Page 6 - Drumul_socialismului_1976_06

Pag. 6 DRUMUL SOCIALISMULUI ® NR. 6117 • MARŢI, 1 IUNIE 1976

1 IUNIE - ZIUA INTERNAŢIONALĂ PENTRU

APĂRAREA COPILULUI

Complexul cetăţilor din Munţii Orăştiei — C O P I I I

S-au aprins bujorii, rid in rouă trandafirii, salcimii şi-au împodobit
ciorchinii, toate florile primăverii şi-au Împlinit petalele ca prima zi de
expresie a înaltei civilizaţii dacice iunie să-şi deschidă pleoapa in frumuseţea deplină a anotimpului. Şi, iată,
ziua s-a deschis să-Ş' serbeze cu tlori FLORILE, b sărbătoare care, pentru
poporul de părinţi ce nc-am durat de milenii vatra de-o parte şi de alta
In Munţii Orăştiei se găsea cen­ doilea şi al treilea sistem de apă­ curioscuţi şi ca ingenioşi meşteri a Caxpaţilor, are, in pragul acestei veri, o semnificaţie aparte, ziua
copiilor noştri o cinstim in ajunul unui moment istoric din viaţa ţării :
trul statului dac, a cărui temelie a rare pentru cetatea de la Costeşti. în construcţia de fîntîni şi cister­ primul Congres al educaţiei politice şi culturii socialiste, forum ce va
fost pusă acum 2 milenii de Bure- Puţin mai la miază zi dăm peste ne, remarcabilă făcîndu-se uriaşa dimensiona noua etapă a devenirii noastre spirituale în care educaţia ti­
blsta „Cel dinţii şi cel mai mare cea mai puternică fortificaţie ce cisternă de la Blidaru, lucrată du­ neretului ocupă loc de onoare. Şi ce altceva ne dorim mai mult declt
rege din Tracia". străjuieşte valea — fortificaţia Bli­ pă cea mai bună tehnică elenistică: să ne creştem fiii intr-o deplină sănătate fizică şi spirituală, să-i creştem
OAMENI!
Situată la sud de larga şi mă­ daru — cu cele două cetăţi avînd fundul şi pereţii erau acoperiţi cu _ Zilnica noastră grijă şl bucurie — copiii — îşi serbează ziua. De 26 de
noasa vale a Mureşului mijlociu, şase turnuri puternice. Remarcabilă mai multe straturi de ciment im­ ani, 1 iunie a devenit, la scara întregii planete, ziua copiilor. Iar noi,
zona Munţilor Orăştiei adăposteş­ este cetatea I cu poarta de intrare permeabil, iar acoperişul boltit era părinţii de pe aceste vetre hunedorenc — ca si toţi părinţii ţării — avem
te cel mai bogat complex de ce­ în cleşte, iar cea de-a doua atrage făcut din blocuri de piatră. cu ce ne mindri. Copiii noştri au copilărie! Creşele, căminele, grădiniţele,
tăţi şi aşezări dacice. Fortificaţiile atenţia prin sistemul platformelor Alături construcţiilor urbanistice, şcolile, atelierele-şcoală, microfermele, microintreprinderlle, microecapeu-
de la Costeşti, Blidaru, Piatra Ro­ de luptă de pe laturile de nord şi tot atît de impresionante, prin mă­ rile, semiinternatcle, internatele, parcurile, stadioanele, taberele, muntele
şie atrag atenţia prin caracterul vest. Aici zidul de incintă este du­ reţia şi caracterul lor enigmatic, şi marea sînt ale lor. Şcoala s-a generalizat pentru ei, de la 7 la 8 ani,
de sistem şi unitatea de construc­ blat de un zid paralel unde s-au sînt şi construcţiile religioase ale de la 8 la 10 ani şi iat-o, azi, în pragul celor 12 ani. Vedem aici o racor­
ţie care protejează marele centru ridicat cazematele al căror parter daco-geţilor. Niciunde nu sînt mai dare, un mod adecvat de a ţine pasul cu mersul societăţii, printr-un
maro şi emoţionant efort, ţinut in cumpănă dreaptă de dragostea pentru
economic, politic şi cultural de la servea drept depozit, iar etajul ca bine şi mai complet reprezentate viitorul viu al patriei. O dragoste revărsată în instruire, in educaţie, în
Sarmizcgetusa de pe dealul Gră- platformă de luptă. Tehnica de ca la Sarmizegetusa, unde avem ocrotire, al cărei preţ nu ii măsurăm in cifre contabile pentru că îl inves­
diştei. construcţie a zidului este opus de-a face cu o adevărată incintă tim in sporul bucuriei*omencşti.
Planul cetăţilor dacice este dife­ mixtuni. Blocuri de calcar, alter- sacră, sanctuarele fiind aşezate pe Ne sărbătorim copiii şi sintem fericiţi. Fericiţi şl mindri că-i creştem
rit, fiecare dintre acestea adap- nînd cu micaşist local. Turnurile terasa a X-a şi a Xl-a. Pe cea dc-a şi-i deprindem cu alfabetul dragostei de ţară, de neam, de partid şi de
tîndu-se caracteristicilor terenului. de apărare de pe Făieragu, tera­ Xl-a terasă găsim marele sanctuar conducătorul său cutezător şi drept, că-i Învăţăm o dată cu cuvîntul
Mai mult, ele sînt ridicate în ase­ sele Blidarului dau posibilitatea circular — calendar — ce constă din Mamă, cuvîntul Pace. Pe ei — moştenitorii valorilor materiale si spiri­
tuale făurite cu truda noastră curată — ii întimpinăm, in această primă
menea locuri încît să se vadă, să se vizibilităţii pînă la Grădiştea Mun- 3 cercuri concentrice, primul din dimineaţă de iunie cu omeneasca urare: Să creşteţi mari! Să creşteţi
sprijine reciproc. Peste tot de-a celului unde se ridica antica Sar- blocuri de andezit, al doilea din OAMENI! 1
lungul Apei Grădiştei şi al văilor mizegetusa, cea mai mare aşezare stîlpi de andezit, grupaţi 6+1, al
adiacente ce se strecoară în aceas­ dacică cunoscută, care împreună 3-lea din stîlpi de lemn, acoperiţi
tă parte, se găsesc aninate pe vîr- cu cetatea se întindea pe o supra­ cu plăci de teracotă şi lăsau libere Din creaţiile poetice
furi, pe dealuri, pe terasele natu­ faţă de 3 hectare. patru praguri pentru intrare. In
rale sau amenajate de mina omu­ Cetăţile dacice cu puternica lor centrul sanctuarului exista o ulti­
lui o serie, de aşezări, care alături dezvoltare în timpul lui Burebista mă îngrăditură de stîlpi de lemn, ale copiilor hunedoreni
puternicelor fortificaţii constituie şi Decebal''- demonstrează înalta dispuşi în formă de potcoavă. în
marele complex ce reflectă activi­ măiestrie atinsă de daco-geţi în apropierea acestui sanctuar se află DIMINEAŢA PATRIEI GÎNDURI PENTRU
tatea creatoare, credinţele şi obi­ meşteşugul şi arta construcţiilor. un pavaj de lespezi numit „soare­
ceiurile daco-geţilor, expresia cea Traiul lor, însă, poate fi surprins le de piatră" ce servea drept altar Ducind în zarea ochilor curată, ŢARA MEA
mai înaltă a civilizaţiei acestui po­ prin cercetarea construcţiilor civi­ de jertfă. Strălucitorul ţării noastre cer,
por. le. In Munţii Orăştiei la Costeşti Aliniamente de tamburi — ade­ Sub roşia cu tricolor cravată Păminlul acesta frumos şi slăvit,
Urcînd pe valea Apei Grădiştei s-au descoperit cele mai impună­ vărate sanctuare, întîlnim şi în Avem o inimă de pionier. Păminlul acesta mi-e glia.
ne întîmpină la tot pasul ziduri ce toare clădiri de locuit. Este vorba cetăţile Costeşti, Blidaru, Piatra Si-o auzim în ceasurile toate
se înalţă semeţ pe culmile dealu­ de turnurile-locuinţă care aveau Roşie. în pieptul nostru mic nestăvilit, Pămintul acesta străbun şi iubit,
rilor. Sînt cetăţile dacice cu ca­ cîte un etaj ce servea drept locu­ Cum numai pentru România bale, E patria mea, România !
racter civil şi militar sau strict inţă la care se ajungea pe o scară Complexul cetăţilor dacice ne Si pentru-al ei conducător 'iubit, Poeţii-n poeme-l etnia şi-l
militar de genul celor de la Pia­ interioară şi una exterioară, şi par­ întîmpină alături construcţiilor, cu iţi dăruim cu dragoste şi cinste, slăvesc,
tra Roşie sau Blidaru. Altele au terul — cămară de provizii. Erau bogăţia aşezărilor sale, unelte, ce­ In fapte spornici, drag conducător Ii laudă faima, bogăţia
In jurul lor sau la poale aşezări construite din blocuri de calcar şi ramică, obiecte de podoabă, mo­ Spre fala României comuniste, Păminlul acesta străbun şi iubit,
întinse şi odinioară înfloritoare, cărămidă, dar majoritatea locuin­ nede, tezaure etc. Si fericirea-ntregului popor. E patria mea, România l
cum ni se înfăţişează cetăţuia de ţelor dacice din Munţii Orăştiei Măreţele realizări ale strămoşilor Salut voios cîmpiilor natale
la Costeşti, prima pe care o găsim sînt durate din lemn. Planul lor noştri daco-geţi relevate de rui­ Salut voios bătrînului Carpat Aici, învăţăm şi trăim fericiţi
în drumul nostru. Este o cetate este diferit; sînt locuinţe patrula­ nele complexului cetăţilor dacice Si Dunării, cu mari hidrocentrale Cu drag îi dăruim hărnicia
puternică, fortăreaţa unei aşezări tere, rotunde, poligonale,! în mod din Munţii Orăştiei, cercetate şi Vuind in timpul nostru luminat. Pământul acesta străbun şi iubit
civile, reşedinţa regilor daci trans- obişnuit cu una sau două încă­ puse în valoare ştiinţifică şi turis­ Salut voios partidului, părinte, E patria mea, România !
silvăneni, apărată de un val de pă- peri. La Sarmizegetusa locuinţele se tică, cultura materială şi spiritua­
mînt în care erau înfipţi stîlpi de întindeau în afara zidurilor cetăţii lă a daco-geţilor ne apar aici în Sub care toate visele ni se-mplinesc
lemn legaţi între ei printr-o îm­ pe diferite terase, lăsînd între ele a- toată splendoarea lor, dovezi ale Tovarăşului CEAUSESCU un MONICA FODOR
pletitură de nuiele lipită cu pămînt devărate străzi. Arhitectura civilă unei civilizaţii avansate, originale fierbinte, clasa a Vll-a,
formînd palisada în spatele că­ din Munţii Orăştiei poartă nu nu­ şi înfloritoare. Si un voios salut pionieresc. Liceul nr. 1 Hunedoara
reia se adăposteau apărătorii. Zi­ mai amprenta dezvoltării meşteşu­ ADRIANA RUSU (Cenaclul „Mugurii" Hunedoara)
dul masiv lucrat în tehnica — găreşti în societatea geto-dacică, ci ELEONORA JURJ
murus Dacicus flancat de bastioa­ şi pe aceea a posibilităţilor eco­ arheolog la Muzeul judeţean clasa a Vll-a, SÎNTEM AICI STĂPÎNI
ne şi dubla palisadă constituie al nomice ale regiunii. Daco-geţii sînt Deva
Şcoala generala Vata de Jos DINTOTDEAUNA
(•Premiul I pe ţară la concursul
EXPOZIŢII ale de politică internă şi externă de creaţie literară ..Tinere condeie",
carnet a partidului şi stalului nostru, de ediţia 1 ' Sintem aici stăpâni . dinioldeauna
La Casa de cultură din Deva etică şi echitate socialistă, de le­ Nc-am născut o dală cu soarele
s-a deschis expoziţia interjudeţeană cultural gislaţie ş.a. şi luna.
de artă plastică, în cadrul căreia Sintem copaci crescuţi din solzii
expun artişti din filialele U.A.P. CONCURS PENTRU românesc
Craiova si Petroşani şi Cenaclul PIONIERI Şl ŞCOLARI Rădăcinile noastre se împletesc
U.A.P. Deva. artiştii amatori din comuna Geoa- In adincul acestui pămint.
Tot la Casa de cultură din Deva giu au primit vizita colegilor lor După. o largă participare, care a
s-a deschis o interesantă expozi­ din comuna Cicîrlău, judeţul Ma­ antrenat, de-a lungul a trei luni, Sintem catarge pe pământul
românesc
ţie filatelică dedicată aniversării ramureş. Oaspeţii au vizitat casa mii de elevi, concursul gen „Cine
centenarului dobîndirii indepen­ memorială „Aurel Vlaicu", staţiu­ ştie, cîştigă" : „Pionierii şi şcolarii Nu ne îndoaie nici o adiere
denţei de stat a României. nea pomicolă şi localitatea balneo­ iuptă împotriva incendiilor" a a- nebună
In holul Muzeului etnografic din climaterică Geoagiu-Băi. Totodată, juns în faza judeţeană. Avind drept Nu ne plecăm grumazul la
Orăştie a avut loc recent vernisa­ artiştii celor două comune au pre­ scop cunoaşterea unor reguli de străine porunci
jul expoziţiei tematice „Tineretul zentat un apreciat spectacol folclo­ prevenire a incendiilor, sporirea Nu avem de vinzare nici balade
şi istoria patriei". Expun artiştii ric, la reuşita căruia şi-a dat con­ contribuţiei la popularizarea aces­ nici lunci.
plastici Iosif Mâtyâs, Nicolae A- cursul şi cunoscutul interpret de tora în familie, şcoală şi în alte
dam, Lidia Mancuinschi, Ioan Ten- muzică populară Nicolae Sabău, o- împrejurări, întrecerea — organi­ Vom dura cit durează păminlul
gheru, Ioan Şeu, Gheorghe Mure- riginar din comuna Cicîrlău. zată de Consiliul judeţean al Orga­ Acesta ne e legămîntul !
şan, Mircea Haţeganu şi Gheorghe nizaţiei pionierilor, Inspectoratul
JPogan. ÎNTÎLNIRI CU BRIGĂZILE şcolar judeţean şi Grupul de pom­ MIHAELA CERGHEDEAN
La Muzeul judeţean din Deva ŞTIINŢIFICE pieri al judeţului Hunedoara — a
s-a deschis recent o expoziţie de făcut dovada unei temeinice pre­ clasa a Vl-a
artă naivă. Lucrările sînt semna­ gătiri teoretice şi practice a elevi­
te de artista Xenia Bursan din O- Sîmbătă şi duminică, la Cigmău, lor hunedoreni. La faza judeţeană, Şcoala generala nr. 4 Deva
răştie. Foit, Fizeşti şi Galaţi au avut loc primele trei locuri au fost ocupate (Cenaclul „Crisalide" Deva)
întîlniri ale membrilor unor bri­ de echipajele de la Şcoala genera­ (Premiul II pe ţară la concursul
SCHIMB DE EXPERIENŢĂ găzi ştiinţifice de la nivel de ju­ lă Orăştie (I), Şcoala generală Ba­ de creaţie literară „Tinere condeie",
In cadrul unui util schimb de deţ cu cetăţenii. Au fost dezbă­ ia de Criş (II), Şcoala generală nr. ediţia 1975).
experienţă, sîmbătă şi duminică, tute cu acest prilej probleme actu­ 8 Hunedoara (III).
Centenarul Crucii roşii Şantiere gospodăreşti
Apropierea sărbătoririi centena­ acum s-au întrecut in diferitele fa­ Oamenii muncii din judeţul nos­ dus şi îşi aduc o importantă con­ S-au construit şi reparat 37 km de
rului Crucii roşii prilejuieşte in­ ze ale concursului un număr de tru, angajaţi plenar în lupta pen­ tribuţie ia gospodărirea oraşului. A ărumuri şi aproape 21 000 mp
tensificarea în toate localităţile a 68 grupe sanitare. La fazele orga­ tru îndeplinirea exemplară a sar­ devenit deja o practică pentru con­ străzi şi trotuare, s-au amenajat
acţiunilor menite să demonstreze nizate in această perioadă s-au cla­ cinilor economice, desfăşoară o ac­ siliul popular al municipiului or­ 60 000 mp zone verzi, au fost plan­
funcţia socială, umanismul, influ­ sat pe primele locuri la faza zo­ ganizarea periodică a „Sfatului taţi aproape 5 000 pomi etc. S-au
enţa educativă a acestei prestigioa­ nală: Brad, grupa sanitară a tivitate susţinută, în timpul lor li­ gospodarilor", cadru obştesc de . evidenţiat, prin contribuţia adusă
se organizaţii de la a cărei înfiin­ U.U.M.R. Crişcior, Călan---------- grupa ber, în cadrul întrecerii pentru
ţare in ţara noastră se vor împlini cartierului 1, la Orăştie — comu­ buna gospodărire şi înfrumuseţare consultare a cetăţenilor, de sta­ la finalizarea obiectivelor pe şan­
in curind 100 de ani. na Balşa, Ia Haţeg, grupa fabricii a localităţilor în care trăiesc şi bilire a obiectivelor muncii patrio­ tierele muncii patriotice, Dionisie
.încheierea fiecărei săptămîni pri­ de industrie locală, la Simeria — muncesc. Consemnăm în rîndurile tice, de analiză a rezultatelor, de Frenţoni, Benko Silvia, Eugenia
lejuieşte astfel bilanţuri bogate de comuna Rapolt; la faza orăşeneas­ de mai jos cîteva din realizările stabilire a sarcinilor şi răspunde­ Platinca, deputaţi, Dumitru Giur­
acţiuni şi manifestări organizate că: la Petroşani — comuna Aninon- rilor pe cartiere, circumscripţii e- giu, Mihai Negescu, Ioan Minea,
de comisiile de Cruce roşie din în­ sa, la Lupeni — exploatarea mini­ obţinute în întrecerea patriotică în
treprinderi, instituţii, sate, oraşe şi eră. Formaţiile fruntaşe de Ia faza mai multe localităţi ale judeţului. lectorale, asociaţii de locatari, co­ Seniira Braica, Ion Dudaş, Nicolae
municipii în cinstea jubileului. Iată orăşenească vor participa la faza Municipiul Hunedoara. Anul a- mitete de cetăţeni, deputaţi, între­ Isac, Maria Teodoroiu, Petru Tilea,
cileva dintre cele organizate in pe­ pe municipii, iar fruntaşele zonelor cesta s-a stabilit — pe baza unei prinderi şi instituţii. In cadrul Damian Baicu şi alţii, care se nu­
rioada 23—30 mai. — la faza pe judeţ. largi consultări a cetăţenilor — să „Sfatului gospodarilor" care a avut mără printre cei 30 de cetăţeni ca­
La Deva s-a desfăşurat un foar­ loc în luna mai, s-a dat insigna de
DONĂRI ONORIFICE DE SÎNGE te instructiv exerciţiu cu grupele se execute lucrări cu caracter e- „Fruntaş în gospodărirea_oraşului" re au primit insigna de „Fruntaş
Gestul profund uman al întra­ ce vor participa la faza municipa­ dilitar-gospodăresc şi de înfrumu­ unui număr de 90 de cetăţeni între în gospodărirea oraşului", pentru
seţare în valoare de peste 25 mi­
realizările obţinute în 1975.
jutorării prin cedarea în interesul lă a concursului. De asemenea, se care Nicolae Devian, Gheorghe Că-
sănătăţii altora a unei părţi din fac pregătiri pentru încheierea cu lioane lei. Munca depusă de cetă­ Comuna Iîoşorod. Locuitorii co­
propriul sînge, l-au făcţit in aceas­ succes a cursurilor de surori de ţeni, în frunte cu deputaţii, pentru răbaş, Zoe Zaharie, Eugenia Bur- munei noastre — spunea tovarăşul
tă perioadă numeroşi cetăţeni. La Cruce roşie. ridicarea gradului edilitar-gospodă- ducea, Ana Vlad, deputaţi, Ioan Gruia Şerbăhescu, vicepreşedinte al
Brad l-au făcut 78 şi astfel numă­ resc şi estetic al municipiului, Şerban, Constantin Radu, Latkulic consiliului popular — s-au angajat
rul donărilor onorifice se ridică in EXPOZIŢIE Gyula, Ioan Petrinca, Miron La-
acest an la 593. Printre ei se nu­ pentru a-1 face mai frumos şi mai zăr, Dumitru Constantin, Ioan Bor­ să realizeze în acest an, prin mun­
mără şi Dumitru Ueceanu, care a Duminică, 30 mai, a avut loc la atrăgător, se concretizează în exe­ că patriotică, lucrări în valoare de
donat cu acest prilej pentru a 68-a Deva vernisajul expoziţiei filatelice cutarea unui volum de lucrări în za, Ioan Moldovan, Ioan Baiţura, 1,5 milioane lei. Am reuşit, prin­
oară singe. La Deva — 45 de do­ „Centenarul Crucii roşii şi al inde­ valoare de 10 milioane lei. Oraşul Aurel Bîzgă, Gheorghe Omotă, tr-o largă mobilizare şi participa­
natori, la Baia de Criş — 50, ia pendenţei de stat a României". Va­ flăcărilor nestinse este astăzi şi un Kormoş Iosif, Elena Popa, Ioan re la muncă, să realizăm deja 80
Ghelar 18 cetăţeni au contribuit in loarea exponatelor a făcut ca, în­ oraş al florilor' şi trandafirilor, al Roşianu, Fazekaş Terezia, Aurelia din cele 112 obiective planificate.
această perioadă Ia sporirea rezer­ că de la deschidere, expoziţia să parcurilor şi zonelor verzi ; o aşe­ Lucaci, Ioan Avram, Maria Miclea, Am construit 60 ml de dig pe Va­
velor de acest preţios medicament se bucure de aprecieri din partea Constantin Ciofu, Mihai Pop, Cră­
care este sîngele uman. publicului şi a filateliştilor in pri­ zare urbană modernă, înfloritoare. ciun Pis, Cheresteş Firuţa, Zasloţi lea Bobăii, 2 poduri şi 6 podeţe,
mul rînd. Municipiul Deva. întreg oraşul Franeisc, Ioana Rob, Marin Ilca şi -s-au făcut lucrări de reparaţii şi
CONCURSURI SI PREGĂTIRI ALE este un vast şantier al muncii pa­ întreţineri pe 40 km drumuri, au
FORMAŢIILOR SANITARE ACŢIUNI DE IGIENIZARE triotice. In toate cartierele au fost alţii. In municipiul Deva, faţă de fost amenajate zonele şi spaţiile
verzi, 'am plantat pomi. Intre ce­
refăcute şi amenajate zonele şi
VOLUNTARE angajamentul anual de 21,8 mili­
Perioada la care ne referim a pri­ spaţiile verzi, s-au plantat pomi, oane lei, s-au realizat pînă în pre­ le mai importante obiective la ca­
Tot în această perioadă s-au des­ lejuit şi intense acţiuni de igieni­ zent lucrări a căror valoare trece re continuă lucrările pentru a le
făşurat diferite faze ale concursului zare a cartierelor, unităţilor de ser­ trandafiri şi gard viu, au fost a- de 10 milioane lei. finaliza se numără : şcoala de la
grupelor sanitare. La Lupeni, Pe­ vire, gospodăriilor populaţiei de la menajate noi terenuri de joacă Cioclovina, căminele culturale de
troşani şl Vulcan — faza orăşeneas­ sate. Au avut Ioc asemenea ac­ pentru copii. Locuitorii, colectivele Oraşul Călan. Aici s-au executat
că, la Simeria, călan, Orăştie, Ha­ ţiuni la Simeria, Brad, feb ea, Vaţa, întreprinderilor şi instituţiilor, e- lucrări edilitar-gospodăreşti în la Chitid şi Bo.şorod, canalizarea
ţeg şi Brad — faza zonală. Pină Luncoiu de Jos. levii şcolilor şi liceelor şi-au a­ valoare de peste 6 milioane lei. pîrîului Baltă.