Page 11 - Drumul_socialismului_1976_07
P. 11
DRUMUL SOCIALISMULUI 9 NR, 6123 * MARŢI 13 IULIE 1976 Pag. 3
carnet
Mobilizare unanimă, pentru îndeplinii cultural
exemplară a r cincinalului 1976-19ou SPECTACOLE LA LOCURILE
DE ODIHNA Şl AGREMENT
Duminică, la locul de agrement
Camping Strei, artiştii amatori din
Simeria au oferit oamenilor mun
cii veniţi la odihnă un reuşit spec
tacol folcloric.
Tot duminică, în staţiunea Ge-
oagiu Băi, echipa de teatru a Ca
sei de cultură din Deva a prezen
tat piesa „Pasărea Shakespearc"
de D.R. Popescu, iar artiştii din
Stănija (comuna Buceş) u specta
n
col folcloric. De asemenea, forma
ţiile artistice aparţinînd clubului
din Căi an au oferit un atractiv
program artistic pentru construc
torii şantierului hidroenergetic Rîu
Mare — Retezat.
„LA GRĂDINA MELODIILOR"
Duminică, 18 iulie a.c., orele 17 şi 20,
la grădina de vară din Deva va
avea loc spectacolul de varietăţi
Ritmul muzical-coregrafice „La grădina
Investiţiile Productivitatea muncii Veniturile totale reale melodiilor" prezentat de ansam
în economie a producţiei industriale în industria socialistă ale populaţiei blurile artistice ale Teatrului da
(media anuală)
estradă Deva (solist Nenad Rajce-
vifi — R.S.F. Iugoslavia) şi „Ha-
După cum se ştie, Marea Adunare Naţională a aprobat în sesiu oamenilor muncii din toate domeniile de activitate la acţiune hotărîtă, ţegana" din Hunedoara — ansam
nea din data de 1 iulie a.c. Planul unic de dezvoltare economico-so- organizată, intr-un spirit jie înaltă exigenţă şi răspundere patriotică. blu care se întoarce dintr-un lung
cială a Republicii Socialiste România pe perioada 197G—1980. Devenit Aceste atribute trebuie să-i caracterizeze şi pe oamenii muncii hu- turneu de succes efectuat Ln Re
lege pentru toţi cetăţenii ţării, Planul naţional unic se înscrie coti nedoreni care şi-au dovedit întotdeauna capacitatea de voinţă şi de publica Democrată Germană şi
dian pe agenda activităţii tuturor colectivelor de muncă, a întregii angajare, făcând ca judeţul Hunedoara — judeţ cu însemnată pon Belgia.
noastre naţiuni. îndeplinirea punct cu punct a Planului naţional unic, dere în economia naţională — să se situeze ani la rînd între jude
aşa cum a recomandat secretarul general al partidului nostru, tovară ţele fruntaşe ale ţării în marea întrecere socialistă spre' mai mult, mai In caz de timp nefavorabil, spec
şul Nicolae Ceauşescu, reclamă o mobilizare energică, susţinută, a bine, mai eficient. tacolul va avea loc la sala „Arta".
Economia judeţului sferă larii posibilităţi ie calificare Deschiderea expoziţiei „U.R.S.S.—ţara turismului"
Joi după-amiază, la Casa de cul manent al „Inturist‘‘-ulud la Bucu
Ce meserie îţi alegi, tinere absolvent?. tură din Deva a avut loc deschi reşti, a vorbit despre posibilităţile
de
fotografii
derea
expoziţiei
turistice oferite de U.R.S.S. şi a
„U.R.S.S. — ţara turismului", or răspuns i întrebările ziariştilor.
ganizată de Ministerul Turismului a
în cadrul Grupului şcolar minier tehnic — o adevărată sală de co Biblioteca — cu peste 40 000 vo din R.S.R. şi Direcţia generală în ultimii ani, turismul In
Lupeni, fiinţează din 1974 şi Lice mandă — îi ajută pe viitorii elec lume — începînd cu literatura de pentru turism internaţional de pe U.R.S.S. a făcut mari progrese.
ul de mecanică. Prin cele două tromecanici să se deprindă cu specialitate şi terminând cu cea be lingă Consiliul de Miniştri al U- Numai in anul 1975 au venit să vi
secţii ale sale — mecanică şi elec- munca, unica sursă de progres re letristică, sala de lectură, colec niunii Republicilor Socialiste So ziteze Uniunea Sovietică peste 7
~»trotehnică — pregăteşte şi asigură al, un puternic factor de cultură, ţiile de ziare şi reviste, cinemato vietice. La deschidere au fost pre milioane de Jurişti din toate ţările
forţa de muncă, acoperă nevoia dar care necesită un înalt nivel de graful şi clubul, iată ambianţa în zenţi reprezentanţi ai organelor lumii !
de cadre calificate în ramura mi pregătire profesională. Şi elevii care elevii acestui liceu îşi judeţene şi locale de stat, Oficiu Numeroasele fotografii color sur
nieră, ce cunoaşte o tot mai pu acestui liceu ştiu aceasta de cum pot petrece timpul liber în mod lui judeţean de turism, numeroşi prind cele mai importante şl inte
ternică dezvoltare. util şi plăcut. Cantina, cu peste cetăţeni. resante obiective şi trasee turistice
Condiţiile de studiu, baza tehni- 700 locuri, sistem autoservire, in — oraşe, monumente, muzee ş.a^
co-materială de aici asigură un în- ternatul cu peste 200 locuri, baza Tot cu acest prilej a fost organi ilustrind în mod convingător vas
văţămînt modern, legat de produc sportivă, cum puţine şcoli din ju zată şi o conferinţă de presă, în tele posibilităţi turistice pe car»
ţie, cadre cu temeinică pregătire Liceul de mecanică deţ beneficiază : teren de fotbal, cadrul căreia reprezentantul per le oferă Uniunea Sovietică.
teoretică, cu vaste cunoştinţe de volei, baschet, handbal, tenis de
cultură generală, cu un larg ori cîmp, bazin de înot, popicărie, te
zont ştiinţific. Elevii învaţă să Lupeni ren de atletism, completează orele
dezvăluie din manuale şi din com de studiu, concură la formarea sflliii:/
1
plexele aparate cu care lucrează * K$- v.-
limbajul ştiinţei, al luminii. personalităţii tinerilor dornici de
Fiecare an devine tot mau ge a învăţa o meserie pe care o de-
neros, aduce tot mai multe satis păşesc pragul şcolii. Totul e ame -prinzi şi o îndrăgeşti, dacă-ţi pla
facţii. în sala de clasă, dar mai najat prin autodotare, cadrele di ce şi te preocupă. Succesele obţi
sporind
me
nute la concursurile pe obiecte sau
dactice
şi
elevii
ales în laborator, cabinet, atelier, reu baza materială. Cele 9 la întrecerile sportive i-au făcut
uzină, elevul face cunoştinţă cu cercuri pe obiecte — radio, foto, cunoscuţi în întreg judeţul. între
primele taine ale ştiinţei, cu des matematică, fizică, electrotehnică 26—31 august, au loc înscrieri pen
coperirile şi satisfacţiile de miine. etc. — întregesc şi îmbogăţesc cu
Laboratorul de astăzi va fi uzina noştinţele şi pasiunile tinerilor tru un nou examen de admitere în ' 11
treapta a Il-a de liceu, iar între
de miine. Cele 15 laboratoare şi studioşi. 44 cadre didactice, din
cabinete asigură pregătirea teo care 7 maiştri pentru atelierele 1—3 septembrie se susţine exame
nul la secţia exploatări miniere —
retică, iar atelierele şcoală, în nu şcoală, asigură instruirea elevilor 74 locuri şi pentru secţia electro
măr de 7, pe cea practică. Cabine în spiritul cerinţelor contemporane, mecanică pentru utilaj tehnologic,
tele de fizică şi chimie te poartă a sarcinilor ce reies din documen industria minieră — 38 locuri.
în lumea necunoscută a formule tele de partid şi de stat, cu pri Toţi cei care vor să aibă o califi
lor, a şirurilor de numere, fără vire la rolul formativ şi funcţio care, să lucreze după terminare în
exploatările miniere din Valea Ji
nici o semnificaţie, dacă nu le cu nal al şcolii pentru economia naţi ului sau din ţară, sau la construc
noşti g.raiul. Laboratorul electro onală. ţia de utilaj minier pot să se pre
zinte la examenul de admitere pen
tru a contribui şi ei, după termi
Conferirea de ordine şi medalii unor nare, la sporirea zestrei economi
ce a judeţului, a tării.
Aspect din cadrul expoziţiei „U.R.S.S. — ţară a turismului".
activişti hunedereni ai Societăţii VIORICA CiORBAGlU Foto : V. ONOIU
de Cruce roşie » In spiritul Legii consiliilor populare
Sîmbâtâ dimineaţa, la Consiliul popular al municipiului Hunedoa
popular judeţean a avut loc festi ra, secretar al comisiei municipale
vitatea conferirii de ordine şi me de Cruce roşie ; Aurel A. Ursu, Creşte rolul organelor locale ele poterii şi administraţiei
dalii unor activişti obşteşti din ju profesor la Şcoala generală nr. 1
deţul nostru ai Societăţii de Cruce Orăştie, preşedintele comisiei oră
roşie din Republica Socialistă şeneşti de Cruce roşie. Cu Medalia
România. Meritul Sanitar au fost distinşi ur de stai în conducerea întregii activităţi economico-sociale
Prin decret prezidenţia], pen mătorii tovarăşi s Victor Gh. Coca,
tru / merite deosebite în ac secretar al Consiliului popular al
tivitatea de Cruce roşie, cu judeţului Hunedoara, preşedintele Lucrările primului Congres al con mit tovarăşul Nicolae Ceauşescu in avea un reprezentant care va parti
prilejul Centenarului Societăţii de comisiei judeţene de Cruce roşie ; siliilor populare şi ampla cuvântare cuvîntarea sa ia Congresul consi cipa Ia sesiuni şi la şedinţele comi
Cruce roşie s-a conferit Ordinul Zoltan Gh. Ekel, medic şef al Cen rostită cu acest prilej de tovarăşul liilor populare, cînd a propus înfi tetului executiv in care se dezbat
Muncii cl. a IlI-a tovarăşilori Maria trului de recoltare şi conservare a Nicolae Ceauşescu, secretarul gene inţarea acestui organism cu activi probleme ce interesează satul.
ol ultimă problemă pe care aş dori
N. Achile, profesoară la Şcoala sîngelui, membru al comisiei ju ral al partidului nostru, au scos in tate permanentă. Printre prevederile s-o menţionez este faptul că legea a
generală nr. 1 Lupeni, preşedinta deţene de Cruce roşie ; Sandu I. evidenţă necesitatea creşterii conti mai deosebite cu care a fost com fost pusă de acord şi cu Legea pri
pletată şi modificată legea consiliilor
comisiei orăşeneşti de Cruce ro Grama, vicepreşedinte al comisiei nue a rolului organelor locale ale populare amintesc, în primul rind, vind Congresul, Camera legislativă
puterii şi administraţiei de stat in
şie ; Mihai V. Cimbru, director ad municipale de Cruce roşie Deva ; conducerea întregii activităţi econo prevederea privind întărirea răspun şi conferinţele consiliilor populare,
junct al Direcţiei judeţene P.T.T.R. Gavril I. Năsui, asistent me mico-sociale pe plan local, în atra derii organelor locale ale puterii pri prevâzînd în acelaşi timp întărirea
legăturilor
organelor
dezvoltarea
şi
Hunedoara, preşedintele comisiei dical la Spitalul orăşenesc Brad, gerea maselor largi de oameni ai vind organizarea, îndrumarea şi con locale ale puterii cu organele locale
municipale Deva de Cruce ro secretarul comisiei orăşeţie.şti de muncii la conducerea treburilor de trolul înfăptuirii planului de dezvol ale Frontului Unităţii Socialiste, în
tare economico-sociaiă in profil te
şie. Ordinul Apărarea Patri Cruce roşie ; Ingeborg N. Neu- stat şi obşteşti. Corespunzător aces ritorial şi răspunderea directă pen- scopul mobilizării maselor la reali
tor cerinţe a fost reliefată necesita
ei cl. a IlI-a a fost confe haus, medic la Spitalul municipal tea creării cadrului instituţional a- tru îndeplinirea planului economiei zarea sarcinilor politice şi economi
rit tovarăşilor : Ştefan P. Bo- Hunedoara, coordonator al cursu dccvat prin aducerea unor Îmbună locale şi a bugetului local. Au fost co-sociale pe plan local. Modificări
tici, dirigintele oficiului P.T.T.R. lui pentru pregătirea surorilor de tăţiri şi completări legii organice a introduse importante atribuţii în do le şi completările aduse Legii consi
oraş Brad, preşedintele comi Cruce roşie ; Amelia I. Oniţă, şef consiliilor populare, care să aibă la meniile sistematizării teritoriului şi liilor populare asigură un cadru le
gislativ larg si competent cu privi
siei orăşeneşti de Cruce roşie. serviciu la Filiala Petroşani a bază prevederile înscrise în Progra a localităţilor, construcţiei de locu re la activitatea ce trebuie s-o des
A fost distins cu Ordinul Steaua Băncii Naţionale, preşedinta comi mul P.C.R. de făurire a societăţii inţe, fondului funciar, modernizării făşoare organele locale ala puterii
Republicii Socialiste România cl. a socialiste multilateral dezvoltate şi arterelor de circulaţie şi concentra şi administraţiei de stat si conduc
rea zonelor industriale.
înaintare a României spre comunism,
V-a tovarăşul Romulus Nicolae siei de cenzori a organizaţiei mu să reflecte importântele -'schimbări Pe linia creşterii participării ma la creşterea rolului şi răspunderilor
Şerban, secretarul comisiei jude- nicipale de Cruce roşie ; Edith S. petrecute in viaţa sociai-cconomică selor la conducerea treburilor de ce le revin pe plan local in realiza
deţene de Cruce roşie. Medalia Papp, asistent medical la Spitalul a ţării, precum şi cuprinderea’ unor stat şi obşteşti pe plan local, au fost rea politicii partidului şi statului, a
Muncii a fost conferită tovarăşilor orăşenesc Vulcan, activist obştesc reglementări noi apărute şi care consacrate adunările cetăţeneşti, în sarcinilor planului cincinal, duc ia
a
intereselor
îmbinarea
armonioasă
Maria P. Dumitraş, vicepreşedintă de Cruce roşie ; Eugenia V. Pla- trebuie să se regăsească în mod co cadrul cărora masele populare dez locale cu cele generale ale societăţii
a Consiliului popular comunal A- tinca, educatoare la grădiniţa de respunzător şi în legea consiliilor bat principalele probleme economi noastre socaliste în actuala sa etapă
populare.
ninoasa, preşedinta comisiei comu copii a întreprinderii „Victoria" Acest deziderat a fost realizat in co-sociale din satele, comunele şi de dezvoltare. Toate aceste prevederi
oraşele lor şi obligativitatea consi
nale de Cruce roşie; Natalia I. Călan, preşedinta comisiei orăşe recenta sesiune a M.A.N. prin pro liilor populare . de a prezenta perio conferă un conţinut profund demo
Gavriliţă, profesor-maistru la Şcoa neşti de Cruce roşie* Radu I. Pă- punerile prezentate privind unele dic dări de seamă in faţa acestora. cratic întregii noastre activităţi, re a
flectă
permanentă
preocuparea
la generală nr. 1 Haţeg, preşedinta trăşescu, director al policlinicii spi modificări şi completări menite a O semnificaţie deosebită are preve partidului nostru pentru lărgirea şi
comisiei orăşeneşti de Cruce roşie ; îmbunătăţi Legea 57/1968 de organi derea alegerii delegaţilor săteşti adlncirea democraţiei socialiste care
•Petru I. Iosifescu, tehnician prin tal Deva, vicepreşedinte al comisi zare şi funcţionare a consiliilor care vor reprezenta interesele satu se concretizează in atragerea şi par
ei municipale de Cruce roşie ; Du
populare, propuneri ce au fost a-
cipal la C.S. Hunedoara, îndrumă d op taie în unanimitate. lui in sesiuni şi în şedin ticiparea tot mai activă st efectivă
tor al grupelor sanitare de Cruce mitru D. Receanu, tehnician la în O semnificaţie -^osebită au modi ţe de comitet sau de birou executiv a maselor la conducerea treburilor
roşie pe combinat; Inochente T. treprinderea minieră Barza, dona ficările şi completările aduse legii şi care, împreună cu deputaţii din de stat şi obşteşti.
(Tune, inginer la I.M.M.R. Simeria, tor onorific de sînge ; Ioan B. Sa- şi prin aceea că ele au făcuf obiec sat, vor urmări aducerea Ia Înde
preşedintele comisiei de Cruce ro moilă, medic la Spitalul municipal tul primei dezbateri din activitatea plinire a hotăririlor consiliilor popu PETRU IACOB
parlamentul
lare si adunărilor cetăţeneşti. Muni
—
Camerei
legislative
şie din întreprindere ; Edita T. Petroşani, activist obstesc al orga organelor locale ale puterii si ad cipiul Deva are în componenţa sa secretarul Comitetului execut ^ al
Mermezan, şef serviciu la Consiliul nizaţiei de Cruce roşie. ministraţiei de stat — cum l-a denu 3 comune şi 28 sate. Fiecare sat va Consiliului popular municipal De'ia