Page 33 - Drumul_socialismului_1976_06

» MARŢI, 29 IUNIE 1976 I ag. 5

Centenarii/ Crucii roşii

La aniversarea
Ideea înfiinţării unei instituţii ţilor, bolnavilor, prizonierilor şi re­ peste 145 000 membri din care 45 000
internaţionale care să acorde asis­ fugiaţilor. elevi şi studenţi. în cele 160 grupe
tenţă şi ocrotire pe timpul conflic­ în condiţiile istorice create de sanitare activează peste 2 880 echi-- Crucii roşii
telor militare şi care să se bucure insurecţia naţională armată antifas­ pieri, iar cele 9 cursuri de surori
de recunoaşterea şi protecţia tutu­ cistă şi antiimperialistă, organizată de Cruce roşie sînt frecventate
ror. statelor a aparţinut elveţianu­ şi condusă de Partidul Comunist de 228 eleve, unde s-au calificat Nu vreau să vă vorbesc despre acest Centenar-
şi lui Henri Dunant. Ea s-a născut Român, Societatea de Cruce roşie pînă în prezent 220 surori. La al venerabilei Domniţe de „Cruce roşie"...
în ziua de 24 iunie 1859, pe cîmpul nu a precupeţit nici un efort şi,
cursurile de igienă şi prim-ajutor
ira de bătălie de la Solferino (Italia), după cum se menţionează într-un au fost cuprinşi peste 12 000 cetă­ ...Cei o sută de lauri pe care-i poartă pe frunte
ţeni din domeniu] mineritului, si­
unde s-au încleştat într-o luptă document al vremii, „de la cel mâi
sînt mai sonori dccît cuvintele mele.
crîncenă, care a durat 15 ore, ar­ mic pînă la cel mai mare slujitor derurgiei, construcţiilor şi altor ra­ Ei au văzut dorobanţii la Griviţa
ilabora matele Franţei şi ale Austriei. Sub al ei au rămas la posturile lor, muri economice specifice judeţului. pecetluind actul cel sfînt al independenţei române
— ina- impresia dezastrului la care asis­ muncind fără preget", alături de Membrii formaţiunilor sîinitar-vo- cu inima lui Valtcr Mărăcincanu,
proilu- tase, vîPunant improvizează cu lo­ toate forţele angajate în lupta pen­ luntare ale Crucii roşii, absolven­
această calnicii un serviciu de prim-ajutor tru eliberarea deplină a teritoriu­ tele cursurilor de surori, un mare ei au văzut unirea cea mare şi dreaptă a neamului
,e plan şi în fierbintele august din ’44
rea 400 şi scrie cartea „Amintiri de la Sol­ lui ţării, pentru în'frîngerea ma­ număr de oameni de diferite vîrste drumul cel nou, de-mplinire, al Patriei
le pro- ferino". Ecoul acţiunii lui Dunant şinii de război hitleriste. şi profesiuni pregătiţi în cadrul deschizîndu-se larg sub lumina Partidului.
ceputul este considerabil : în 1863 ia fiin­ Un moment holărîlor în viaţa or­ cursurilor de igienă şi prim-ajutor
>ne. ţă la Geneva „Comitetul pentru a- ganizaţiei noastre l-a constituit îşi aduc o valoroasă şi constantă Nu vreau să vorbesc despre acest Centenar...
jutorarea militarilor răniţi", iar în Hotărîrea Secretariatului C.C. al contribuţie la educarea sanitară a
IIMB anul următor are loc un congres P.C.R. din februarie 1972, cu pri­ populaţiei, la atragerea cetăţenilor IDar să nu uităm nenumăratele bonete albe
sub auspiciile statului elveţian care vire la îmbunătăţirea activităţii de la donarea onorifică a sîngelui. Ac­ eu o cruce roşie încrustată pe ele
mâsoa- a adoptat „Convenţia pentru îmbu­ Cruce roşie. Analiza profundă a ţiune cu caracter profund umani­ prezente pe fronturi,
are, a- nătăţirea soartei militarilor răniţi activităţii Crucii roşii de către con­ tar, donarea onorifică a sîngelui lingă rănile trupului,
produa din armatele în campanie" — ade­ ducerea de partid, preţioasele în­ a cunoscut o evoluţie favorabilă, la nici singele altora curgînd prin sîngele nostru,
benefi- vărată cartă a mişcării internaţio­ drumări date personal de secreta­ sfîrşitul anului trecut 73 la sută dăruit la cumpăna dintre viaţă şi moarte.
iflă to­ nale de Cruce roşie. Aderarea rul general al partidului, preşedin­ din singele necesar apărării vie­
ii tim - Ce sînt o sută de ani ?
mereu României la acest istoric document tele republicii, tovarăşul Nicolae ţii fiind obţinut pe această cale. Nu-s nici mulţi, nici puţini,
re mai s-a produs la 30 noiembrie 1874, Ceauşescu, au stabilit cu claritate Anul acesta, procentul a urcat la sînt atîţia cîţi sînt...
bul A, iar prima atestare documentară a rolul şi locul Societăţii de Cruce circa 83 la sută.
d <îro- existenţei Societăţii de Cruce ro­ roşie, in concordanţă cu etapa con­ In pragul aniversării a 100 de Dar sînt ani româneşti
[K) mm, şie din România datează din 4 iu­ struirii societăţii socialiste multi­ ani de existenţă şi activitate, So­ dăruiţi României,
•ord in lie 1876. lateral dezvoltate în România, prin­ sînt o sută de lebede albe
ie lin- Războiul pentru independenţa cipalele direcţii ale activităţii sale, cietatea de Cruce roşie din Repu­ zburînd triumfal prin văzduhul Patriei libere,
au ob- blica Socialistă România este an­ o sută de ani încrustaţi
JiimbuJ ţării avea să reprezinte pentru, po­ i-au asigurat acesteia vitalitatea gajată în faţa partidului, a secre­ ca o sută de stele de aur
Viorel porul nostru, pe lingă înfăptuirea de care avea nevoie. tarului său general, tovarăşul
ie lin- marelui vis al neatîrnării sale na­ Din aprilie 1972, Societatea de Nicolae Ceauşescu, preşedintele în veşnicia acestui pămînt.
►bişnui- ţionale, , şi un moment istoric cu Cruce roşie a devenit membră a Republicii Socialiste România, pre­ Nu vreau să vorbesc despre acest Centenar.
multiple semnificaţii pentru Socie­ Frontului ’ Unităţii Socialiste, parti- cum şi în faţa întregului popor să Dar Domniţei de „Cruce roşie"
tatea de Cruce roşie din România, cipînd cu activul său voluntar la obţină noi realizări în folosul a- o să-i spun : La mulţi ani !,
o confirmare a rolului pe care îl acţiunile de control obştesc şi la păxării sănătăţii şi vieţii oameni­ aşa cum dorim celor dragi
poate avea pe cîmpul de luptă In alte activităţi sub egida acestui or­
apărarea celor răniţi. ganism de largă reprezentare, con­ lor, pentru ridicarea României so­ sărutîndu-le vîrstele.
Declanşarea celui de al doilea dus de partid. cialiste pe noi culmi de progres şi
război mondial este un alt moment In judeţul Hunedoara există 878 civilizaţie. NECULAI CHIRICA
de mare însemnătate In existenţa organizaţii de Cruce roşie în între­ VICTOR COCA
Societăţii de Cruce roşie. Ea este prinderi, instituţii, şcoli, cartiere Hunedoara
chemată din nou în ajutorul răni­ şi localităţi rurale, ’ care cuprind preşedintele Comisiei judeţene
de Cruce roşie l,______,______ _______
Adunare festivă închinată
Organizafia-de Cruce roşie a judeţului
Centenarului Crucii roşii
Hunedoara — fruntaşă pe fără
Vineri, la Deva, în sala mare a judeţene de Cruce roşie i-au fost
Casei de -cultură, a avut loc adu­ conferite Diploma de evidenţiată In urma rezultatelor obţinute anul 1975, alături de alte 6 ju­ şi dotarea a 160 formaţii sani­
narea festivă comemorativă închi­ şi insigna de aur a Consiliului Na­ în activitatea de Cruce roşie pe deţe ale ţării. tare voluntare, continuarea a 9-
nată Centenarului Crucii roşii. Au ţional al Societăţii de Cruce ro­ anul trecut, in cadrul chemării Este o realizare remarcabilă a cursuri de surori de Cruce roşie,
fost prezenţi membrii comisiei ju­ şie din R.S.R., pentru ocuparea lo­ la întrecere lansate de organiza­ organizaţiei judeţene de Cruce cu'199 absolvente, şi organizarea!
deţene, preşedinţi şi secretari de cului I în întrecerea socialistă pe roşie, a cărei activitate a fost altor 8 cu 183 cursante, 12 500ţ
comisii de Cruce roşie municipale, anul 1975, Diploma de onoare pen­ ţia de Cruce roşie a judeţului donări onorifice de sînge, organi-l
ment de orăşenşti, comunale, din întreprin­ tru rezultate deosebite în realiza­ Prahova, organizaţia de Cruce permanent îndrumată şi sprijini­
itate su- deri şi instituţii, activişti voluntari, rea de fonduri din alte acţiuni, roşie a judeţului Hunedoara se tă de Comitetul judeţean de zarea a 506 cursuri de igienă şij
<OIU donatori onorifici, membri ai for­ Medalionul jubiliar al Crucii roşii. situează, în baza criteriilor sta­ partid, de organele şi organiza­ prim ajutor, în care au fost cu-i
maţiilor sanitare voluntare de Cru­ Au mai fost înmînate insigne de bilite de Consiliul Naţional, pe ţiile de partid de la municipii, prinşi 11 535 cetăţeni, o intensă..]
propagandă sanitară prin confe-(
oraşe şi comune, din întreprin­
locul I pe ţară. Consiliul Naţio­
ce roşie. aur de evidenţiat în .-activitatea de nal al Societăţii de Cruce roşie deri şi instituţii. rinţe, simpozioane, filme şi multe,
Din partea Consiliului Naţional Cruce roşie unui număr de 25 ac­ altele sînt doar o parte din roa­
al Societăţii de Cruce roşie din tivişti voluntari, 25 insigne de ar­ din R.S. România i-a conferit Di­ 10 386 noi membri cuprinşi în dele muncii de anul trecut pentru
ului R.S.R. a participat tovarăşa Con­ gint şi 43 de' bronz, iar unui nu­ ploma de evidenţiată şi insigna organizaţie şi spoţirea cu 365 a care organizaţiei judeţene de Cru-
numărului organizaţiilor, achita­
stanţa Bărboi, vicepreşedintă a măr de 28 activişti merituoşi de
consiliului. Cruce roşie li s-a înmînat meda­ de aur pentru merite deosebite rea în proporţie de 100 ia sulă a , ce . roşie i s-a decernat insigna
_ de. aur.
iu le pu­ Cif această ocazie, organizaţiei lionul jubiliar. In activitatea de Cruce roşie pe cotizaţiei, constituirea, instruirea
ia je corn­
ii că sar-
conduce- mmm
face cit
îcepţie şi
hipamen-
se supere
t, pe un-
mică me- CETĂŢEAN — UM TITLU DE Pentru ca legumele să ajungă c DESTINAŢIA UNEI GROP!
este ne- O STRADĂ CARE-ŞI
:rile pla- ONOARE. CE FACEM PENTRU DEZMINTE NUMELE In spatele blocului nr. 1, de 1
p Kt.rarla Retezat din Simeria, !
pe strada Retezat din Simeria,
Centralei CA SĂ-L PURTĂM CU proaspete şi din abundenţi „Strada" Depozitelor din De­ s-a săpat o groapă lată şi adin- j
şi al ex- va este unul dintre obstacolele că cu intenţia amenajării unui t
alea Jiu- MÎNDRIE ? cele mai grele pentru conducă­ ştrand. După aceea, s-a spus i
iri mai torii auto. Dincolo de secţia că aici se va ridica un bloc. k
e, pentru la cumpărător transporturi a I.J.G.C.L. cu greu Pină la urmă, cetăţenii au i
nţi cer­ PENTRU OAMENI se poate cineva hazarda să transformat-o într-o veritabilă )
ile utila- treacă cu autoturismul. Chiar groapă de gunoi. Toţi aruncă L
metode- SI ÎN şi autovehiculele de tonaj greu resturile menajere în groapă. Ş
ntroduce- MIJLOCUL LOR Traducînd în viaţă indicaţiile laţiei. Sînt însă şi cooperative a- sînt nevoite să facă „slalom" Copiii dau uneori foc hîrtiilor. ^
rativitate conducerii de partid în privinţa gricole ca ; Pricaz, I-Iărău, Băcia, printre gropile adinei, pline cu Se va umple groapa pină la t
că con- Do zeci do ani poartă răspun­ îmbunătăţirii continue a aprovizio­ Ilia, Lăsău, oare nu s-au preocu­ apă. Semnalele repetate n-au urmă ? (UN GRUP DE LOCA- T
ictivităţii derea misiunii de deputat. A- nării populaţiei cu legume, cartofi pat în mod corespunzător de în­ fost recepţionate pînă acum de TARI). L
planului, cum — pe cea a circumscrip­ şi fructe, întreprinderea judeţeană treţinerea şi recoltarea legumelor, factorii răspunzători. Pe aceas­
mecani- ţiei judeţene nr. 63 Silvaş. In de legume şi fructe a luat din rămînînd datoare cu însemnate tă stradă s-au înfiinţat noi u- MUSAFIRII S-AR FI
nică me- urmă cu şapte ani, ţăranii din timp o seamă de măsuri concrete cantităţi la fondul de stat. nităţi economice. Ar fi cazul să SIMŢiT BINE...
:urs cam Silvaşu de Jos şi Silvaşu de Sus vină rîndul reparaţiei acestei...
perimen- l-au ales ca preşedinte al coo­ in acest sens. Astfel, încă din tri­ De asemenea, unele complexe de „străzi". Cetăţeanul Ioan Marian din
metalice perativei lor agricole. Gheorglie mestrul IV 1975, în baza necesaru­ legume şi fructe nu au realizat în satul Valea Singeorgiului avea
Prip, omul despre care vorbim,
lui de legume şi fructe pentru totalitate aprovizionarea populaţiei
l şi pînă e greu de găsit acasă. Cînd nu-i musafiri. Era nedeie la ei în
acestor nici in cimp, nici la ferma zo­ populaţie, s-a trecut la contrac­ în mod uniform şi opetativ. Astfel, s e m n a l sat şi Voia să fie o gazdă cit
Lonea, otehnică şi nici la sediu, tn- tarea fondului de marfă în judeţ pe raza de activitate a oficiului mai bună pentru toţi cei care
ie aduse -seanuiă că preşedintele a deve­ şi In alte bazine legumicole din Petroşani au fost dese cazuri cînd ii trec pragul. Şi nici una nici
acestor nit „deputatul nostru" şi-l aco­ ţară. In felul acesta, cu toate că unele unităţi de desfacere erau IUBITORI Al „BIBLIOTECII" alta, a tăiat un viţel. Dar, după
n exem- lo unde, pe sute de metri lun­ producţia din acest an este destul foarte bine aprovizionate, în timp cum se ştie, sacrificarea viţei­
gime, se taie drumuri noi la de întîrziată, ca urmare a efor­ ce alte unităţi, de la' periferiile o- . DE... BUZUNAR
ieşirea din Silvaşu de Jos, pe turilor depuse de lucrătorii din raselor, nu aveau decît produse lor este interzisă de lege. Acum
IRZA unul din şantierele celor 6 po­ sectorul de legume şi fructe, am deshidratate şi conserve, obligînd Ciţiva cetăţeni din Călan — se câieşte, dar legea e lege.
deţe construite din nou şi de ca­ reuşit să facem o aprovizionare cumpărătorii din aceste cartiere să (I. CRAŞCA).
re satul are nevoie, ori în alte corespunzătoare. De pildă, fructele se deplaseze pe distanţe destul de Traian Munteanu, Ioan Ciucu- *
asemenea locuri. lesou, Iulian Barbu,. Sţelian CALE DESCHISĂ... i
DE " Şi oamenii îl ascultă ; el simt de primă apariţie au fost in mare lungi în scopul cumpărării celor Marcu, Octavian Timofte şi al­
că Gheorghe Prip îi slujeşte cu parte calamitate (cireşe, vişine, necesare. La fel se mai întîmplă ţii erau mereu împreună. Prie­
î- i
SÎŢIE credinţă şi că spiritul gospodă­ caise), dar datorită preocupării unor pe raza complexelor Haţeg, Hune­ tenia dintre ei era datorată în­ Aro publicat în numărul tre-
ţ i
resc este o trăsătură definitorie cooperative agricole ca Dobra, Ra- doara, Ilia şi Orăştie, unde am a- * să unei „plăcerj" anume : ju­ cut articolul „Găinarul nu fă-
__
lZI a preşedintelui-deputat. Dovada? polt, Totia, Haţeg, Geoagiu, Orăş- vut magazine închise, lucru cu to­ cau cărţi pe bani. Iată însă că cea găinării. „Iubea" puii“.
Şoseaua Haţeg—Silvaş se mo­ tie pentru extinderea suprafeţelor tul inadmisibil în această perioa­ intr-o zi, organele de miliţie Drumul spre infracţiunea de l
tităţi de dernizează. Şantierul primeşte de căpşuni, s-au livrat la fondul dă. Se mai semnalează- neajunsuri le-au întrerupt jocul. Şi pentru furt obştesc a fostului angajat
zilnic şi ajutorul cetăţenilor. In
urie, sa- mod voluntar-patriotic zeci de pieţei peste 30 tone, urmînd a se în expunerea produselor, în ser­ ca fiecare să-şi aducă aminte al „Avicolei" de la Mintia, du- Ţ
ic, ferma locuitori cu care deputatul a mai recolta şi livra aproape 40 virea populaţiei, ca urmare a aba­ ii de o prevedere a legii, toţi par­ pă cum s-a văzut, a fost înles- L
-a a în­ stat de vorbă, vin să dea o mi­ tone căpşuni. terilor comise de unii vînzători. ticipanţii la joc au primit a- nit datorită lipsei de suprave- »•
de vară nă do ajutor şantierului. Pentru ca produsele să ajungă Desigur, aceste lipsuri nu carac­ menda cuvenită. ghere a personalului, altor tare ţ
îrdeiului, Cel amintit rar-i singurul as­ la cumpărător cit mai repede şi terizează activitatea lucrătorilor din ale disciplinei muncii. Joi, 24 .
Acum se pect. Clnd cele 135 ha de păşu­ de calitate cit mai bună, am or­ comerţul de legume şi fructe, care iunie, după-amiază, „Avicola" 1
tăti de ne au fost îngrăşate manual, ganizat In această perioadă apro­ în majoritatea lor au depus şi de­ V O HOTĂRÎRE PRIPITĂ? a pus în vînzare în piaţa De- *
sute de cetăţeni din cele două
rile sînt Silvaşurl au fost prezenţi, aşa vizionarea directă şi prin tranzit la pun eforturi în servirea populaţiei. vei pui vii. Fără exagerare,
a cultu- cum s-a tnlîmplat dealtfel şi unităţile de «desfacere, ocolind, in Conducerea întreprinderii a anali­ în luna aprilie a.c., o comisie puii s-au vîndut pe orbecăite,
fermei, la curăţatul de arboret al altor majoritatea cazurilor, depozitele de zat cu toată răspunderea asemenea \ de la Consiliul popular din Te- căci, ca un făcut, de fiecare
liuc a venit pe strada Viorele. dată asemenea marfă se aduce
na legu- 22 ha. Deputatul lucrează pen­ repartizare. Prelungirea orarului abateri, luînd măsuri corespunză­ s Au fost adunaţi toţi cetăţenii la magazine la ore cînd se ştie
tru oameni şl-i mereu în mij­
de funcţionare pînă la 10—12 ore toare pentru înlăturarea lor.
abia a- locul lor. li ajută cu sfatul pe ce locuiesc pe această stradă cu siguranţă că se va intra în
cel aflaţi tn Impas, îi dojeneşte şi amplasarea pe străzile munici- Comitetul oamenilor muncii din \ şi. au fost anunţaţi că se in­
nl verzei pe cci care „mal calcă cu stîn- piiloţ şi oraşelor a 40 tonete au in­ întreprinderea de legume şi fruc­ noapte cu vînzarea, unitatea de
gul". Acum îl preocupă o con­ fluenţat şi vor influenţa în mod po­ te, sub îndrumarea şi cu sprijinul s tenţionează pavarea străzii. Ce­ desfacere nefiind luminată.
strucţie de 120/8 m. Aici va fi zitiv Sprovizionarea populaţiei. tăţenii au fost invitaţi să dea „Cintărirea" puilor, făcută în
direct al organelor de partid şi de
>urprinse o remiză prevăzută cu garaje Cu toate greutăţile din această stat, vor lua în continuare cele mai \ o mină de ajutor. Toţi au răs­ asemenea condiţii, lasă __ cale li­
cu con- pentru camioanele C.A.P. şi a- primăvară, menţionăm că unele corespunzătoare măsuri în scopul s puns bucuroşi chemării. S-a beră fie pentru îmbogăţirea i-
lăm, to- telicreHe pentru cîteva secţii a- cooperative agricole ca Dobra, Sîn- îmbunătăţirii aprovizionării popu­ purces la treabă. S-au adus licită a vinzătorilor, fie pentru
nexe. La' săpatul fundaţiei nn
In ceea s-a cheltuit nimic. Deputatul a tandrei, Haţeg, Orăştie, Rapolt, laţiei din judeţul nostru cu legu­ bordurile, s-au săpat şi ciţiva păgubirea avutului obştesc. Şi l
1
nu numai la Deva „organizea- .
metri de şanţ. Dar, brusc, lu­
lor la zi trecut prin circumscripţie şl Geoagiu, Vlaicu cit şi întreprinde­ s crările s-au întrerupt. Acum ză“ „Avicola" desfacerea puilor \
alegătorii au spus din nou pre­ rea de sere au reuşit să livreze mele şi fructele de sezon.
zent. cantităţi însemnate de produse, care s circulaţia e stînjenită vizibil. vii in acest fel.
PETRE FARCASIU au contribuit la o aprovizionare TEODOR BERGHIAN (ALEXANDRU POP — Teliuc).
HNC1U corespunzătoare cu legume a popu­ directorul I.L.F. V