Page 9 - Drumul_socialismului_1976_06
P. 9
Prolefari din foaîe tarile, unifi-vâ!
ANUL XXVIII
NR. 6118
MARjl,
8 lUNfE
1976
8 PAGINI - 50 SÂNI
Expunerea tovarăşului 1C0LÂE C
la Congresul educaţiei politice şi al culturii
socialiste—document programatic cu ample
şi profunde semnificaţii pentru o lungă
perspectivă constructivă
„FORMAREA OMULUI NOU, CONSTRUCTOR CONŞTIENT AL CELEI
MAI DREPTE ORÎNDUIRI SOCIALE, CONSTITUIE CEA MAI MARE SI MAI
COMPLEXĂ SARCINĂ, CEA MAI NOBILĂ RĂSPUNDERE, ÎNDATORIREA RE
VOLUŢIONARĂ DE ONOARE A PARTIDULUI NOSTRU COMUNIST. TOCMAI
DE ACEEA ESTE NECESAR CA ÎN ACEST DOMENIU SĂ ACTiONĂM ÎN MOD
ORGANIZAT, PE BAZA UNOR ORIENTĂRI DE PERSPECTIVĂ CLARE, ŞTIIN-
T'FICE". N I C O L A E C E A U Ş E S C U
(DIN CUVINTAREA ROSTITA LA ÎNCHEIEREA LUCRĂ
RILOR CONGRESULUI EDUCAŢIEI POLITICE ŞI AL CUL
TURII SOCIALISTE).
Congresul educaţiei politice şi al luţionară a întregii societăţi, ridi de producţie. «Ideile, nivelul do
culturii socialiste, definit, pe drept carea patriei noastre pe noi culmi cunoaştere şi cultură, gradul de
cuvînt, ca eveniment de însemnă de progres şi civilizaţie. dezvoltare a conştiinţei — subli
tate crucială în tumultuoasa acti In cuprinzătoarea sa expunere, niază în expunerea sa tovarăşul
vitate creatoare desfăşurată do în tovarăşul Nicolae Ceauşescu rea Nicolae Ceauşescu — se manifestă
tregul nostru popor, sub conduce firmă cu deosebită forţă dc con astfel ca o puternică forţă mate
rea partidului, pentru făurirea so vingere concepţia, orientările şi rială în transformarea revoluţio
cialismului şi comunismului, s-a concluziile Partidului Comunist Ro nară a societăţii, în asigurarea pro
desfăşurat sub puternicul impuls mân asupra bogatei şi zbuciumatei gresului general al umanităţii".
al expunerii magistrale a tova istorii a formării şi dezvoltării O deosebită însemnătate pentru
răşului Nicolae Ceauşescu, secretar poporului român, legităţilor şi fac membrii de partid, pentru tinferi,
general al partidului, preşedintele torilor care au determinat şi in pentru întregul nostru popor o are
Republicii Socialiste România. fluenţat acest proces îndelungat şi răscoliloaren evocare prezentată
Primul congres avînd ca obiect anevoios, asupra unor probleme de secretarul general al partidului
de analiză vasta problematică a cardinale ale politicii interne şi ex asupra istoriei formării şi dezvol
formării şi educării omului nou, terne a partidului şi statului nos tării poporului nostru din cele mai
constructor conştient al socialis tru, precum şi asupra unora din vechi timpuri, demonstrînd eloc
cele mai stringente probleme ale
mului, desfăşurat sub egida Con lumii contemporane. vent că istoria poporului român Bilanţ îimifleîiior pentru colectivităţiSe
siliului Naţional al Frontului Uni Partidul Comunist Român por este istoria dezvoltării forţelor de
tăţii Socialiste, a fost precedat de neşte, în întreaga sa activitate, de producţie, a relaţiilor de produc
dezbateri analitice, laborioase, în la concepţia materialismului dia ţie şi sociale, a luptelor de elibe
întregul partid, în toate organiza lectic şi istoric, de la adevărurile rare socială şi naţională, împotriva de muncă huuedorene in îndeplinirea
ţiile de masă şi obşteşti, precum confirmate de evoluţia omenirii, cotropirii şi dominaţiei străine,
şi de o activitate politico-ideolo- potrivit căreia dezvoltarea forţelor pentru libertate şi neatîrnare. A-
gică şi cultural-educativă fără pre de producţie este determinantă atit naliza, etapă cu etapă, a acestui planului şi angajamentelor
cedent prin amploare şi varietate. pentru caracterul relaţiilor de pro proces, milenar, zbuciumat şi ane
Astfel, pregătirea congresului s-a ducţie, cit şi pentru concepţiile voios, în care împlinirile s-au
transformat într-o puternică mani politice şi filozofice, nivelul gîndi- succedat cu vicisitudini, este stră
festare a voinţei şi hotărîrii tutu rii şi conştiinţei oamenilor, pentru bătută ca un fir roşu de aprecie in întrecerea socialistă
ror celor ce muncesc în acest im progresul general al societăţii. In rile partidului nostru, de conclu
portant domeniu al vieţii sociale, acelaşi timp, concordanta relaţii ziile şi învăţămintele ce se des
de a milita neabătut pentru înfăp lor de producţie şi sociale cu for prind ' pentru activitatea teoretică • FACIND BILANŢUL PE S LUNI, VUL .DE MUNCITORI, INGINERI SI
tuirea politicii partidului, pentru ţele de producţie, lărgirea conti şi practică, pentru organizaţiile de COLECTIVELE DE MUNCA DIN JU TEHNICIENI AL I. V. CALAN, AU
DEŢ au satisfacţia de a raporta noi . DEVENIT FAPTE CONCRETE. Ast
a face din activitatea politică şi nuă a orizontului cunoaşterii exer succese care atestă dezvoltarea con fel, datorită bunei organizări a pro
cultural-educativă o puternică for cită o puternică influenţă dinami tinuă a întrecerii socialiste pentru ducţiei şl a muncii, folosirii cu ran
ţă motrice în transformarea revo zatoare asupra progresului forţelor (Continuare in pag. a 2-a) realizarea şi depăşirea sarcinilor de dament sporit a agregatelor siderur
plan pe anul 1976, succese ce repre gice, a capacităţilor şi suprafeţelor de
zintă contribuţii de seamă la înflo producţie în turnătorii, îmbunătăţirii
rirea economiei naţionale, la accele tehnologiilor de fabricaţie şi aprovi
rarea procesului de edificare a so zionării corespunzătoare a locurilor
cietăţii socialiste multilateral dezvol de muncă, s-a reuşit ca in primele 5
tate. luni să se producă peste plan mai
Aşa cum comunicam în ziarul tre mult de 2 500 tone fontă cenuşie, faţă
cut, industria judeţului şl-a îndepli- " de 1 000 tone cit prevedea angaja
nit planul pe 5 luni cu 3 zile mai mentul anual, 3100 tone cocs fluidi
devreme. La acest succes a contribuit zat şi semicocs, 2 765 tone piese tur
în măsură hotăritoare depăşirea sar nate din fontă, din care 1 900 tone
cinii de creştere a productivităţii utilaj de turnare pentru oţelării şi
muncii cu 1 980 lel/lucrălor. 320 tone cilindri de laminor. Hărni
In produse fizice, aportul suplimen cia acestui colectiv se reflectă şl în
tar ai economiei judeţului din aceas depăşirea planului la producţia glo
tă perioadă s-a materializat în 64 bală eu 2,8 milioane lei, Ia producţia
milioane kWh energie electrică, 96 000 marfă eu 4,4 milioane lei, în creşterea
tone de cărbune net, 43 000 tone fon productivităţii muncii planificate cu
tă, 30 000 tone oţel, 16 ooo tone lami 247 lei/angajat şi in realizarea unui
nate, 3 900 mc prefabricate, 6 400 hl beneficiu suplimentar de 9,3 milioane
lapte pentru consum, 270 tone prepa lei la total activitate.
rate din carne şi alte produse.
Relevant pentru dinamismul econo • LUCRATORII DIN DOMENIUL
miei judeţului nostru este faptul că, SILVICULTURII au înscris şi el im
faţă de perioada corespunzătoare a portante realizări pe panoul de o-
noare al Întrecerii socialiste. Intre
anului trecut, s-a obţinut o creştere
a producţiei industriale de 692 mi aceste realizări se numără depăşirea
lioane Ici. planului anual de împădurire cu 250
ha, la culturi în pepiniere cu 80 ari,
o IN ÎNTRECEREA DINTRE EX iar la culturi In solarii cu 148 mp.
PLOATĂRILE MINIERE DIN VALEA Un succes de prestigiu pentru silvi
JIULUI concurează pentru primul loc cultorii din judeţul nostru este depă
şi iniţiatorii întrecerii pe ramură — şirea planului de investiţii aferent
minerii din Vulcan — şi cei de la perioadei cu peste 1,8 milioane ici.
Uricani. Cele două colective au ex Fruntaşe pe Inspectoratul silvic ju
tras în plus aproape 14 000 tone de deţean sînt colectivele ocoalelor Lu-
cărbune fiecare. Pe locurile următoa penl, Pul şl Haţeg, care au adus cea
re se află minerii de la Petrlla, Pa- mai mare contribuţie la realizarea şl
roşeni şi Lonea. depăşirea indicatorilor de plan şl a
O COLECTIVUL FABRICII DE PRO angajamentelor.
DUSE REFRACTARE BA RU A ÎNDE
PLINIT PLANUL SEMESTRIAL, la 2 « LA LOC DE FRUNTE $1 -A ÎN
iunie, la producţia globală şi la 5 iu SCRIS NUMELE PE PANOUL DE
ONOARE şi colectivul C.L.F. Ilia, ca
nie ia producţia marfă. La toate sor
timentele de produse au fost depă re a depăşit planul de contractări şi
şite sarcinile de plan. Succesul obţi achiziţii de legume pe 5 luni cu
430 000 lei, la producţie cu 139 000 lei,
nut — este prima unitate industrială
care anunţă realizarea planului se la desfacere eu 60 000 lei, iar sarci
mestrial — are la bază, în principal, nile de plan la export eu 315 000 lei.
atingerea cu 4 luni mai devreme (din In obţinerea acestor realizări şi-au
luna februarie a.c.) a capacităţii de adus contribuţia Nicolae Creţu, şeful
producţie la noua secţie de prafuri centrului, Petru Suciu, secretarul or
exoterme, ganizaţiei de partid, Nicoiae Petric,
« ANGAJAMENTELE ASUMATE IN Eiminic Cicel, Tralan Buştea şl alţi
ÎNTRECERE DE CĂTRE COLECTI angajaţi.
In timpul desfăşurării lucrărilor Congresului educaţiei politice şi al culturii socialiste.