Page 32 - Drumul_socialismului_1976_06

Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI ® N

CINCINALUL REVOLUŢIEI TEHNICO STIINTII

PRODUSE PESTE PREVEDERI Obiectivul numărul unu al actualului cincinal, al acestui an
Din agenda de mu
La I.V. Călan se desfăşoară o
intensă activitate pentru îndeplini­ REDUCEREA CONSUMURILOR MATERIALE
rea si depăşirea sarcinilor de plan realizări a C.S. Hun
şi a angajamentelor asumate în
întrecerea socialistă. Cîteva din Energia electrică — utilizată CU ANGAJAMENTUL late preocupare
succesele obţinute în această lună ANUAL ÎNDEPLINIT cocs mai mult
de siderurgiştii de aici sint edifi­ terie primă in
catoare. Ei au realizat suplimen­ Printr-o bună organizare a cerii metalului,
tar prevederilor de plan 1 280 tone cu matură chibzuinţă muncii, prin respectarea riguroa­ lună, aici s-a
o cantitate de
fontă, 120 tone semicocs, 310 tone să a tehnologiilor ile elaborare tone, care rid:
şi o atenţie sporită faţă ile Uni­
utilaj de turnare, 50 tone de ci­ tatea producţiei, oţelarii îşi în­ ducţie inregisti
lindri. De remarcat că aceste spo­ Bircea, I.M.M.R., „Marmura" şi scriu numele printre colectivele anului la apr<
la începutul anului. între consu­
La consfătuirea de lucru de la
ruri de producţie s-au obţinut în C.C. al P.C.R. din 12—13 mai a.c., matorii principali care înregistrea­ I.C.M. Simeria, I.S. „Avicola" Min­ fruntaşe din combinat, inregis-
cea mai mare parte pe seama creş­ ză economii, faţă de repartiţiile tia, F.N.C. Orâştie şi altele, au de­ l.rind zi de zi depăşiri de plan. 495 LINGOl
terii productivităţii muncii. secretarul general al partidului ministerelor de resort, se numără păşit repartiţiile de energie elec­ 0. 5.M. II, de exemplu — secţia
nostru, tovarăşul Nicolae Ceauşescu,
care a chemat in acest an la în­
a pus din nou in atenţia organe­ C.S. Hunedoara, C.M. Deva, I.M. trică de la Începutul anului. Con­ trecere toate colectivele de mun­ Munca siden
DEPĂŞIRI la toţi lor şi organizaţiilor de partid, a Barza, I.F.A. „Viscoza" Lupeni, sumuri depăşite se înregistrează că ale combinalului-erou — a ră cel mai bii
INDICATORII tuturor oamenilor muncii, problema Consiliul popular judeţean. Aceasta şi în unităţile comerciale. Reduce­ reuşit să-şi îndeplinească şi de­ colo unde n
finit şi de um
reducerii stăruitoare a cheltuielilor dovedeşte interesul manifestat de rea lor presupune trudă, strădanie păşească angajamentul anual la clarilor. Şi lan
La Fabrica de produse refrac­ de producţie şi, în primul rind, a- colectivele acestor unitfiţi pentru şi pasiune, exigenţă şi răspundere producţia de oţel, cantitatea su­ tr-o continuă
plimentară faţă de plan cifrin-
tare Baru, întrecerea socialistă se consumurilor materiale, ca una din gospodărirea eu matură chibzuinţă patriotică, presupune, înainte de du-sc, de la începutul anului, la pul pentru a
desfăşoară zi de zi la cote tot mai problemele actuale de prim ordin a fiecărui kilowat, inţelegerea de­ toate, o înaltă conştiinţă profe­ peste 22 000 tone. De asemenea, mai multe şi
înalte. Rezultatele pe care colecti­ ale activităţii economice. De ce plină a efectului material şi social sională, civică, revoluţionară. Pir- şi-a îndeplinit şi depăşit angaja­ bune. Nu d<
vul de aici le-a obţinut în această pune partidul cu atila insistenţă al economiilor. ghiile de acţionare sint multe şi mentul anual şi colectivul oţelă- condus de ing
za, de la bl u n
lună se înscriu în agenda bogată in faţa întregului popor problema Dar aceste rezultate bune nu au ele trebuie bine folosite de orga­ riei electrice. Realizări meritorii a realizat un
de succese înregistrate de la în­ reducerii consumurilor materiale darul să mulţumească. Ele pot fi nele şi organizaţiile de partid, de prezintă şi oţelarii dc la O.S.M producţie, di
ceputul anului. Astfel, în această este simplu de înţeles : cu cit vom încă sporite. Pe de altă parte, tre­ consiliile oamenilor muncii, de or­ 1, pe cele aproape G luni ale a- gouri. Un suc
a şasea lună a anului, producţia obţine economii materiale mai buie arătat că nu toate unităţile, ganizaţiile sindicale şi ale U.T.C. nului. ţinut şi lamin.
globală prezintă o depăşire de mari la realizarea producţiei, cu nu toate categoriile de consuma­ Nu vom aminti aici sarcinile ce COCS MAI MULT Şl MAI BUN B, condus de
plan de. 20,7 la sută, iar produc­ atit va spori mai mult venitul na­ tori de energie electrică depun su­ revin întreprinderilor şi instituţii­ Barbu. Ei au
Pe agenda de lucru cotidiană a
ţia marfă — o depăşire de 19 la ţional — unica sursă de dezvolta­ ficientă preocupare în domeniul u- lor, tuturor consumatorilor de e- cocsarilor se situează cu priori- gouri faţă de
te de 440—450
sută. Colectivul F.P.R. Baru se re şi modernizare a economiei na­ tilizării şi economisirii acestei va­ nergie electrică din judeţ, ci vom
ţionale, de creştere a nivelului de lori materiale, nu toţi factorii de menţiona doar că preocuparea pen­
trai al tuturor celor ce muncesc. conducere şi control acordă aten­ tru economii, înaltul spirit de bun
De aceea, în scopul utilizării cit ţia necesară acestei probleme. Mai gospodar nu se manifestă decil
mai raţionale a resurselor mate­ sint situaţii cînd linele capacităţi intr-un cadru bine organizat, co­
riale, în toate unităţile economice de producţie funcţionează în gol lectiv, intr-un climat de exigenţă
există programe concrete de mă­ ori sint menţinute în funcţiune şi grijă maximă faţă de orice pier­
suri, a căror materializare se ur­ deşi prezintă un grad ridicat de dere, oricit de mică şi neînsemnată
măreşte cu rigurozitate. uzură fizică şi morală, becurile ard ni s-ar părea. Şi mai trebuie sub­
In rîndurile care urmează ne ore în şir fără rost (asta şi în în­ liniat un lucru : unii factori de
vom referi la modul în care se treprinderi. dar şi in unităţile co­ răspundere, care au sarcini preci­
înfăptuiesc aceste programe de merciale şi meşteşugăreşti, în in­ se in domeniul gospodăririi ener­
măsuri în judeţul Hunedoara pri­ stituţii şi chiar în locuinţele noas­ giei electrice, se eschivează uneori
vind consumul de energie electri­ tre), aparatele de uz casnic şi gos-,
că. O scurtă analiză a acestui prin­ podăresc — de asemenea. Aşa se de la realizarea lor, cum se în-
cipal indicator ne relevă, pe an­ face că unele unităţi economi­ timplă, pe alocuri, in sectorul co­
samblul judeţului, o economie a- ce ca I. V. Călan, I. M. Hu­ mercial. O colaborare mai strin-
preciabilă de energie electrică de nedoara, I.U.M. Petroşani, I.M.C.
să intre organele comerciale, ale
numără printre unităţile economice miliţiei şi pazei va da şi aici re­
din judeţ care au îndeplinit cu zultatele scontate. Dar nu numai
mult înainte de termen sarcinile Ritmuri susţinute pentru devansarea aici. Problema economisirii ener­
de plan semestriale, obţinînd de­
păşiri la toţi indicatorii de plan, giei electrice, cu o arie atit de în­
la toate sortimentele. termenelor de execuţie tinsă, trebuie să intre in activi­
tatea cotidiană şi in viaţa fiecă­ Pe platforma oţelăriei nr. 2, din C.S. Hunedoara,
LA ÎNTREAGA CAPACITATE (Urmare din pag. 1) care fac locuinţe pentru oamenii ruia dintre noi, ca o preocupare răgaz, tineri oţelari discută tot despre... oţel. Mai j
perioară.
Hunedoarei. Ei se numesc : Ionn utilă, ca un act de conştiinţă.
Realizări notabile au obţinut în lingă aceste blocuri, formaţiile Buzeşan, Vasile Faur, Bordi Iosif,
această lună şi muncitorii, tehni­ noastre de lucru dau zor la locu­ Nistor Hanciariuc — şefi dc echipă
cienii şi inginerii de la „Marmura" inţele din planul semestrului II. zidari, Petru Riştei, — şef de echi­
.Simeria. Este vorba, mai întîi, de Este vorba de două blocuri de gar­ de echipă dulgheri, Titus Brăniţ- La exploatările miniere din Vait
pă fierari-betonişti, Ioan Marx, şef
organizarea şi intrarea în produc­ soniere, cu cite 134 de camere fie­
ţie cu întreaga capacitate a sec­ care, şi de blocul A 3, cu 68 de teanu şi Ion Drăgan — şefi de e-
ţiei de dale din marmură iiată cu apartamente (toate în centrul civic), chipă instalatori-sanitarişti, Ion (Urmare din pag. 1) găzilor. La recenta plenară a co­ metodelor de
p'diesier. Do asemenea, este demn de alte două blocuri cu vînzare în Pleşa — şef de echipă mozaicari, mitetului municipal de partid au tem l'ace num
de notat că iş două principale Hunedoara, de unul cu 16 aparta­ Petru Petraş — şef de echipă zu­ fost aduse critici aspre faptului că plexe aduse d
se. ti mente s-au obţinut în această mente în Teliuc — toate aflate in gravi. Aflăm, de asemenea, despre zii şi eu muncitorii disponibili s-a un număr însemnat de brigăzi de cina noastră,
lună apreciabile sporuri de pro­ stadii avansate de execuţie. în se­ buna organizare a lucrului pe şan­ completat. un alt abataj. Numai mineri de la Aninoasa, Dîlja, chiar
ducţie. Astfel, la dale mozaieaie mestrul II avem de realizat şi alte tier (şi ne convingem de aceasta prin mecanizare ne putem face si Vulcan nu-.şi realizează integral rea partidului,
mai mari efoi
s-au realizat peste plan 4 000 mp, obiective. Hotărîrea şi convingerea la faţa locului), ni se vorbeşte de­ planul şi depăşi productivitatea sarcinile de plan din aceste mo­ construcţie de
iar la betoane prefabricate 200 mc. noastră este că planul de locuinţe spre aprovizionarea corespunzătoa­ muncii. tive. te pe plan loc
Eforturi ;■ susţinute se depun la ca şi obiectivele social-culturale re cu materiale, despre conlucra­ In Valea Jiului, la Vulcan, Lo- nimeni, dar s-
„Marmura" Simeria şi pentru ono­ vor fi chiar devansate, iar în pri­ rea strînsă. fructuoasă, între con­ nea, Aninoasa şi Dîlja s-a intro­ în privinţa mecanizării şi per­ deva, sensul n
ra roajntogrală şi de cea mai bună vinţa calităţii nu va exista nici o structor şi proiectant (I.P.J. Deva). dus şi metoda de abataj cu front fecţionării metodelor de abataj e- canizare sau c
calitate a contractelor la export. abatere. Schimbăm cîteva cuvinte şi cu scurt în locul unor abataje came­ xistă o anumită încetineală, dată cesar să depăi
Despre eforturile colectivului Ioan Ruzeşan. Arată mindru spre ră. Prin aceasta se urmăreşte scă­ de optica în - care văd unele ca­ nului tehnic.
IJN TRIMESTRU şantierului 4 al I.C.S. Hunedoara, faţada blocului A 2—2 : derea consumului de lemn de mină dre de la centrală şi de la exploa­ Aşadar, atît
privind realizarea la termen a sar­ cu circa 25 mc/1000 tone de căr­ tările miniere soluţionarea acestor
DE MUNCA FRUCTUOASA cinilor de plan, despre acţiunile şi — E frumoasă, nu ? Placarea am bune şi creşterea productivităţii probleme. Este adevărat că pînă cărbunelui Pci
măsurile întreprinse pe frontul lo­ realizat-o după orele de program. muncii cu 1 tonă de cărbune pe ia nivelul anului 1980 ponderea ploatărilor mir
Minerii din Poiana Ruscăi îşi cuinţelor, despre programul de lu­ — Dar calitatea ? post faţă de vechea metodă. producţiei trebuie asigurată prin lui, trebuie di
mobilizează la unison eforturile cru şi despre angaiarea plenară a — La capitolul ăsta eu sînt foar­ Toate aceste preocupări pentru susţinere şi tăiere mecanizată, adi­ susţinute tai
5
pentru a smulge adîncurilor mai constructorilor am discutat cu mulţi te rău. Nu admit nici o neregulă. mecanizarea muncii în abataje şi că prin complexe miniere. Dar a- perfecţ ;a,
mult minereu de fier, atît de ne- dintre ei, pe şantier, în frumosul Nu vreau să ne fie ruşine de noi. perfecţionarea metodelor de *iucru cestea se aduc cu eforturi valutare cetătorilor, „<sn
eesaţ- furnalelor Hunedoarei, pen­ centrai civic al Hunedoarei. Volu­ au dat deja rezultate, care le im­ sau necesită o activitate amplă de je, specialiştilo
tru a realiza alte produse, în can­ bil şi comunicativ, normatQrul şef — De fapt — intervine maistrul pun atenţiei. Dar, in acelaşi timp, cercelare-asimilare în Valea Jiului. lor de extracţi
tităţi sporite şi de calitate tot mai Nicolae Moraru, care-i cunoaşte Florea Farcaş — blocurile A 2—2 trebuie remarcat faptul că nu la Or, pînă atunci trebuie acţionat rea şi extinde
bună. Luna iunie încheie un tri­ foarte bine pe constructori (,.Eu şi A 1—3 le predăm, prin angaja­ toate minele se acţionează cu per­ foarte perseverent pentru aplicarea a tot ceea ce
mestru de muncă asiduă şi fruc­ n-am îmbătrînit aici, eu am cres­ ment, cu două zile mai devremş. severenţă pentru introducerea me­ pe scară largă, peste tot unde con­ tribuie la ere;
tuoasă pentru colectivul I.M. Hu­ cut aici, ca meseriaş şi ca om, in ■ (le-au predat deja — n.a.). De a- todelor îmbunătăţite de abataj şi diţiile de zăcămînt permit, a ta­ şl îndeplinirea
nedoara. Pînă la sfîrşitul lunii se cei 25 de ani de cînd lucrez la în primul rînd a acelora care sînt vanului artificial cu toroane de re­ începînd cu el
estimează realizarea unei produc­ Hunedoara, de ia primul bloc“ — ceea n-am ţinut cont de timp, de posibil de dotat cu echipamente zistenţă, a grinzilor metalice în­ zare mai simp
ţii globale suplimentare pe tri­ deşi, la 47 de ani, Nicolae Moraru programul nostru de lucru „zi- realizate pe plan local. O dovedeş­ gropate în vatră, abatajelor cu canizare. Penii
mestru] II al anului de 8 milioa­ pare de 37) ne spune : lumină". S-a tras tare şi cine tre­ te situaţia realizării productivităţii front scurt, a abatajelor cu grinzi prea mult tim
ne lei. De asemenea, planul trimes­ ce pe magistrala Hunedoarei să ştie muncii pe bazin. Dacă minele Lo- păşitoare realizate în Valea Jiului tarea abataj elo
trului II va marea o depăşire de — Avem oameni foarte buni. Lu­ nea, Petrila, Lupeni, Uricani au la straturile subţiri. îngropate la n
37 000 tone dolomită, 622 000 tone crează în Efcord global şi ştiu ce că frumoasele blocuri înălţate vi­ depăşit sarcinile de creştere a pro­ — Trebuie să se înţeleagă de că­ la trecerea la
1alc, o depăşire cu 9,4 la sută a vor. Atît cer : materiale. Şi fac zavi de hotelul „Rusca" noi le-am ductivităţii muncii pe primele 5 tre factorii de răspundere de la metode la An
productivităţii muncii, va consem­ lucruri minunate. oonstruit. Şi construim în conti­ luni, celelalte exploatări miniere centrală şi de la exploatările mi­ unde şi acum
na ’ o diminuare considerabilă a Cu ajutorul şefului şantierului, nu le-au realizat integral. Desigur, niere — opina tovarăşul Clement îmbunătăţiri c
cheltuielilor la 1 000 lei producţie al normatorului şef şi apoi al mais­ nuare aici, în centrul civic al Hu­ aici mai intervin şi deficienţele Negruţ, prim-secretar al Comitetu­ grinzi, ca să <
marfă faţă de primul trimestru al trului Florea Farcaş, notăm ciţiva nedoarei. din organizarea muncii şi aprovi­ lui municipal de partid Petroşani piu.
anului. dintre meseriaşii cei mai vrednici DUMITRU GHEONEA zionarea tehnico-materială a bri­ — că mecanizarea şi perfecţionarea
Tot cam ca la Dobra şi Lăpuş­
Priorităţi în agricultură nic stau lucrurile şi de-a lungul insilozarea furajelor pe consiliu a LA G!
fost efectuată în totalitate, nu scu­
drumului Ilia—Zam. Porţiuni mari
de fin necosit alternează cu alte­ ză pe nimeni de neglijenţa faţă de LEGUMI
le, mici, de fin cosit. Faptul că finul aflat in marginea drumului. LUCRĂ
(Urmare din pag. 1) rită cînd brigadiera de cîmp Ecate- ce intri pe teritoriul comunei : tot
rina Balint, de la C.A.P. Burjuc, finul din marginea drumurilor na­
pinau în faţa usturătorului arti­ ne-a spus „păi astăzi n-au ieşit oa­ ţionale, judeţene şi comunale este Livrînd imp;
col din „Urzica", în care erau cri­ menii la sapă sau la coasă că-i cosit, şi ridicat. Atît cooperativele gulii, căpşuni,
ticate uncie lipsuri în activitatea tîrg la Ilia". Nici la Burjuc nu a agricole cit şi consiliul popular au lată, ceapă ver
1
cooperativei. Se pare, insă, că ţepii fost încheiat prăşitul porumbului, acordat acestei acţiuni toată aten­ legumicolă a
Urzicii nu au fost prea eficienţi, n-a fost. cosit nici un fir de fin. ţia şi pentru rezultatul muncii ior clieiat şl plant
clin moment ce într-o zi splendidă Fiind zi dc tîrg, n-am putut să-i oferim acest exemplu vecinilor din şi de toamnă î
d ■ lucru, singura lucrare ce se întîlnim nici pe preşedinţii coope­ Dobra şi Lăpuşnic, care la această roşiilor şi cast
efectua în unitate se rezuma Ia rativelor din Burjuc (plecat, dar operaţiune se situează exact la an­ recoltează ultii
„îmbăierea" oilor cu Enlomoxan. Şi nimeni nu ştia unde), din Ilia (ple­ tipod. Dacă, să zicem, tot din pri­ căpşuni şi, in
asta. în limp ce praşila a Il-a ia cat la tîrg în... Dobra), nici ingi­ cină de tîrg joi n-a ieşit nimeni concentrate la
porumb este întârziată la brigă­ nerii din Zam şi Burjuc... aflaţi în la coasă, nu înţelegem de ce vi­ rilor" — ne a;
zile (iotbatea şi Uiieş (circa 100 concedii. Ce mai, joi a fost zi de neri, de la Lăpuşnic pînă la ieşirea ing. Monica Sc
ha), în timp ce finul a fost cosit pauză la munca cîmpului, cu toate din Abucea, ca şi pe drumul spre
doar cD pe 10 ha din 00. iar pra- că lucrările de întreţinere a cul­ Răduleşti, doar un singur om, mai micolă a C.A.I
sila a 3-a- la sfecla de zahăr abia turilor de porumb şi cartofi sînt spre dimineaţă, şi încă doi spre cum s-a trecut
a început. Dar, constatînd la Zam amiază, tăiau fin ia Lăpuşnic. La de toamnă.
şi Burjui- acelaşi „repaus" pc o- mai rămase în urmă la Ilia, Bră- Consiliul popular din Dobra, adu­
goare, nedumerirea ne-a.fost lămu­ riişca şi Boz. cem la cunoştinţa secretarului con­ Din cele de
siliului aceste constatări. Surprin­ !n cooperative
BUNE ŞS RELE.. LA COSITUL FUMULUI derea acestuia era dezarmantă : diţii asemănăte
Referind -ne la acţiunile între­ hărnicia, promptitudinea şi serio­ „De necrezut, au fost doar mobili­ tuşi, deosebiri
prinse pentru recoltarea unor can­ zitatea cu care au înţejes şi tratat zaţi oamenii, şi preşedinţii coope­ ce priveşte stai
tităţi r-ît mai însemnate de fin, prin această problemă locuitorii comu­ rativelor au dat asigurări că se va în agricuRură.
valori/; 'arca roiţii r-ro -^ut po mar­ nei Lăpugiu. De la prima vedere lucra la cosit pe marginea drumu­
La ferma legumicolă a C.A.P. l>ol>ra se recoltează ultimele canti­
ginea drumurilor, vom evidenţia sint evidente aceste acţiuni imediat rilor. Vom lua măsuri". tăţi <ic căpşuni. '