Page 10 - Drumul_socialismului_1976_07
P. 10
Pa V2 'JMUL SOCIALISMULUI €
3
prgânizaţie i yiaţa de organizaţie ■ viaţa MAR’
5,00 Bulei
Kadioprogra
Sumarul pi
erofon, m
In lumina programului unitar al activităţlS Ideologice, de educaţie politică Tineretul — factor activ în îndeplinirea man — în
9.00 Buletin
preţilor noş
cincinalului revoluţiei tehnlco-ştlfnţffjce spiritul legi
şl culturală, toate forţele şi mijloacele orientate permanent spre 1 armonicii ,
mişoara ; li
11,20 Avanp.
Creşte spiritul de exigenţă faţă 12.00 Buletin
tîlnire cu n
formarea omului ucu, cu o inaltă conştiinţă revoluţionară interpretul p
istoric
turii
şlagărelor ;
' 111 de activitatea fiecărui tînăr 15.00 Clubul
Radiojurnal,
logic ; 16,25
Secţia mccano-energetică de la Comitetului U.T.C. de la I.M.M.R. lui românes
I.M.M.R. Simeria- are o însemnă Simeria. Aş spune că majoritatea registrări di
Partidul—pramotor consecvent ai concepţiei marxist-leniniste tate deosebită pentru desfăşurarea covîrşitoare a celor peste 570 de 17.00 Buletin
Colocvii con
utecişti de la noi înţeleg aceste
aotivitătii de producţie a între
prinderii. Lucrătorii acestei secţii cerinţe, le aplică şi le respectă. Aceasta e
Orele serii ;
in problema naţiunii şi a naţionalităţilor conlocuitoare au în răspundere toate agregatele, Avem utecişti, care sînt de-acum cîntec romă
calitate, etic
maşinile-unelte, utilajele, răspund muncitori destoinici, oameni de
de buna funcţionare, implicit decj; bază în secţii, apreciaţi pentru pri zică pe ad.
22,00
tră ;
de îndeplinirea ritmică a planului ceperea şi hărnicia lor. Strungarii 23.00 Bijuteri
de producţie pe care-1 are unita Octavian Albu, Petrişor Oană, Pe
Programul de făurire a societă al societăţii socialiste şi comunis din care 340, intr-un tiraj de pes tea. Cum în secţie jumătate dintre tru Bolea, Nicolae Costea ; sudorii perele lui D
noctui
troda
ţii socialiste multilateral dezvoltate te, creşterii nivelului de trai ma te 3 000 000 exemplare, sînt scri muncitori silit tineri ne-am intere Vasile Lazăr, Gheorghe Cismaş, nvâ „Estradr
şi înaintare a României spre co terial şi spiritual al întregului po se în limbile naţionalităţilor sat care este aportul acestora la Nicolae Puiuţ ; lăcătuşii Emanoil luare) ; 1,45-
munism, adoptat de Congresul al por. Ca ţară în curs de dezvoltare, conlocuitoare. Dispunem de 145 realizarea sarcinilor economice. Crişan, Simion Samşudean, Ioan turnă (conţi
Xl-lea al partidului, stabilind li România va continua să depună e- de teatre, din care 14 în limbi — Dacă pe primele şase luni ale Cimponer, Augustin Poenar, Ni
niile directoare, fundamentale, ale forturi susţinute şi în actualul cin le naţionalităţilor conlocuitoare. A- anului în curs am realizat şi de colae Oană — sînt cîtiva dintre
acestui proces complex şi profund, cinal, alocînd pentru dezvoltarea semenea realităţi există, de aseme păşit planul la revizii şi reparaţii, aceştia. Periodic, membrii biroului
acordă o atenţie deosebită dezvol producţiei materiale peste 33 la su nea, în sfera bibliotecilor, caselor am reuşit să reducem substanţial şi comitetului nostru întreprind
tării şi înfloririi naţiunii noastre tă din venitul naţional. Realizările de cultură, căminelor culturale, timpul de staţionare a agregate raiduri prin secţii, pe la locurile MIERCL
socialiste, înţelegerii de către toţi de pînă acum ale ţării noastre con presei, activităţii artistice de ma lor, ceea ce a influenţat direct de muncă ale tinerilor, tocmai
membrii societăţii a rolului şi în firmă pe deplin justeţea orientă să. îndeplinirea indicatorilor de plan pentru a vedea concret cum îşi 5.00 , Bulctt
semnătăţii naţiunii socialiste, a ne rilor partidului, care aplică în Partidul nostru, care şi-a asu ai întreprinderii, tinerii muncitori, îndeplinesc sarcinile şi a afla pă Radioprogran
Sumarul pre
cesităţii unor eforturi susţinute mod creator, principiile generale mat răspunderea istorică de a eli uteciştii au un merit deosebit — rerile comuniştilor, ale conducăto erofon, me
pentru înfăptuirea politicii gene ale socialismului, adevărurile uni bera poporul român de exploatare sublinia tovarăşul Roman Oprean, rilor proceselor de producţie, de 9.05 Cînteceli
rale a partidului. versal valabile ale marxism-leni- şi asuprire socială şi naţională, de secretarul organizaţiei de partid din spre activitatea fiecăruia. Cei gă ţării — cîntc
In concepţia partidului nostru, nismului la condiţiile specifice ale a conduce poporul pe drumul fău secţie. Organizaţia noastră de ba siţi cu abateri fac obiectul dez triei şi pari
Toiul şi însemnătatea naţiunii nu României. ririi societăţii socialiste şi comu ză, comuniştii manifestă o exigen baterilor în adunările generale, pera române
reş“ ; 10,30
numai că nu slăbesc sau dispar niste, se manifestă ca principal tă sporită faţă de modul în care sînt criticaţi la gazeta de perete liste ; 10,45 ]
după victoria revoluţiei socialiste, Ocupîndu-se cu maximă răspun promotor al apărării independenţei tinerii înţeleg să-şi facă datoria. „Tineretul şi producţia". cloric ; 11,05
ci, dimpotrivă, în întreaga perioa dere de dezvoltarea necontenită a şi suveranităţii naţiunii noastre so La noi s-a statornicit un stil de — Sînt de cîtiva ani secretarul nierilor ; 12,0(
dă a construcţiei socialiste şi a tre economiei, relaţiilor de producţie cialiste, al afirmării principiilor e- muncă bun, aş zice eu, în această organizaţiei U.T.C. din secţia me- 12.05 Intîlni
cerii spre comunism, naţiunea, sta şi sociale, a învăţămîntului, ştiin galităţii, neamestecului în treburi direcţie. Inca din perioada de cano-energetică. In vremea aceas populară şi
tul naţional socialist vor avea de ţei şi culturii, Partidul Comunist le interne, al dreptului fiecărui practică in producţie şi, apoi, du ta am avut un singur exemplu rat ; 12,30 Şt
Muzică uşoar
îndeplinit o misiune de cea mai Român înţelege să abordeze pro partid de a-şi hotărî singur orien pă angajare, viitorii muncitori sînt cînd un utecist a lipsit nemotivat la 3 ; 15,00 C
mare însemnătate. De aceea, P.C.R. blema naţiunii socialiste într-o u~ tările în construcţia socialistă, in daţi in seama unor comunişti cu de la lucru. Am făcut din fapta 16.00 Radiojui
consideră că grija pentru dezvol nitate indestructibilă cu cea a na alegerea strategiei şi tacticii de multă experienţă de muncă şi de lui un caz cu totul aparte. Dar teorologic ;
tarea şi înflorirea naţiunii, a tră ţionalităţilor conlocuitoare. Existen făurire a socialismului şi comu viaţă, in cele mai bime echipe. Tî- nici asemenea abateri nu am mai române ; 16,<
săturilor ei noi care apar în pro ţa acestor naţionalităţi pe teritori nismului. nărul este învăţat meserie, dar şi avut. Organizaţia de partid din — melodii d
cesul edificării socialiste şi comu ul ţării noastre este o realitate is „Dezvoltarea luptei revoluţiona punctualitate, corectitudine, spirit secţie, ca şi comitetul U.T.C. pe 17.20 Te apăr
mea ; 17,50 Ii
niste, constituie o parte integran torică ; de-a lungul veacurilor aces re — sublinia tovarăşul Nicolae de intrajutorar.e, omenie, exigentă întreprindere manifestă faţă de lare românes
tă a acestui proces însuşi, subor te populaţii au trăit, muncit şi lup Ceauşescu la Conferinţa de la Ber faţă de munca proprie şi a tova noi un sănătos spirit de exigen cimpoiul ; i
donat dialectic amplelor transfor tat împreună cu poporul român lin — impune legături permanente răşului de alături. Totodată, sînt ţă principială. Sîntcm îndrumaţi, 20.00 La izvor
mări revoluţionare specifice aces pentru libertate socială şi naţio şi trainice între comunişti, între pregătiţi, şi nu oricum, ci cu toa ajutaţi şi traşi la răspundere, du nesc ; 20,30 I
tor etape. In cuvîntarea la Con nală, pentru progres şi civilizaţie. forţele revoluţionare de pretutin tă răspunderea, pentru a fi primiţi pă caz. Tinerii cresc, se maturi nia ; 20,40 IVI
ferinţa partidelor comuniste şi „Partidul nostru — arăta tovară deni. Dar aceste relaţii trebuie să în partid. Aşa se face că din 20 zează, participă efectiv şi conşti dumneavoastr,
ştiri (ora 21,1
muncitoreşti din Europa, care a a- şul Nicolae Ceauşescu la Congre se realizeze, în mod liber, fără de utecişti citi numără organizaţia ent la îndeplinirea sarcinilor de (ora 21,30) ;
vut loc la sfîrşitul lunii iunie la sul educaţiei politice şi al cultu pretenţia de a se impune vreunui de tineret, 14 sînt membri de par producţie. Astăzi, la noi, nu se oră ; 23,25 E:
Berlin, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, rii socialiste — apreciază că pre partid un anumit punct de vede tid, iar ceilalţi 6 se află în pre poate face o mare distincţie între 0,03 Emisiun
secretarul general al Partidului ocuparea pentru asigurarea depli re". în viziunea partidului nostru, gătire. munca unui muncitor vîrstnic şi ale jazz-ului“
Comunist Român, sublinia : nei egalităţi în drepturi a oame fiecare partid poartă răspunderea — In munca noastră cu tinerii, a unui tînăr muncitor. Ne bucu . da nocturnă
„In întreaga noastră politică ţi nilor muncii aparţinînd naţionali directă faţă de clasa muncitoare şi in îndrumarea organizaţiilor U.T.C. răm de multă apreciere şi luptăm
nem seama de faptul că România, tăţilor conlocuitoare, pentru solu propriul popor şi că ducînd la bun din secţii punem un accent per zi de zi să fim demni de aprecie JOI,
tară socialistă, este totodată, tară ţionarea problemelor lor specifice sfîrşit această răspundere îşi în manent pe ridicarea nivelului de rile comuniştilor de la care în 5.00 Buletin
în curs de dezvoltare, ceea ce im îşi păstrează importanţa în întrea deplineşte şi una din marile înda conştiinţă, pe înţelegerea adevăru văţăm mereu, preluăm ştafeta Kadioprogrami
Sumarul preş
primă anumite particularităţi atît ga perioadă de făurire a societăţii toriri internaţionale. Partidul nos lui că depinde de munca fiecăruia, muncii responsabile pentru a o erofon, meii
construcţiei socialismului, cit şi socialiste multilateral dezvoltate şi tru apreciază că patriotismul revo de felul cum îşi îndeplineşte sar duce mai departe — spunea tova 9.05 Cînlecele
activităţii internaţionale a statului. de trecere spre comunism". luţionar, dragostea pentru propriul cinile concrete la locul său de răşul Ghiţă Amarandei, secretarul ţării ; 9,35 AII
Este evident că făurirea societăţii popor, apărarea intereselor lui vi muncă bunul mers al aotivitătii organizaţiei U.T.C. din secţie. 10.00 Buletin
socialiste într-o tară în curs de Politica naţională a partidului tale constituie o trăsătură funda întregii întreprinderi — arăta to economic ; 10
log ; 10,45 Atl;
dezvoltare cere eforturi susţinute nostru" se afirmă ca politică au mentală, definitorie, a comuniştilor. varăşul Ioan Munteanu, secretarul GH. I. NEGREA Buletin de şt
din partea întregului popor, pen tentic marxist-leninistă, străbătută premieră Radi
tru lichidarea cit mai rapidă a ră- de o profundă grijă pentru reali cote ca „U“ —
mînerii în urmă şi apropierea trep zarea egalităţii reale în drepturi a 12.05 Intîlnii
tată de ţările avansate din punct tuturor cetăţenilor naţiunii noastre, Desfăşurăm o activitate politico-ideoiogică populară şi i
de vedere ecoliomic". De aceea pentru afirmarea deplină a poten rat ; 12,3n M;
(partidul nostru consideră că reali ţialului nostru uman în înfăptuirea 12,35 Revista
De la 1 la :
zarea unei baze tehnico-materiale obiectivelor fundamentale stabili club ; 16,00 R:
avansate, în pas cu cele mai noi te de programul partidului, precum susţinută în toată perioada de vară tin meteorolog
cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii con şi pentru dezvoltarea multilaterală văţăm un cîi
temporane, egalizarea nivelurilor şi armonioasă a personalităţii u- In calitate de locţiitor cu pro cretarului general al partidului, to ţia unui început de studiu asupra neu ; 16,45 '
de dezvoltare cu ţările avansate mane. Ea se reflectă în primul blemele de propagandă în comitetul varăşul Nicolae Ceauşescu. acestor documente. „Romanticii" s
Semnale cu ac
constituie o cerinţă legică a edi rînd In repartizarea forţelor de de partid al secţiei am participat Comitetul de partid de la lami Potrivit safcinilor ce ni le-am ansambluri' fi
ficării cu succes a socialismului şi producţie, în dezvoltarea industri în decursul anului de învăţământ norul de 800 mm a tras şi alte con stabilit, am întreprins şi alte ac Orele serii. I
creării condiţiilor pentru înaintarea ală a tuturor judeţelor ţării, In politico-ideologic la toate dezbate cluzii care îl vor ajuta în condu ţiuni. Am, aici, în vedere intensi nească ; 20,00 j
spre comunism. dezvoltarea învăţămîntului, culturii rile din cursuri. Am participat, de cerea învăţămîntului în noul an de ficarea muncii politico-educative, tec românesc
în această viziune de largă per şi artei, a celorlalte activităţi so asemenea, la convorbirile recapi studiu. O sarcină importantă ce activizarea mai pronunţată a agi mic economic
spectivă, partidul şi statul nostru ciale In limba proprie. Invăţămîn- tulative, ceea ce îmi îngăduie să derivă din aceste concluzii este a- tatorilor, gazetei de perete şi sa pe .adresa
acordă o atenţie deosebită dezvol tul în limbile naţionalităţilor con fac unele aprecieri asupra nivelu ceea a continuării în mod susţinut tirice, â agitaţiei vizuale, precum 22.00 O zi înt
Mei „ritm 176 ;
tării şl modernizării forţelor de locuitoare în ţara noastră cuprin lui la care s-a desfăşurat învăţă a muncii de propagandă, a studiu şi a celorlalte forme ale muncii po ştiri ; 0,03—5,0
producţie, perfecţionării continue a de cca. 330 000 elevi şi studenţi. In mântul în anul ce s-a încheiat re lui în tot decursul verii. litice de masă. Acestea abordează turnă.
relaţiilor socialiste de producţie, cursul anului trecut, în România cent. Pot spune, de pildă, că toţi îndată după încheierea convorbi direct problematica îndeplinirii e- VINERI,
înfloririi necontenite a învăţămîn- producţia de carte a însumat a- comuniştii, uteciştii şi membrii de rilor recapitulative comitetul de xemplare a sarcinilor de plan, ur- 5.00 Buletin
tului, ştiinţei şi culturii, formării proape 3 900 de titluri, intr-un ti sindicat au participat cu interes la partid a întocmit un plan de acti mărindu-se cu predilecţie îmbună Kadioprogramu
omului nou, constructor conştient raj de peste 65 000 000 exemplare, învăţămînt, au depus eforturi pen vităţi pentru întreaga perioadă de tăţirea calităţii laminatelor, creş La microfon, i
tru însuşirea programului partidu vară. Pe această bază vom între terea procentului de scoatere din tă ; 9,05 Cîntc
tccele ţării ;
lui, precum şi pentru transforma prinde o seamă de acţiuni cu ca tona de metal, reducerea rebuturi lirice ; 10,00 I
lor, a consumurilor de combustibil
actualitatea politica rea orientărilor şi concluziilor pe racter permanent, precum şi unele şi energie, buna întreţinere a uti Curier econom
care le conţin documentele de dezbateri, simpozioane, mese ro
tatea ; 10,45
partid în convingeri proprii, fer tunde etc. Pentru întreagă această lajelor şi agregatelor, întărirea dis 11.00 Buletin <
Sîntcm fiii a<
me, în linie de comportament, ca perioadă este asigurată studierea, ciplinei tehnologice şi în muncă, program de cil
să zic aşa, în muncă, în viaţă. Cu pe bază de-conspect, a unor docu stimularea efortului deosebit etc. coteca „U“ —
(Urmare din pag. 1) NICOLAE CEAUŞESCU a adresat alte cuvinte- am avut un an rodnic mente de mare importanţă, prin — sarcini izvorîte din Programul Intîlnire cu m
muncitorilor, tehnicienilor şi ingi partidului, din cuvîntarea tovară şi interpretul.
tea Comitetului Central al Parti nerilor acestei unităţi un Mesaj de învăţămînt, un an de satisfac tre care Expunerea tovarăşului şului Nicolae Ceauşescu la şedinţa Ştiinţa la zi ;
ţii în munca pentru traducerea în Nicolae Ceauşescu la Congresul
dului Comunist Român, a Consiliu de salut şi felicitări pentru rezul viaţă a sarcinilor ce ne revin din educaţiei politice şi al culturii so comună a C.C. al P.C.R. şi Consi şlagărelor ; 13,0
lui de Stat, precum şi a sa perso tatele obţinute în anii construcţiei programul partidului. cialiste, cuvîntarea la plenara din liului Suprem al Dezvoltării Eco 15.00 Student-cl
nal, peptru contribuţia adusă la socialiste. Colectivul întreprinderii Cursanţi cum sînt‘tovarăşii Vio- nomice şi Sociale din 15 iunie a.c. jurnal ; 16,15
cei mici de HI
înfăptuirea politicii sanitare a a fost decorat cu ordinul „Steaua rel Ivan, Nicolae Marc, Ioan Dă- 12-13 mai, cuvîntarea la şedinţa Pentru întreaga perioadă de vară, Mioriţa ; 16,45
partidului şi statului nostru. A a- Republicii Socialiste România" cla comună a C.C. al P.C.R. şi Consi în toate organizaţiile de bază, de tru românesc -
,păr,ut şi Decretul prezidenţial pri sa I. nilă, Simion Pupăză, Adrian şi Mi- liului Suprem al Dezvoltării Eco partid şi U.T.C., precum şi în adu ră ; 17,00 Bi
hai Mălai, Andras Francisc, Mihai
vind conferirea ordinului „Steaua In cursul săptămînii, tovarăşul Pleşca şi mulţi alţii au studiat în nomice şi Sociale a Republicii So nările grupelor sindicale se vor ţi 17.20 Pentru p
Republicii Socialiste România" cla NICOLAE CEAUŞESCU a primit tot cursul anului cu atenţie mate cialiste România, precum şi alte ne expuneri asupra unor probleme rele serii ; 20,i
documente care vor mai apărea în
sa I Societăţii de Cruce roşie din pe ambasadorul Republicii Gabo- rialul bibliografic, au participat cursul verii. Responsabilii cu mun vizînd etica muncii şi echitatea, cîntec românes
istor
învăţăm
ReDublica Socialistă România. neze, care şi-a prezentat scrisorile activ la dezbaterea problemelor, la disciplina în muncă, critica şi au patriei (I) ; 2(
Cu prilejul împlinirii unei jumă de acreditare, pe ministrul aface ca de propagandă din birourile or tocritica, întărirea rolului de con adresa dumnea
tăţi de secol de Ia înfiinţarea în rilor externe din Jamaica şi pe realizarea unei strînse legături în ganizaţiilor de bşză şi pro ducător al organizaţiei de partid, O zi intr-o ori
tre concluziile şi tezele teoretice
treprinderii de utilaj greu „Pro ministrul turismului şi antichităţi ale orientărilor partidului şi viaţa pagandiştii întreţin o legătură per precum şi altele, în funcţie de ce rii muzicale di
gresul" — Brăila, tovarăşul lor al Iordaniei. manentă cu oamenii, ajutîndu-i în rinţele concrete ce se mai ivesc. Sigmund Rodgi
practică, munca întregului nostru studiu, în înţelegerea unor pro
colectiv. Asemenea oameni se nu bleme legate de procesul istoric al Vom acorda, de asemenea, o a- SlMBATA,
mără mereu şi printre fruntaşii în făuririi societăţii socialiste multila tenţie sporită activităţilor cultura 5.00 Buletin i
le, artistice, sportive, de agre
Eforturi încununate de succes producţie, printre cei cu un com teral dezvoltate, de unele fenome ment colectiv. Se vor iniţia con Radioprogramul
portament demn în viată.
Sumarul presei
ne şi probleme internaţionale cu
cursuri profesionale, întreceri spor
erofon, melod
Un efort considerabil au depus şi care se confruntă omenirea con tive la tenis, şah, popice, reface 9.05 Cînlecele
la F.I.L. Orăştie propagandişti ca Daniel Doboli, temporană etc. rea brigăzii artistice de agitaţie, ţării ; 9,35 M
Beneş Ladislau, Ioan Mită şi alţii,
Sabin Drăgoi ; :
De curînd, am organizat un sim
care au participat cu regularitate pozion în fiecare grupă sindicală, precum şi alte asemenea acţiuni. ştiri. Curier ci
Planul pe care l-am întocmit nu
(Urmare din pag. 1) reproiectarea unor maşini-unelte la pregătiri, au depus sîrguinţă şi acţiune în care au fost cuprinşi, rămîne neschimbător. El se va îm Tineri solişti d
pentru a le face şi mai competi pasiune în studiu şi conducerea practic toţi angajaţii secţiei, vizînd bogăţi cu activităţi noi, în raport Atlas cultural ;
ţionarea producţiei, de promovarea tive pe piaţa externă, este vorba, dezbaterilor. probleme de mare actualitate. To cu cerinţele concrete la un moment populară din Ai
Buletin de ştiri
unor tehnologii moderne de fa în sfîrşit, de asimilarea de noi De asemenea, comitetul de partid varăşul Ioan Dragotă, secretarul dat. Avem convingerea că întreaga corale ; 11,20
bricaţie, de asimilarea unor ma- maşini-unelte ca i strunguri, maşini şi birourile organizaţiilor de ba comitetului de partid, a prezentat muncă politico-ideoiogică şi cultu Itadio-TV : 11,35
şini-unelte, utilaje şi piese de de găurit, piese automate etc., ce ză au acordat o atenţie sporită bu principalele aspecte din cuvîntarea rală pe care o vom desfăşura va a- Stela Enaclie; 12
schimb pentru care avem deja ce vor intra chiar în acest an în fa nei desfăşurări a învăţămîntului, a- tovarăşului Nicolae Ceauşescu ia duce o contribuţie importantă la în melodia popular
reri externe însemnate. Aceste bricaţie de serie. Vreau să spun nalizînd în mai multe rînduri ni Plenara C.C. al P.C.R. din 12-13 deplinirea în condiţii bune a sarci tul preferat ; l
zi ; 13,00 De Ia
preocupări sînt completate de une însă că nu avem doar planuri, ci velul şl conţinutul procesului de mai a.c., tovarăşul Petru Barbulea, nilor ce ne stau în faţă în acest an Meridian club ;
le acţiuni concrete stabilite în ul o activitate intensă, consistentă, pe studiu. A fost bine folosit şi stan preşedintele comitetului sindicatu şi intr-o perspectivă mai largă. jurnal ; 16,15 Rai
tima vreme în fabrică. Este vorba care ne străduim s-o îmbunătăţim, dul de cărţi cu vînzare în rate e- lui, a prezentat problematica izvo- AUREL MIHÂILESCU muzical ; 18,00
de un plan de măsuri, cu termene s-o diversificăm, s-o perfecţionăm. xistent în secţie. Vom avea de gri rîtă din cuvîntarea tovarăşului 20.00 Seară de î
şi responsabilităţi concrete, vizînd jă ca şi în timpul verii standul să Nicolae Ceauşescu la Congresul locţiitorul cu munca de Azi, în Români;
îmbunătăţirea calităţii produselor, Ing. SZABO IOSIF fie bine aprovizionat cu cărţi po- sindicatelor, Iar eu — principalele propagandă al secretarului că de adresa d\
21.00 Olimpiada
de un alt plan privind extinderea şef birou export litico-ideologice şi sociale, cu docu idei ale Expunerii la Congresul e- comitetului de partid de la nai ; 23,30 Muzi
capacităţilor de producţie şi utili- la Fabrica de industrie mentele de partid, cu cele mai re ducaţiei politice şi al .culturii so laminorul de 800 mm al 0,03—6,00 Estrad;
sarea lor la randament optim, de locală Orăştie cente expuneri şi cuvîntări ale se cialiste. In acest fel avem garan C. S. Hunedoara