.n. să fi avut loc o
in plenul sesiunii, au participat lor şi a propagandei turistice, 1» Dacia a cunoscut cea mal mare mintesc încă două nume de regi invazie dacică în Panonia, res­
tovarăşii Petru Stoican, preşedin­ care trebuie să-şi aducă contribu­ înflorire economică, politică şi daci, din sec. I e.n. — Scorilo şl pinsă de Agrippa. Răspunsul la
tele Comitetului judeţean de cul­ ţia Oficiul judeţean de turism, militară, fiind constituită ca un Duras. această invazie este expediţia lui
tură şi educaţie socialistă, Ionel Comitetul judeţean de cultură şl stat unitar şi centralizat, a fost Pornind de aici, Constantin Marcus Vinicius, care îi înfrînge
Lazăr, prim-secretar al Comitetu­ educaţie socialistă, Comitetul jude­ Burebista. Ca urmare a asasină­ Daicoviciu afirmă că ..avem deci pe atacatori şi-i urmăreşte pe
lui judeţean al U.T.C., Olimpiu Bo­ ţean al U. T. C., Direcţia comer­ rii lui (în anul 44 I.e.n.) de către o serie neîntreruptă de regi dom­ Mureş în sus, pînă in inima Da­
ta, şeful Oficiului judeţean de cială judeţeană şi Uniunea jude­ conspiratorii nemulţumiţi de în­ nind peste moştenirea micşorată ciei.
turism, Dumitru Bogdan, directo­ ţeană a cooperativelor de consum. tărirea puterii centrale, statul dac a lui Burebista, în Transilvania. Epoca lui Augustus este plină
rul Direcţiei comerciale judeţene, Totodată, participanţii la dezba­ slăbeşte. De aceea, o perioadă, Deceneu, care deţine autoritatea de conflicte cu daco-geţii, ecoul
Vasile Zgîrcea, primarul comunei teri, au subliniat necesitatea ca geto-dacii, nefiind uniţi, n-au mai religioasă de mare preot şi pu­ acestora revenind mereu în iz­
Sarmizegetusa, Agnişa Nuţiu, mu­ Trustul de construcţii, Institutul reprezentat forţa impunătoare terea regală ; Comosicus, de ase­ voarele vremii. Scriitori, istorici
zeograf principal la Muzeul jude­ de proiectări, întreprinderea jude­ din epoca marelui rege. Cu toate menea, mare preot şi rege ; Sco­ sau poeţi zugrăvesc sugestiv sta­
ţean Deva, Gheorghe Vasiu, pri­ ţeană de industrie locală şi bene­ acestea, politica lor faţă de Ro­ rilo, tatăl lui Decebal, Duras — rea de nesiguranţă de la fron­
marul municipiului Hunedoara, ficiarii lucrărilor de construcţii ma, în timpul noilor războaie ci­ Diurpaneus, probabil unchiul lui tiera dunăreană. Virgiliu vorbeş­
Ileana Bîrţan, preşedinta Comite­ să-şi intensifice preocupările pen­ vile care au urmat după moartea Decebal şi, în sfîr.şit, Decebal în­ te despre „dacii care coboară de
tului judeţ'en al femeilor, Aurel tru creşterea productivităţii mun­ suşi". la Istrul ce conspiră împotriva
Bulgărea, preşedintele U.J.C.C., Di- cii pe şantiere prin sporirea gradu­ lui Caesar, a fost la fel de acti­ noastră". Suetonius spune despre
Celelalte părţi din Dacia, des­
mitrie Sechel, director în Ministe­ lui de industrializare a lucrărilor, vă, dovedind că formaţiunile da­ prinse din statul lui Burebista, Augustus că a reprimat incursiu­
cice rămase după Burebista erau
rul Turismului, Stelian Popescu, îmbunătăţirea tehnologiilor de exe­ încă destul de puternice. sînt stăpînite acum de diferiţi nile dacilor. Ovidiu aminteşte de
director al Institutului de proiec­ cuţie, creşterea gradului de do­ „regi", în care trebuie să vedem asalturile asupra Dobrogei.
tări Deva, Clement Negruţ, pri­ tare cu utilaje, lărgirea gamei sor­ Pe vremea cînd împăratul ro­
marul municipiului Petroşani, Ale­ timentelor şi dezvoltarea produc­ man Octavianus Augustus trimite şefi de uniuni tribale sau de mici In timpul domniei lui Tiberius
xandru Lugojun, directorul Trustu­ ţiei materialelor de construcţii, a- o expediţie împotriva dacilor, e- state începătoare. O astfel de că­ se iau noi măsuri de apărare a
petenie, Cotiso, stăpîneşte ambe­
lui judeţean de construcţii, Ioan doptarea celor mai corespunzătoa­ xistau în stingă Dunării mai mul­ le versante ale munţilor Banatului, frontierei dunărene. Comanda­
Păstrăv, primarul oraşului Orăş- re măsuri tehnico-organizatorice în te formaţiuni politice : numărul mentul militar moesic e transfor­
tie, Nicolae Zarnora, primarul ora­ activitatea de execuţie. lor, îndată după moartea lui Bu­ de und.e atacă adesea regiunile mat într-o provincie (Moesia). Ia-
şului Haţeg. Sesiunea a adoptat în unanimi­ rebista, ne informează istoricul sud-dunărene. în cimpia muntea- zigilor sarmaţi li se acordă per­
nă sînt cunoscuţi „regii" Coson
Participanţii la dezbateri au sub­ tate Programul Consiliului popu­ Slt-abo, era de patru, ajungînd în misiunea să se aşeze, prin anul
liniat importanţa înfăptuirii măsu­ lar judeţean, privind dezvoltarea curînd la cinci. Dăinuirea statului şi Dieomes. Dobrogea o împărţită 20 e.n., în cimpia Tisei. In fe­
între trei căpetenii : Kholes (la
rilor prevăzute în proiectul de ho- turismului în judeţul Hunedoara în dac transilvănean cu centrul în lul acesta, calea atacurilor dacice
tărîre a Consiliului popular jude­ perioada 1976—1980. Munţii Orăştiei poate fi afirmată sud), Dapyx (in centrul Dobro­ spre Panonia este în mare -mă­
gei) şi Zyraxes (Ja nord).
ţean cu privire la valorificarea In încheierea lucrărilor sesiunii cu toată certitudinea şi demon­ sură barată, dar în partea răsă­
mai eficientă a potenţialului tu­ a luat cuvîntul tovarăşul Ioachim strată pe temeiul izvoarelor ar­ Trăsătura dominantă a perioa­ riteană a Peninsulei Balcanice
ristic hunedorean, au făcut nume­ Moga, prim-secretar al Comitetu­ heologice şi literare. dei de după Burebista este pe incursiunile continuau.
roase propuneri privind punerea în lui judeţean de partid, preşedin­ Continuitatea vieţii statale şi a plan polilic lupta între daci şi După moartea lui Nero începe
valoare a bogatului potenţial tu­ tele Comitetului executiv al Con­ dezvoltării economice este atesta­ romani, dusă cu succese schim­ o epocă în care, potrivit mărtu­
ristic al judeţului, valorificarea siliului popular judeţean.' tă de săpăturile arheologice din bătoare, dar soldată cu o netă riei lui Tacitus, dacii ajung ves­
Munţii Orăştiei, care constată în­ agravare a presiunii imperiului tiţi prin biruinţele şi prin înfrîn-
roman asupra frontierelor Daciei
florirea aşezărilor civile, a cetă­ şi chiar cu cucerirea unor terito­ gerile lor. Perioada de la Bure­
Oraşul Brad întinereşte ţilor şi a inventarului acestora. rii daco-getice. bista la Decebal se caracterizea­
Continuitatea a fost atît de de­ ză, după cum s-a văzut, prin
plină, incit în multe cazuri e Crassus, general al împărţitu­ lupta consecventă şi tenace a po­
Oraşul Brad — asemenea tuturor şi gheaţă, o piaţă de alimente, greu de distins ce s-a făcut de lui Augustus, îl înfrînge mai porului daco-get împotriva ex­
localităţilor judeţului — a bene­ complexul sportiv. De puţin timp, înlîi pe Cotiso si apoi, în acelaşi pansiunii romane. Această luptă
ficiat an de an de importante fon­ constructorii au început lucrările către Burebista şi ce s-a construit an, cucereşte Dobrogea cu ajuto­ fusese numai parţial încununată
duri alocate de stat pentru dezvol­ la primele obiective din noul cen­ do către urmaşii săi. Pe tronul rul lui RIt.Ics. Dapyx moare, Zy­ de succes. Roma nu organizase
tarea industrială şi social-cultura- tru civic al oraşului Brad. Con­ acestui stat intracarpatic se pe­ raxes fuge la nord de Dunăre, iar o expediţie decisivă pentru su­
lă. Aşa se face că în prezent acest form schiţei de sistematizare, în rindă o serie de regi. în opera Dobrogea, cu excepţia oraşelor punerea Daciei, dar neîndurăto­
important centru minier din Apu­ această zonă se vor constnii peste tîrzie a lui Iordanes, inspirată greceşti, e cârmuită do Rholes, în rul cleşte al dominaţiei romane
seni are o înfăţişare urbanistică 1 000 apartamente, un complex însă dintr-un izvor de, prim rang, numele şi interesul Romei ; după se strîngea din ce în ce mai mult
tinerească, modernă. Numai în ul­ creşă-grădiriiţă cu 340 de locuri, Dio Chrysostomus, se menţionea­ moartea lui, ţinutul dintre Dună­ în jurui neamului daco-get.
timii ani, aici s-au construit şi dat spaţii comerciale la parterul noi­ ză patru regi : Dcceneu, Coniosi- re şi mare trece sub protectora­
Creşterea pericolului roman a-
în folosinţă peste 3 200 apartamen­ lor blocuri cu o suprafaţă totală cus, Coryllus şi Dnrpanous. Cel tul tracilor odrysi, şi ei supusi ducea din nou pe primul plan
te, 5 şcoli, 7 creşe şi grădiniţe, 5 de 5.200 mp, un magazin univer­ dinţii dintre ei, Dcceneu, apare clientelari ai imperiului roman. imperativul unirii tuturor daco-
cămine pentru nefamilişti, un club- sal modern cu o suprafaţă de 4 200 la Strabo ca marc preot în vre­ Oraşele > greceşti, de pe litoral geţilor liberi intr-un singur stat.
cincmatograf cu 600 de locuri, 10 mp, un hotel cu 100 de locuri, uni­ mea. lui Burebista şi principalul depind însă direct de iloma. E posibil ca această reunificare,
magazine moderne, 4 complexe ale tăţi de alimentaţie publică etc. colaborator al regelui, aşa incit e Cucerirea Dobrogei n-u reuşit sub o singură stăpînire, să fi în­
cooperaţiei meşteşugăreşti pentru Locuitorii oraşului de pe malul firesc să-i fi urmat la tron. Co- să opreasră atacurile dacice, dar ceput sub Scorilo, continuată fiind
servirea populaţiei, 3 cămine cul­ Crişului A’lb sînt recunoscuţi pen- mosicus ne este cunoscut exclu­ se pare că le-a schimbat întru­ de Duras-Diurpaneus şi desăvîr-
turale şi altele. S-au construit, de 'tru pasiunea şi hărnicia dovedită. în siv din opera, lui Iordanes, ia fel câtva direcţia, orientîndu-le spre şită sub Decebal, cînd statul dac
asemenea, mai multe obiective de acţiunile întreprinse pentru înfru­ ca urmaşul său, Coryllus. Dorpa- apus şi sud-vest. Romanii vor în­ ajunge la cel mai înalt nivel de
largă utilitate publică, între care : museţarea şi mai buna gospodări­ neus (in această grafie apare nu­ cepe acţiuni sistematice de slăbi­ dezvoltare şi o considerabilă pu­
autogara pentru călători, clădirea re a cartierelor. In acest an, mai la Iordanes) este în mod re a puterii dacilor, acţiuni care tere militară.
cert identic cu Diuipaneus, po­
realizeze,
şi-au
propus
să
ei
poştei, o staţie autoservice, o fa­ prin muncă patriotică, lucrări eai- menit de Orrius. Afară de aceşti trebuiau să ducă în cele din Prof. MARIA VÎRTOPEANU
urmă la supunerea lor de către
brică de pîinc, o fabrică de sifon litar-gospodăreşti în valoare de urmaşi ai lui Burebista, menţio­ imperiu. N-ar fi exclus ca încă Muzeul judeţean Deva
peste 30 milioane lei.
Şantiere gospodăreşti
In atenţia epigramişti-
ORAŞUL HAŢEG. Angajamentul
locuitorilor acestui oraş este de a re­
aliza In acest an, prin munci patrio­
ticii, lucrări edili tar-gospodăreşti şi lor si caricaturistilor
do înfrumuseţare in valoare de a-
proape 8 milioane lei. Activitatea des­
făşurată piuă acum se concretizează In vederea constituirii unor ce­
în executarea unui volum de lucrări
în valoare de peste 3 milioane lei. nacluri ale epigramiştilor şî cari-
S-au făcut lucrări de îndiguiri p« caturiştilor, Comitetul judeţean de
riul Galbena pe o lungime de 1,1
km, de amenajare a albiei pîrîslut cultură şi educaţie socialistă Hu­
Cirlctc pe o lungime de 1 km, s-au nedoara adresează tuturor celor
construit 7 podeţe şi jm pori peste
riul Galbena, au fost plantat» peste interesaţi să participe la activita­
7 000 de pomi şi arbori, făcîndu-se şl tea acestor cenacluri rugămintea
alte lucrări de înfrumuseţare.
de a se adresa comitetului. Pot
COMUNA SALAŞU DE SUS. Aid participa toţi’cei interesaţi, indife­
s-au realizat prin muncă patriotică
lucrări în valoare de 554 500 lei, faţă rent de profesie, vîrstă sau pre­
de C7.7 600 lei cit prevede angajamen­
tul anual. Au fost amenajate baze gătire. Scrisorile se primesc pe
sportive în salcie Riu Alb şi Sălasu adresa Comitetului judeţean de
de Sus, a fost construit un dig de
sprijin pe pîrîul Mălăeşli in satul cultură şi educaţie socialistă, pînă
Ohaba de sub Piatră, s-au construi!
două podeţe si au fost reparate două în ziua de 15 iulie a.c., după care
fîntîni în păşune, au fost plantaţi
2 600 pomi şi 200 sălcii pentru con­ se va trece la constituirea cena­
solidarea malurilor, s-au făcut repa­
raţii şi întreţineri pe 13 km de dru­ Blocuri noi ta oraşul Haţeg. clurilor.
muri comunale, au fost amenajaţi
2 400 mp zone veirzi.
SARMIZEGETUSA. Munca pati-ioti-
că a cetăţenilor din această comună, Aceasta este deviza de muncă Pleşa şi ceilalţi, a realizat la 1
pentru mai buna gospodărire şi în­ a formaţiei de mecanizatori con­ iunie planul pe primul semestru
frumuseţare a satelor, se <concretizea­ dusă de comunistul Ion Ştefan, in procent de 110'' la sută. Lucrea­
ză în executarea unor lucrări de larg ză deci cu un avans mai marc
interes obştesc. Valoarea lor este de care lucrează pe ogoarele C.A.P. de o lună faţă de planul perioa­
626 000 lei, faţă de 755 767 lei cit s-au Romoşel. în agricultură — a ţi­
angajat să realizeze in acest an. Au nut să precizeze şeful formaţiei dei. •
fost făcute lucrări de reparaţii şi în­ — fiecare lucrare trebuie să fie întreaga formaţie, paralel cu
treţineri pe 32,8 km de drumuri co­ făcută la vremea ei, la timpul executarea lucrărilor de intreli-
munale, a fost corectată albia unor optim. Griul, de exemplu, nu-l nere a culturilor prăşiloare, _ a
pîriuri pe o lungime de 2,8 km, s-au poţi recolta cind nu-i copt sau livezii cu pomi, recoltarea şi bi-
plantat 3 000 puieţi pentru consolida­ alţii să se alinieze in rind cu silozarea furajelor, a pregătit toa­
rea malurilor, s-au făcut întreţineri după ce s-a scuturat. Sau să mezinul formaţiei, Mihăiţă, frate
şi lucrări de amenajare pe 4 ha luăm,. de exemplu, lucrările da cu şeful formaţiei, învaţă mese­ ei, să facă lucrările la timp. Aşa te maşinile şi utilajele, pentru
zone verzi etc. combatere a manei la cartofi, a ria de mecanizator la locul de de exemplu, cu tractoarele şi ma­ campania de vară şi sint gala să
intre cu ele in lanurile de orz
GEOAGIU. Lucrările edilitar-gospo- bolilor şi dăunătorilor in pomi­ muncă. Munceşte şi învaţă. Şi şinile lor au făcut prima şi a şi grîu. Fiind pe locul 1 in în­
dăreşti realizate prin muncă patrio­ cultură. Dacă stropirile nu sînt munceşte bine, apreciază ceilalţi doua rebilonare la cartofi şi in trecerea cu celelalte formalii de
tică do către locuitorii comunei Geoa- făcute la vreme, atunci cind se mecanizatori. Adică aşa cum il celelalte trei cooperative agrigole
giu au o valoare de peste 1,3 mi­ anunţă de stafiile de avertizare, învaţă ei. din comuna Romos — Vaidei, lucru din cadrul S.M.A. Geoagiu,
lioane lei, faţă de 1 564 000 lei cit culturile pot fi compromise. In Romos şi Pişchinfi, la care se colectivul secţiei de mecanizare
prevede angajamentul pe acest an. acest caz pomii nu mai pot fi Acest colectiv, format din trei adaugă erbicidarea şi primul tra­
între cele mai importante lucrări a- făcuţi să rodească din nou in a- comunişti şi nouă utecişti, este la din Romoşel, aşa cum spunea îbn
mintim: construcţia unul drum pe o zi cu toate lucrările de întreţi­ tament contra manei şi a ginda- Ştefan, se va strădui să se men­
lungime de 1,5 km, reparaţii şi În­ celaşi an. nere — prăşit şi combatere a cului din Colorado. De asemenea, ţină in continuare pe acest loc
treţineri pe 42 km drumuri, planta­ întregul colectiv — format din tot ei au făcut şi lucrările de fruntaş. Este angajamentul unei
rea a 6 200 pomi şi arbuşti, construc­ 12 oameni — a adoptat această bolilor şi dăunătorilor — la po­
ţia a 10 podeţe, amenajarea unei deviză de muncă : „Să nu rămii rumb, cartofi, sfeclă furajeră ?i combatere a bolilor şi dăunători­ formaţii de mecanizatori — d:n
bazo sportive, îndiguiri pe 2 km şl niciodată in urmă". Şi pentru a pe cele 85 ha livadă. La pomi se lor in plantaţiile pomicole ale care 10 sint localnici, fii ai coo­
altele, precum şi participarea la con­ fac in medie trei stropiri pe lu­ • cooperativelor agricole din Vai­ peratorilor din sat — unită şi ho­
strucţia noului cămin cultural din nu rămîne in urmă, tot colecti­ dei, Romos şi Pişchinfi. tărâtă în acţiuni, care reprezintă
Geoagiu. La aceste realizăi-i şi-au a- vul învaţă, işi însuşeşte noile nă.
dus contribuţii», deputaţii Liviu Spân, tehnologii de lucru, işi perfecţio­ Aici ajutorul tovărăşesc, spiri­ Acest harnic colectiv de me­ cu cinste tradiţia de hărnicie a
Silvia Meza, Ion Samoilescu, Aurel nează măiestria profesională. tul colectiv de muncă, solida­ canizatori, din care fac parte co­ oamenilor muncii din agricultura
Pcra, Iostf Ştefan, cetăţenii Ion Lai, Exemplul il dă însuşi şeful for­ ritatea se exprimă în faptul că, muniştii Ion, Lazăr, Iosif Pleşa, noastră socialistă.
Simlon Rusu, Maria Buciuman, Oc- maţiei, mecanizatorul care în 1975 străduindu-se în permanenţă să uteciştii Vasile Polinteu, Ion O-
tavian Crişăn, Lazăr Boşorogan, Emil prea. Alexandru Toader, Avram N. BADIU
Tgna, Simion Todea, Slinion Mădean, a terminat şcoala de maiştri. Şi nu rămînă în urmă, ajută şi pe
Sabin Benţa şi alţii.
i