Page 4 - Drumul_socialismului_1976_06

Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI f

CINCINALUL REVOLUŢIEI TEHNICO STIINT1

Reducerea cheltuielilor de producţie - INVESTIŢIILE - TERMEN, DE

Consemnăm, ca suport 1a reali­
(Urmare din pag. 1) zările de pînă acum ale şantieru­ vul şantic
pentru că
obiectivul numărul unu al activităţii deşi faţă de plan sintem puţin In- lui I.C.C.M.O., faptul că 82 la sută disciplină
din efectiv lucrează pe bază de nemotivat,
tîrziaţi cu punerea în funcţiune —
ne spune tovarăşul Teodor Balazs, acord global — ceea -ce explică fo­ jaţi). In
secretarul comitetului de partid al losirea mai efectivă a programului principal
economice pentru întregul colectiv şi şantierului. Echipele conduse de de lucru —, şi că organizaţiile de de investi
partid au in centrul atenţiei folo­
molar, du
lăcătuşul Ioan Popa, dulgherul Tu-
dor Stanciu, fierarul betonist Iosif sirea deplină a forţei de muncă, a pectate t(
Borşodi, zidarul Petre Ailenei, pre­ utilajelor şi creşterea productivi­ funcţiune
cum şi maiştrii Kiss Geza, Ion tăţii muncii. rul l.C.C.
fiecare angajat în parte! Bălan, Ion Cîrstea, şeful de lot trebuie însă mult amplificate, şi predă, da
că
Socotim
aceste
preocupări urmează,
Gheorghe Antonie fac tot ce_ e po­
sibil pentru a devansa lucrările. pe linia organizaţiilor de partid, menele d-
O altă lucrare mai importantă sindicatului, precum şi a condu­ tate sînt
După ce în primul trimestru a economice, adică a reducerii chel­ Pentru organizaţiile de partid, cerilor şantierului şi loturilor. Din calitate, <
depăşit cheltuielile de producţie, in tuielilor de producţie se datoresc pentru colectivele de muncitori, in­ pentru şantier şi pentru Centrala mai multe motive. In primul rînd, ducă un
acest trimestru colectivul între­ eforturilor proprii — ne declară gineri şi tehnicieni de la „Marmu­ cărbunelui Petroşani, este cea de sarcinile pentru trimestrele II şi rirea proc
la mina Livezeni-centru. Şi aici
prinderii „Marmura" Simeria s-a tovarăşul Gheorghe Boşorogan, di­ ra" Simeria se pune ca obiectivul se lucrează pe baza unui program, III constituie un angajament de Jiului.
mobilizat cu hotărire pentru, a spo­ rectorul întreprinderii. In lunile a- numărul unu al activităţii econo­ eforturi deosebite pentru colecti­
ri elicienta activităţii economice. prilie şi mai am realizat, printr-o mice reducerea cheltuielilor de ale cărui obiective se încadrează
in indicaţiile secretarului general
In luna aprilie, cheltuielile totale seamă, de măsuri de utilizare mai producţie — sarcină trasată de se­ al partidului : folosirea eficientă a
de producţie au fost reduse sub­ bună a capacităţilor existente, o cretarul general al partidului, tova­ timpului de lucru, a utilajelor din
stanţial, iar la cele materiale s-au producţie cu peste 2 milioane lei răşul Nicolae Ceauşescu, la Consfă­ dotare, strînsă conlucrare între O cerinţă de or
obţinut economii de 6 lei/1000 lei lunar mai mare decît cea obţinută tuirea de lucru de la C.C. al P.C.R. constructor şi beneficiar. Echipele
producţie marfă. Şi în luna mai în primul trimestru. Am intensi­ din 12-13 mai a.c. Aceasta, cu atit dulgherului Gheorghe Daca, elec­
preocupările au mers in această ficat preocupările pentru îmbună­ mai mult cu cit colectivul de aici tricianului Nicolac Viziru, lăcătuşi­ mai ratioru
direcţie. tăţirea calităţii produselor şi asi- are încă de recuperat unele depă­ lor Rcmus Băcilă şi Tudor Gătan, f
şiri la costuri din primul trimestru
— Comitetul orăşenesc de partid şi poate face un asemenea efort ajutate de maiştrii Nicolae Gheor­ Spicuim <linfcr-o scrisoare sosită la redacţie: ,
Simeria — ni se «pune aici — a pentru ca să încheie bine semes­ ghe şi Anton Dotzauer, sînt, ceea din Crăciuneşti — Bălţa, ce aparţine de C.S. H
pus în centrul atenţiei realizarea in trul. De aceea, valorificînd experi­ ce se spune in construcţii, „in gra­ in prezent locomotive cu aburi. Nimic de spus,
cele mai bune condiţii a exportu­ La „Marmura" enţa cîştigată în aprilie — mai, or­ fic". ment în ceea ce priveşte remorcarea convoaiel<
Stoeneasa şi pînă pe linia de garaj a exploatăr
lui şi reducerea cheltuielilor mate­ ganizaţiile de partid şi de masă, — Lotul cu cele mai bune rea­ marile intîrzieri ce se produc la alimentarea cu c
riale. S-a indicat ca toate organi­ Simeria colectivul să pună şi în continuare lizări din şantier este lotul Uri- zi, de la 7—9, adică două ore, este fixat progra.ii
zaţiile de partid şi de masă de la in centrul atenţiei diversificarea cani, condus de inginerul Nicolae bune şi apă. Dar el se prelungeşte pentru că, ai<
„Marmura" să analizeze modul cum producţiei, calitatea, folosirea din Gheorghieş — ne spune tovarăşul din lopată în lopată, in timp ce numeroase cam
se realizează aceşti indicatori şi să plin a utilajelor şi reducerea con­ Ion Lăsat, şeful şantierului. A re­ ele — din cauza noastră, pînă la urmă, a celor
acţioneze energic pentru mobiliza­ sumurilor specifice, să facă din ele alizat planul în proporţie de 109 viare.
Noi înţelegem — arată muncitorii de la aiim
rea comuniştilor, a oamenilor mun­ gurarea desfacerii lor, antrenînd probleme ale fiecărui lucrător. la sută. O activitate bună desfă­ motive trebuie încă să le folosim. Dar, de 8 ani
inginerii, tehnicienii şi muncitorii
cii la valorificarea rezervelor exis­ şoară şi lotul Petrila, condus de de mecanizare a alimentării lor, mai ales că u
tente. în aceste acţiuni. Drept rezultat, Dincă Constantin, precum şi cele­ Combinatul siderurgic Hunedoara are atîtea
am livrat mari cantităţi de produ­
— Organizaţiile de bază nr. 1, 2 se partenerilor externi. In prezent, I. MIRZA lalte loturi. cărcare.'
şi 3 de la prelucrare au analizat în centrul atenţiei punem folosirea Propunem şi cerem conducerii Uzinei nr. 7
temeinic, nu numai în adunări ci la capacitatea lor a utilajului de nedoara (pentru că la conducerea exploatării am
şi în secţii, măsurile ce trebuie în­ prelucrare — domeniu în care am ori — spun semnatarii acestei scrisori —) să ia n
mult timp şi bani.
treprinse pentru încadrarea în con­ fost criticaţi, pe bună dreptate —, Am consemnat o cerinţă de organizare mai
sumurile specifice — arată tovară­ precum şi a mijloacelor de trans­ bilă de realizat, mai ales la nivelul C.S. Hunet
şul Adam Todor, secretarul Comi­ port. adică a tuturor maşinilor cu Crăciuneşti.
tetului de partid de la „Marmura". pondere.
Asemenea analize s-au făcut Şi pe
Intr-adevăr, la „Marmura" un
linie de sindicat. factor hotărî tor pentru reducerea ÎN TOATE COOPERATIVELE /
în urma măsurilor luate, între cheltuielilor de producţie îl consti­
care condiţionarea acordului global tuie încărcarea la capacitatea lor FER^E ZOOTEHNICE PUTERNU
şi de consumurile specifice reali­ a utilajelor şi instalaţiilor. Am re­
zate, afişarea şi prelucrarea lor cu ţinut că în această lună secţia de CU PRODUCŢII SPORITE DE LA
■ toţi muncitorii, s-au obţinut econo­ ipsos de la Călan va lucra la ca­
mii la ciment, ipsos, bandă lami­ pacitatea nominală, dar trebuie
nată la rece şi corpuri abrazive în multă atenţie la lucrările de între­
valoare de zeci de mii de lei. La ţinere şi cele din carieră. Referitor Ameliorarea efeoti
' aceste economii, cît dealtfel şi la însă la utilizarea maşinilor de pre­
toate realizările obţinute, o contri­ lucrare nu se dau asemenea asigu­
buţie de seamă au adus muncitorii rări. nici din partea consiliului oa­
din echipa de tăietori marmură menilor muncii, nici a comitetului prinoipai preot
condusă de Suto Emeric, din echi­ de partid şi celui de sindicat. „Nu
pa de la dale mozaicate condusă de avem blocurile necesare : ca să
Dumitru Suciu, din eehioa de me­ lucreze maşinile 1 din plin, cu rezul­ Ferma zootehnică a cooperativei planificaţi
canici condusă de Ion Junie, cio­ tate valorice superioare, să fie agricole din Pricaz dispune real­ peste 2 000
plitorul Kovacs Eugen, maiştrii Ni­ dezvoltat şi sectorul de extracţie". mente de condiţii pentru ca în a- marfă. Mei
colae Petric, Sever Filip şi mulţi Cine să intervină şi să ia măsuri cest an să înregistreze depăşiri totodată, îf
alţii. pentru dezvoltarea acestui sector ? substanţiale la toţi indicatorii de ca, Tidia P
— Progresele foarte vizibile fă­ Consiliul oamenilor muncii, cu plan. La jumătatea anului avem Valeria Bl
cute în privinţa creşterii eficienţei sprijinul centralei industriale 1 realizate prevederile la matcă, iar alţii, care
la producţia de lapte marfă sîn- producţie.
Tractoristul Petru Perţa efectuează praşila a doua mecanică la sfecla tem în avans cu o lună faţă de In conte.ş
de zahăr pe ogoarele C.A.P. Geoagiu. * grafic. Printr-o bună îngrijire şi se pentru (
furajare a animalelor, de la cele lui fermei
Activitate rodnică pentru realizarea zilnic peste 1 300 1 lapte. structura i
109 vaci aflate în lactaţie, livrăm pă asigurai
Simpozion cu tema O problemă esenţială care ne bază îl rep
planului şi angajamentelor preocupă este ameliorarea între­ cantitatea j
gului efectiv de bovine, ţinînd sea­ am realiza
Omul şi agricultura' ma de faptul că în anii precedenţi trifolieneloi
nu s-au făcut înlocuirile necesare. masă 'h'rdf
rr
Industria judeţului a îndeplinit planul Slmbălă şi duminică, la Deva orghe Lefter, ing. Ştefan Homoro- Baza acţiunii o constituie prăsila scopul"acop
*-au desfăşurat lucrările simpozio­ deanu, ing. io-n Pop, dr. ing. Ni­ proprie, în care scop acordăm ma­ s-au însăm
ximă atenţie creşterii procentului porumb sili
nului cu tema „Omul şi agricultu­ colae Simţea şi Ana Rodica Ma- de natalitate. Cumpărările plani­ pă aceeaşi j
pe 5 luni cu 3 zile mai devreme ra" — prestigioasă manifestare şti­ nughevici de la Staţiunea de cer­ ficate pe acest an le-am realizat bul boabe,
inţifică, care a avut loc în preajma
cetări pomicole Geoagiu, ing. Emil
şi ne-am propus să le depăşim, ocupate cu-
Congresului
politice
educaţiei
şi” Maiorescu, inspector şef al Inspec­
culturii socialiste. La simpozion au toratului silvic judeţean, drd. Mir­ deoarece trebuie să înlocuim, fiind După bal
participat specialişti din unităţile cea Udrescu, cercetător la Institu­ necorespunzătoare ca producţie şi fînuri aven
Comuniştii, oamenii muncii din industria judeţului nostru au ob­ agricole de stat şi cooperatiste din tul de antropologie Bucureşti, ing.
ţinut un nou şi de prestigiu succes în marea întrecere pentru înde­ judeţul nostru, de la Direcţia ge­ Ion Nicula şi med. vet. Victor Her- vîrstă, aproape 100 vaci. zeci de tor
plinirea sarcinilor primului an al cincinalului revoluţiei tehnico-şti- nerală pentru agricultură şi indus­ bei de la D.G.A.I.A., conf. univ. dr. Prin măsurile iniţiate în vede­ peri insă d
inţifice. Sarcinile de plan pe perioada ianuarie — mai au fost finali trie alimentară, Inspectoratul silvic- Cezar Apreotesei, de la Institutul rea îmbunătăţirii reproducţiei, vom O atenţie
zate cu 3 zile mai devreme, ceea ce asigură un spor suplimentar la şi Staţiunea de cercetări pomicole agronomic Timişoara, ing. Ghcor- putea ridica natalitatea cu 15—20 nizării prot
producţia industrială in valoare de peste 200 milioane lei, obţinut a- Geoagiu, preşedinţi de cooperative glie Diacon eseu, directorul între­ de procente faţă de prevederile fermă, cun
proape integral pe seama creşterii productivităţii muncii. agricole, primari «1 unor comune, prinderii dc stat „Avicola" Deva, planului, ceea ce ne va permite o condiţie
cadre didactice care predau obiec­
prof. emerit Cornel Stoica, inspec­
' Punînd ca obiectiv central în întrecere ridicarea continuă a efi­ tul biologie—agricultură în mediul tor general al Inspectoratului şco­ ca în anii următori să renunţăm a producţii
j
cienţei economice, colectivele de muncă din industria judeţului au rural, cadre medicale, reprezentanţi lar judeţean Hunedoara, dr. doc. la cumpărări şi să facem reîm­ rul zootehn
redus cheltuielile materiale cu 8,2 la 1000 de lei producţie marfă în ai unor unităţi economice, institu­ Corneliu David, consilier ştiinţific prospătarea efectivului de vaci Acţionînd
primele 4 luni. Cu costuri mai mici în valoare de 57 milioane lei de­ ţii şi organizaţii dc masă care au la Institutul naţional de Geronto­ prin trecerile din prăsila proprie. materializai
cît era planificat, s-a realizat o producţie netă în plifs de peste 107 contingenţă cu activitatea din agri­ logie şi Geriatrie, dr. Vladimir Gu- Deviza şi ţelul spre care tindem se în progi
milioane lei şi 13 milioane lei beneficii suplimentare. cultură. De asemenea, au partici­ sic, secretarul Comisiei de educaţie să-l _ înfăptuim este : „anul, vaca voltare a z
Rezultatele tot mai substanţiale, care situează judeţul nostru in pat şi au susţinut comunicări mar­ gcriatrică şi informare ştiinţifică a şi viţelul", numai astfel puţind re­ Pricaz îşi
primele rînduri ale marii întreceri, sînt rodul angajării deosebit de cante personalităţi care se ocupă Institutului de geriatrie, dr. Teo­ dresa şi rentabiliza activitatea în tot mai ins
Direcţiei
de
agricblă, dor
Bădău,
director
al
cercetarea
ştiinţifică
responsabile de care dau dovadă siderurgiştii, minerii, energeticienii, medicală şi sociologică in ţara sanitare a judeţului Hunedoara, sectorul zootehnic. eficientă a
ceilalţi oameni ai muncii. noastră. ing. Ion Sion, secretar Ia Comisia Dealtfel, este de remarcat şi in­ pentru creş
Lucrările simpozionului au fost Naţională a R.S.R. pentru UNESCO teresul sporit al îngrijitorilor, da­ producţiei
deschise de tovarăşul Ioachim Mo­ şi Ing. Ion Păltineanu, de la torită aplicării retribuţiei în acord tăţirea apre
ECONOMII SUPLIMENTARE DE merţului mărfuri în valoare de ca, prim-secretar al Comitetului ju­ I.C.C.P.T. Fundulea. global, pentru obţinerea unor re­ aceste proci
COMBUSTIBILI 600 000 lei, depăşindu-şi angajamen­ deţean Hunedoara al P.C.R., pre­ Abordîml problemele în strinsă zultate cît mai bune de la fiecare
tul aferent acestei perioade. S-au şedinte al Comitetului executiv al legătură cu sarcinile stabilite do lot de animale. Cîteva exemple sînt
produs şi livrat peste plan 300 tone Consiliului popular judeţean, care Congresul ai Xl-lea al partidului
Lucrătorii (lin unităţile întreprin­ făinuri (de griu şi porumb), 900 tone concludente. îngrijitorii Simion
derii judeţene de gospodărie comu­ a transmis participanţilor un căl­ privind dezvoltarea intensivă şi Gogoaşe şi Ion Bucur au obţinut şefu
nală şi locativă, angajaţi plenar in diferite sortimente de panificaţie, duros salut din partea comitetului modernizarea agriculturii, comuni­ pînă acum cîte 8 viţei faţă de 5 d
întrecerea pentru îndeplinirea şi de­ 1 200 mp covoare şi carpete produse judeţean de partid şl a Consiliului cările au reliefat posibilităţile largi
de F.I.L. Orăştie şi Hunedoara, 1185
păşirea angajamentelor, au reuşit să mp planşee şi fîşii de planşec, 500 popular judeţean. de sporire a producţiei agricole
obţină rezultate de seamă. Astfel, tone calcar şi alte produse. In continuare au fost susţinute prin aplicarea în practică a cuce­
comunicările cuprinse în program. ririlor ştiinţei agricole, precum şi
printr-o folosire şi gospodărire ra­ Au susţinut comunicări tovarăşii: necesitatea ridicării continue a ni­ Zile de muncă susţinută
ţională a combustibililor s-a reuşit Harnicii muncitori, tehnicieni şl In­
să se economisească 80 tone com­ gineri din Industria locală a jude­ Vichente Bălan, prim-vicepreşedinte velului de cunoştinţe politice şi
bustibil convenţional, faţă de 50 tone ţului nostru, acţionînd cu toate for­ ai Comitetului executiv ai Consiliului profesionale al tuturor lucrătorilor (Urmare din pag. 1) şindu-se ca
cit prevedea angajamentul anual. ţele pentru creşterea producţiei şi popular judeţean, prof. univ. dr. din agricultură. -------------------------------------- depozitate p
De asemenea, s-a obţinut o depăşire productivităţii muncii, ridicarea gra­ doc. David Davidescu, membru co­ Participanţii la simpozion au fă­
la producţia globală de 12,8 milioane dului de rentabilitate şi eficienţă a respondent al Academiei R.S.R., cut, de asemenea, un larg schimb comuna Bretea Română — ne-a Directorul
lei. faţă de 4,5 milioane lei angaja­ întregii activităţi din această ramu­ prof. univ. dr. ing. Mircea Dinu, de opinii cu prilejul vizitei efectua­ precizat primarul Partenie Bretea- Virgil Tuda
ment anual, a fost înfiinţat un sector ră, folosind în mod chibzuit timpul de la Institutul agronomic „Nicolae te la unităţi agricole şi instituţii nu —. centrul de greutate al ac- t-ieze pe mc
de gospodărie comunală şi locativă Ia de lucru, maşinile şi utilajele, gos­ Bălcescu" Bucureşti, dr. Alexandru de invăţămînt din judeţul nostru. ţiunilor pe ogoare îl deţine efec- tinten, Vale
Gcoagiu, iar consumul de apă a fost podărind cu grijă materialele s-au Ioncscu, de la Institutul de cerce­ Lucrările simpozionului, care a fost tuarea praşilei a doua la sfeclă Ion Moga i
redus eu 0,1 la sută. Aceasta dove­ afirmat şi se afirmă tot mai puter­ tări pentru cultura cerealelor şi organizat — sub egida Consiliului şi cartofi, precum şi finalizarea să la reuşit
deşte hărnicia şi răspunderea cu nic ca producători şi proprietari. A- plantelor tehnice Fundulea, prof. popular judeţean — de către Direc­ praşilei I la porumb. La C.A.P. Deoarece ■
care muncesc lucrătorii şi cadrele cestui fapt ii stau mărturie realiza­ dr. Petre Alexandrescu Roman, de ţia agricolă judeţeană, Comisia de
de specialişti din acest important rea şi depăşirea de pe acum a an­ la Institutul de gerontologie Bucu­ demografie şi > Casa judeţeană a Ruşi şi Bretea Română, operativi- asigura un
sector dc activitate. gajamentelor anuale la producţia reşti, ing. Ion Păcurar, şef de sec­ corpului didactic, s-au bucurat de tatea şi calitatea lucrărilor sînt a- recoltă, daci
globală şi marfă. Astfel, la produc­ ţie la I.C.C.P.T. Fundulea, dr. ing. un viu interes, aplicarea in prac­ tributele esenţiale ale întrecerii în- ooasă, se ii
desprinse
a
Mihai Guţă, director general ad­
învăţămintelor
tică
MĂRFURI LIVRATE IN PLUS LA ţia globală s-a realizat o depăşire de junct Ia Direcţia generală pentru contribuind realmente la materia­ tre cooperatori şi mecanizatori. producţiei ş
aproape 15 milioane lei, faţă de 10
FONDUL PIEŢEI milioane lei angajament anual, Iar agricultură şi industrie alimentară lizarea obiectivelor ce revin agri­ Paralel cu întreţinerea culturilor, urgentată şi
Ia producţia marfă depăşirea este a judeţului Hunedoara, dr. ing. culturii judeţului nostru in actua­ la C.A.P. Geoagiu şi Aurel Vlaicu Romoşel. ui
întreprinderea judeţeană de indus­ de lo milioane Iei faţă de 8 milioane Emanoil Manughevid, dr. ing. Ghe­ lul cincinal şi ta perspectivă. o parte din forţe au fost mobili- nutreţurilor
trie locală a livrat suplimentar co­ angajament anual. zate la însiiozaxea furajelor, reu- semne de 5»