Page 12 - Drumul_socialismului_1976_07

Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI Q N

CINCINALUL REVOLUŢIEI TEHNICO STIINTII

LA C. S. HUNEDOARA INVESTIŢiiLE—SN TERMEN, DE G

Concepţia propria — valorificată deplin, In construcţia de locuinţe din Val
9 *
in scopul creşterii eficientei economice Toţi factori - angajaţi deopotrivă pen

O Un inepuizabil rezervor de şi, deci, a eforturilor valutare din substanţial efortul valutar al statu­
inteligenţă tehnică partea statului. lui pentru cărbune şi cocs din im­ finalizarea la timp a tuturor obiectivei!
a Asimilarea în fabricaţie a u- — Specialiştii noştri, toate ca­ port. Ce se prevede’ în această di­
nor produse noi, cu calităţi supe­ drele tehnico-inginereşti — ne spu­ recţie ? Raportată la planul valoric, situ­ amplasamentelor şi deschiderea fi­ să-şi respecte
— După cum am mai spus, pen­
rioare nea tovarăşul ing. Nicolae Găvă- tru diminuarea consumului specific aţia realizărilor la Grupul de şan­ nanţărilor pentru unele lucrări sa forţei de r
o Cîmp larg de acţiune mişcării nescu, şeful serviciului organizarea de cocs la elaborarea fontei, asi­ tiere „Valea Jiului" al T.C. Deva prevăzute în planul pe acest an. determinat să
de inovaţii şi invenţii producţiei, tehnic şi protecţia mun­ milăm tehnologia de insuflare a se prezintă bine pe primul semes­ Aş aminti blocurile 25-27 de la de organizare
cii — se străduiesc ca, la locurile tru al anului, sarcinile fiind în­ Vulcan, un bloc de la Uricani, do­ rezultate bum
■•Concepţia ştiinţifică proprie lor de muncă, să găsească şi să păcurii în furnale. In ceea ce pri­ deplinite şi sensibil depăşite. De uă de la Petrila, din care unul nu — adaugă dul,
veşte creşterea ponderii cărbune­
are teren fertil la C.S. Hu­ aplice noi metode de lucru, să uti­ lui de Valea Jiului în şarja de asemenea, pe lunile mai şi iunie — are nici măcar proiectul. Mai sînt blocurile M 1 -
nedoara de mulţi ani încoa­ lizeze tehnologii de înaltă tehnici­ cocs, specialiştii din combinat, îm­ lucru deosebit de important — probleme, însă planul anual noi trul Petroşani
ce, fiind materializată cu mare tate şi eficienţă, să-şi sporească a- preună cu cei de la I.C.C.M. Bucu­ productivitatea muncii a fost rea­ ni-1 vom realiza şi chiar depăşi. acum — mare
eficienţă în producţie, sporind rod-' portul la dezvoltarea economiei reşti, studiază posibilitatea unor lizată, în condiţiile lipsei unui a- Aceleaşi greutăţi şi neajunsuri, Maistrul Cosnr
nicia muncii, amplificînd realizări­ noastre naţionale. noi metode şi procedee de elabora­ preciabii număr de muncitori cali­ aceleaşi motivări ale restanţelor să-mi iermez
le, aducînd satisfacţii multiple a- — Ce obiective concrete se află re a cocsului, care să permită par­ ficaţi. S-ar părea, deci, că grupul planului fizic ni le-a semnalat şi şi să lucrăm 1;
cestor oameni care plămădesc me­ în acest an pe agenda de lucru a ticiparea în şarjă a unor cantităţi de şantiere are o activitate bună directorul Grupului de şantiere cem zidărie",
tal pentru ţară, pentru economia specialiştilor din combinat ? mai mari de cărbune indigen ener­ pe cele 6 luni ale anului. Dar nu „Valea Jiului" al T.C. Deva, ipg. ne — aprecia2
ei în plină dezvoltare. Preocupări­ — Pe baza unui program de ac­ getic şi slab cocsificabil, procen­ este chiar aşa, deoarece construc­ Dumitru Ţurnă, în urmă cu trei Petre Cosma.
le multiple şi diverse în direcţia ţiune, care, desigur, nu-i limitativ, tul urmînd să crească treptat pî- torii de locuinţe din Valea Jiului luni de zile. E drept că de atunci Uţiu, ca Erne
cercetării ştiinţifice, dezvoltării se întreprind studii şi cercetări, se nă la 65 la sută. înregistrează o rămînere în urmă s-au pus la punct unele lucruri, Iosif, ca Const
tehnologice, promovării pe scară tot fac analize minuţioase privind mo­ la planul fizic de la începutul anu­ dar cam puţine şi cam încet. Pe tea Astanei înţ
mai largă a progresului tehnic vi­ dernizarea producţiei, perfecţiona­ La C.S. Hunedoara, concepţia lui. şantierele din Petroşani, Livezeni cesităţile şanti
zează perfecţionări pe întregul rea fluxurilor tehnologice, îmbu­ tehnică originală vizează şi alte — Doi sînt factorii principali ca­ şi Petrila am înlîlnit săptămîna tre­ acolo unde esl
flux al metalului, in toate uzinele, nătăţirea activităţii sub toate as­ domenii de activitate, cum ar fi cută aceleaşi vechi carenţe : lipsa cru de cea ma
secţiile, atelierele, laboratoarele pectele, în toate uzinele combina­ asimilarea unor maşini, ansamble, re ne-au cauzat această stare de unor materiale (cărămidă, beton, Ne deplasăm
combinatului, vizează în modul cel tului. Materializînd indicaţiile şi piese de schimb, elemente de auto­ lucruri — ne spune tovarăşul Ion ipaterial lemnos), frecvente defec­ Da, staţiile de
mai înalt şi direct sporirea pro­ recomandările secretarului general matizări, urmînd a fi realizate, Sitescu, inginerul şef al grupului. ne stau. Prinu
ducţiei de metal şi îmbunătăţirea al partidului, tovarăşul Nicolae prin eforturi proprii, în secţiile şi Mă refer la insuficienţa forţei de ţiuni tehnice ale utilajelor şi insta­ lectrică, la a e
caracteristicilor sale fizico-meca- Ceauşescu, cu prilejui vizitelor pe atelierele combinatului, diminuînd muncă şi la unele necorelări de laţiilor (în ziua de 7 iulie, dimi­ găr. „Intervin
neaţa, erau defecte şi staţia de
nice, creşterea productivităţii mun­ care le-a făcut în combinatul nos­ considerabil importurile, eforturile plan, în condiţiile sarcinilor deose­ relevă ing. C
bit de mobilizatoare din acest an. betoane şi cea de sortare de la Li­
cii, a eficienţei economice. tru, în prezent ne aflăm în curs financiare ale statului. De asemenea,, am avut — mai avem vezeni), slaba planificare şi orga­ şeful S.U.T.
In anul 1975, de exemplu, la C.S. de asimilare a 8 noi mărci de oţe­ DUMITRU GHEONEA încă — unele greutăţi cu eliberarea nizare a lucrului (pe şantiere nu noştri se strădi
ze cit mai repe
Hunedoara au fost asimilate 5 noi luri şi 2 tipodimensiuni de lami­ toţi oamenii lucrau efectiv, la lipsă de piese
mărci de oţeluri şi 2 tipodimensi- nate, oţeluri folosite în aeronauti­ S.U.T. Livezeni mai multe maşini însă că nici r
uni de laminate, s-au promovat trei că, foraj foarte adînc, chimic etc. staţionau pentru că nu aveau de bune nu sînt i
tehnologii moderne de lucru — u- De asemenea, ne preocupăm să re­ lucru, nemaivorbind de cele care tea maximă, mi
tilizarea prafurilor izolatoare pe zolvăm tehnologia de fabricaţie a staţionau de mai multă vreme din organizare. Pe
de
rulmenţi
oţelurilor
pentru
bază de diatomit, vidarea oţeluri­ cauza lipsei unor piese de schimb). ne-am făcut pi
lor pentru rulmenţi, turnarea sub înaltă puritate, a unor oţeluri înalt în cartierul Livezeni VI, o echi­ depăşit cu 3 Ie
presiune a oţelului-beton —, au fost aliate necesare economiei naţionale, pă de 8 dulgheri lucra la un gard ne duce la aut
concepute şi aplicate mai multe să asimilăm tehnologia de elabora­ de sîrmă. „Am avea ce face, dar Discutăm şi
inovaţii şi raţionalizări, care au re cu oxigen la O.S.M_ I şi tehno­ ne lipseşte materialul lemnos" — al beneficiarii
condus la creşterea productivităţii logia de insuflare a păcurii în fur­ ne spune şeful de echipă Nicolae E.G.L. Petroşan
muncii, la reducerea eforturilor fi­ nale ca înlocuitor de cocs, precum Căpresou. Maistrul Constantin Mi- bor ne spune :
zice ale angajaţilor, la apreciabile şi îmbogăţirea cu oxigen a aeru­ hăescu e asaltat de muncitori: „Be­
economii. lui insuflat în furnale, avem în ton, meştere, beton ! Ce ne facem ? noastră de vin.
derea finanţări
Şi în acest an, primul an al cin­ atenţie îmbunătăţirea suprafeţei la­ E păcat de vremea asta bună să
cinalului revoluţiei tehnico-ştiinţi- minatelor prin folosirea a noi pro­ stăm degeaba". „Oamenii au drep­ Vulcan, dar aş
ganizare a mun
fice, siderurgiştii hunedoreni acţio­ cedee, cum ar fi : sablarea, deca- tate — recunoaşte maistrul Mihă- ere, ca şi fapti
nează energic pentru ca, pe baza parea, polizarea, precum şi îmbu­ escu. Ieri am stat din lipsă de că­ mai mult în p
rezultatelor concepţiei ştiinţifice o- nătăţirea regimului termic al cup­ rămidă, azi dimineaţă ne-a adus, crărilor. Şi noi
riginale, să contribuie mai substan­ toarelor de încălzire, în scopul scă­ dar e pe terminate şi alt trans­ buie să colaborî
derii stratului decarburat.
ţial la promovarea progresului teh­ port nu se anunţă". Pe blocurile bine cu constri
nic, asimilarea in fabricaţie a noi — Se ştie că, pe ansamblul e- O 1-3 şi O 1-4 sînt afişate terme­
Concluziile se
mărci de oţeluri şi tipodimensi- conomiei naţionale, producţia , de nele de predare şi angajamentele Să le tragă toţi
uni de laminate, maşini şi piese cocs va creşte în 1980 de 2,5' ori constructorilor de a le finaliza îna­ cură la constru
de schimb, la valorificarea superi­ faţă de cea din 1975. Această creş­ Atelierul <le mecanică nr. 1 al inte de termen. „Cu toate greu­
oară a resurselor de materii prime tere va trebui să aibă la bază par­ buni şi harnici meseriaşi tic aici C.S. Hunedoara. Printre cei mai tăţile şi neajunsurile — sublinia­ Valea Jiului şi
indigene, reducerea consumurilor ticiparea în cantităţi tot mai mari pală. Bl Îşi depăşeşte lunar sarcinile se numără şi strungarul Tudor Ciu- ză şeful şantierului nr. 1 Petroşani, pentru ca toate
de plan ou 30—35 la sută, cxeeutînd
predate la term
materiale, diminuarea importurilor a cărbunelui indigen In reţeta de lucrări de mare complexitate şi de foarte bună calitate. ing. Nicolae Sasu — oamenii mun­
elaborare a cocsului, degrevînd Foto : VIItGII, ONOIU cesc din răsputeri şi sînt hotărîţi
cronica
întrecerii socialiste La executarea lucrărilor agricole de vară Adunările generale ale oameni
la punct, unele •
(Urmare din pag, 1)
Colectivul I.P.E.G. Deva a obţi­ Organizare temeinică, operativitate organizării producţiei şi a muncii, tea organelor d>
înainte de termen
tivă, a organizaţ
nut un nou şi important succes : sporirea producţiei pentru export dicat şi U.T.C.
dezbaterj- au pri
terminarea înainte de termen a lu­ şi reducerea importului. sublinieze direct,
crărilor de explorare la trei ni­ maximă, calitate ireproşabilă De atenţie sporită trebuie să se a], stărtie. de iu
veluri şi predarea către beneficiar bucure activitatea de investiţii : propună soluţii
punerea în funcţiune la termen a
— C.M. Deva — a unui important noilor capacităţi şi realizarea pa­ lor.
zăcămînt de minereu polimetalic, (Urmare din pag. 1) pentru agricultură intensificarea 12 000 kg varză, cartofi, morcovi, rametrilor proiectaţi, în paralel cu Complexitatea
la Troiţa. Lucrările de explorare şi ritmului la eliberarea terenurilor mărar şi pătrunjel. Cooperatorii calitatea ireproşabilă a lucrărilor şi problemelor pei
punere în evidpnţă a acestui mine­ de paie, efectuarea arăturilor şi în­ Gheorghe Sîncrăian, Marioara Io- cu gospodărirea cu maximă chib­ şi dezbat reclam
reu au necesitat săparea a peste s-au recoltat furajele de pe 12 ha sămînţarea culturilor duble, exis- van, Rodica Oaidă, Maria Morar, zuinţă a materialelor. meinică a adună:
14 000 ml galerii, 1 244 ml foraje, şi s-au depozitat 40 tone nutreţuri. tînd decalaje de ordinul sutelor de Melania Nicoară, Genoveva Huieţ, Adunările generale ale oamenilor ganelor şi organ
82 puţuri de explorare. Asemenea acţiuni au fost între­ hectare între aceste lucrări. De a- Fironda Popa, Andrei Gabor, Petru revenindu-le o i
prinse şi in comunele Geoagiu, semenea, să fie înlăturate deficien­ Popa, llozalia Popa, pensionarul muncii sînt chemate, de asemenea, ţie în această d
DEPĂŞIRE la producţia Brănişca, Beriu, Lăpugiu, Turdaş, ţele semnalate la recoltatul orzu­ Petru Stoica şi alţii depun mult să dezbată cu exigenţă şi răspun­ tele — darea de
globala Hia şi în alte localităţi. lui, în sensul ca lucrul in cîmp cu suflet pentru a obţine recolte spo­ dere activitatea consiliilor de con­ de măsuri — trei
Referitor la desfăşurarea lucră­ rite de legume. trol muncitoresc şi a comisiilor pe vreme, incit să p
In exploatările miniere din mun­ rilor de sezon pe ogoare şi la sta­ combinele să înceapă dimineaţa domenii, a consiliilor oamenilor de oamenii munc
ţii Poiana Ruscăi, în abataje şi în diul in care se găsesc, prezentăm imediat ce starea lanului permite Referitor la funcţionarea siste­ muncii — ca organe de conducere prezentate în ca'
cariere, întrecerea socialistă pen­ cîteva aspecte semnificative. şi să se lucreze în schimburi pre­ melor de irigaţii este de subliniat colectivă a activităţii economico- Numai în acest :
tru minereu mai mult şi mai bun Secerişul şi înmagazinarea - fără lungite şi pe două schimburi la faptul că se impun măsuri care să sociale, ca forţe dinamice, mobi­ merale vor fi —a:
lizatoare a colectivelor de angajaţi
seceriş cu combinele C12. Maximă asigure funcţionarea lor zi şi noap­
se desfăşoară la înalt? cote de ab­ pierderi a cerealelor păioase varăşul NICOLAI
negaţie şi hărnicie. De la începu­ constituie capul de afiş pe agenda grijă se cere la calitate, la regla­ te. Totodată, privitor la întreţine­ la îndeplinirea sarcinilor de plan realmente organisi
şi a angajamentelor.
tul anului şi pînă în prezent, I.M. cooperatorilor şi a mecanizatorilor. jul combinelor în raport cu umi­ rea culturilor, trebuie acordată în­ colectivă a activii
ditatea lanului pentru a evita ori­
Hunedoara înregistrează un spor Primele unităţi cooperatiste care ce pierdere de boabe. treaga atenţie smulgerii buruieni­ In siderurgie şi minerit, în ac­ lor, iar democraţi
al producţiei globale de peste 12 au încheiat recoltatul orzului ne lor din tarlalele ocupate cu car­ tivitatea constructorilor şi ener- va fi o lozincă g<
întreţinerea culturilor prăsitoare, tofi.
milioane lei, materializat în im­ judeţ sînt cele din raza consilii­ în continuare, pînă la recoltare, so­ geticienilor, a chimiştilor şi lucră­ litate zilnică a v
portant? cantităţi de minereu, talc, lor intercooperatiste Dobra, Ilia, licită preocupare permanentă din Recoltarea fîneţclor naturale şi torilor din transporturi, în ma­ exprimată prin p
dolomită, realizate peste sarcinile Hunedoara, Simeria, Deva şi Geoa­ partea inginerilor şefi şi a condu­ efectuarea coasei a doua ia trifo- joritatea unităţilor economice din rui om al muncii
de plan. De remarcat că aceste giu. In cursul zilei de azi a rămas cerilor unităţilor agricoie. Secreta­ liene, punînd accentul pe însiloza- judeţ mai sînt încă unele greutăţi conducere, la înl
sporuri de producţie au fost obţi­ de secerat orzul' de' pe ultimele rul comitetului comunal de partid re, se înscriu ca lucrări de ma­ şi neajunsuri, unele lucruri de pus inului de dezvoltai
nute aproape în întregime pe sea­ suprafeţe şi în celelalte consilii Rapoltu Mare, Ioan Filip, ne spu­ ximă importanţă pe agenda coope­
ma creşterii productivităţii muncii intercooperatiste, ceea ce marchea­ nea că în această săptămînă for­ ratorilor şi a mecanizatorilor. In­
—■ indicator care prezintă o depăşi­ ză actul final la lucrarea respecti­ ţele sînt concentrate la praşila ginerul şef al C.A.P. Deva, Andrei O noua promoţie dk
re faţă de plan, de la începutul a- vă şi trecerea cu toate forţele la manuală a porumbului pe supra­ Redl, ne relata că la această uni­
nului, de peste 9,4 la sută. strîngerea recoltei de grîu. feţele unde semănatul s-a făcut mai tate s-au însilozat peste 900 tone lui) ; coregrafie (ce
s-au
la
Deva
Recent
Încheiat
Paralel cu secerişul, deosebit de tîrziu. Concomitent se acţionează nutreţuri, acţiune care continuă şi cursurile externe intensive ale Şcolii graful Vasile Chevej
PRODUCTIVITATEA MUNCII important este să sc elibereze ope­ la întreţinerea legumelor. în ceea în prezent, la coasa a doua. Meca­ populare de artă Petroşani, organi­ In urma examenu!
— IN CONTINUA CREŞTERE rativ terenul, să se facă arături şi ce priveşte irigaţiile, deşi se resim­ nizatorii Ioan Borodi şi Vasile zate de Comitetul de cultură şi edu­ solvit cursurile ur
Munteanu lucrează cu conştiinciozi­
însămînţarea culturilor duble pe te acut lipsa apei, nu s-au putut caţie socialistă al judeţului Hune­ DIRIJAT COR : C
Tînărul colectiv de muncă al Ţe- cele 2 900 hectare planificate. Acest uda suprafeţele stabilite deoarece tate la însilozări. doara şi, Inspectoratul şcolar jude­ Bretea Română, Dai
sătoriei de mătase Deva raportează deziderat şi-a găsit materializare nu s-au procurat din timp aripile Sînt însă şi cooperative agricole ţean, prin Centrul judeţean de în­ Unirea,. Udilă Olimpi;
drumare a creaţiei populare şi a pescu Paulina — Hă
frumoase realizări de la începutul la C.A.P. Totia, Dobra, Sîntandrei, de ploaie necesare. Inginerul şef unde strîngerea nu se bucură de mişcării artistice de masă Hune­ Zoiţa — Sarmizcgetu
acestui an. Au fost înregistrate de­ Burjuc, Zam, Lăpuşnic şi în alte al C.A.P. Simeria, Mircea Onea, a- atenţia cuvenită. O asemenea si­ doara—Deva, în lumina documente­ na — Blăjenj, Milio-
păşiri de plan atît la producţia unităţi, unde activitatea s-a des­ precia că plantele prăsitoare au tuaţie se întîlneşte la C.A.P. Oco- lor de o excepţională valoare teore­ bra, Dolga Viorica —
globală, cit şi la producţia marfă. făşurat în flux. De asemenea, în o dezvoltare bună. In prezent, me­ lişu Mic. Inginerul Mircea Budea- tică şi practică elaborate de Congre­ Victoria — Baru, Cj
Primul indicator a fost îndeplinit, I.A.S. s-au însămînţat peste 300 ha canizatorul Viorel Chiş face praşi­ nu ne spunea că unitatea nu a în­ sul educaţiei politice şi al culturii Cerbăl, Cojocaru C
socialiste.
de la începutul anului, în propor­ cu culturi duble, ceea ce reprezin­ la a treia mecanică ia porumb, o- silozat nici o tonă de nutreţuri, Munteanu Vasile —
ţie de 114 la sută, iar cel de al doi-, tă mai mult de 50 la sută din pre­ dată cu aceasta administrînd şi în­ deşi balanţa furajeră la suculente a Urmărind pregătirea de specialitate tinescu Marcela —
formaţiilor Eugen — Brad : BBţ.
necesari
instructorilor
lea — în proporţie de 103 Ia sută. vederi. Pentru lucrătorii din fer­ grăşăminte. este deficitară, iar tinetele naturale artistice, Îmbogăţirea repertoriului şi CE DE AGITAŢIE :
<-au recoltat de pe mai puţin de 30
O apreciabilă depăşire (de 15 la su­ mele de stat, sarcina de căpetenie O activitate intensă am întîlnit ridicarea nivelului interpretativ al — TeJiuc, Chiriiă i
tă faţă de plan) marchează pro­ rămîne realizarea în continuare a la grădina de legume a C.A.P. de ha din 500 existente(l). Cositul formaţiilor artistice din judeţ, cursu­ Boia Agneta — Veţe
ductivitatea muncii — dovadă a unor viteze zilnice sporite la re­ SîntandreL Culturile de morcovi, fîneţelor se desfăşoară anevoios şi rile au cuprins muncitori, tehnicieni, Băcia. Fărcaş Rodica
preocupărilor susţinute pentru pro­ coltatul orzului, acţiunea respectivă mărar, varză şi roşii sînt curate în cooperativele agricole din raza cadre didactice în următoarele secţii naci Valentina — Za 4 ,
de specialitate : dirijat cor (condusă
movarea tehnologiilor moderne de trebuind să mai fie concretizată pe de buruieni, se face zilnic irigarea consiliilor intercooperatiste Toteşti, — Gurasada, Barna
fabricaţie, utilizarea capacităţilor mai mult de 1 000 hectare destina­ pe suprafeţele plantate, iar livrarea Călan şi Haţeg, unde suprafeţe de de prof. Vasile Molodeţ) ; regie bri­ ţa, Bădin Aurica —
găzi artistice de agitaţie (condusă de leonora — Vorţa, Io.
de producţie la parametri optimi, te producţiei de boabe. se realizează peste prevederile gra­ ordinul miilor de hectare aşteaptă prof. Petrişor Ciorobea) ; regie tea­ pliţa, Măsloşan Co
mai buna organizare a producţiei Cu deosebită acuitate se impune ficelor. în săptămîna trecută, spre cosasii. tru (condusă de Nicolae Gherghe, Socaciu Gheorghe •—
ţi a muncii. atenţiei comandamentelor locale exemplu, s-au livrat mai mult de N. TiRCOB directorul Teatrului, din Valea Jiu­ Pătrăşcoiu Constant'