Page 14 - Drumul_socialismului_1976_07
P. 14
Pag. 6 DRUMUL SOCIALISMULUI • NR. 6123 • MARTI 13 IULIE 1976
Poetul şi patria
Trâiesc acestor vremi lumina cară
se-nscrie roşie în calendare.
Lumina grea de sine, omenind
pîinea şi vinul celor ce trudind
şi-au dăltuit in cartea mare-a ţârii
puterea şi-adevărul. Gustul mierii
il simt in vechi cuvinte : ţară, dor,
doină, mîndrie, plai nemuritor,
şi drumul tot aici mi-l simt, mi-l ştiu,
în codri cei de griu şi-n auriu
drapel de flăcări pe oraş zvîcnind
la naşterea legendelor. Sînt gînd
din gindul mare-al ţârii şi al tău
statornic cîntăreţ, poporul meu.
Teatrul contemporan-tribună artistică EUGEN EVU
ancorată In realitatea socialistă Limbii român®
■— Poem —
Amplul proces al edificării noii profundă înrîurire ideologic-emo- culturii socialiste, echipa noastră a Ca-ntr-un balet etern de cerbi şi ciute —
orînduiri sociale angajează şi tre ţională, cum ar fi de pildă „Pacea" realizat, pentru început, un spec Cuvintele prin crinii slovei tale ;
buie să angajeze toate forţele şi de Aristofan, „Procurorul" de G. tacol de teatru contemporan cu n mlădieri de glasuri se-nlânţuie silabe
opţiunile artistice în direcţia re Djagarov, „Burebista" de G. Ilio- piesa „Pasărea Shakespeare" de Si verbele vibrează sub aripe...
flectării multilaterale a vieţii şi niu, „Răceala" de Marin Sorescu, D. R. Popescu — amplă dezbate O, ţara mea de vis şi adevăr,
activităţii oamenilor. „Creaţia ar precum şi o lucrare de I. D. Sîrbu, re moralizatoare, cu un bogat ca
tistică — sublinia secretarul gene ce urmează a fi definitivată şi ca racter educaţional. Alegerea aces Cuvinte vechi sclipesc lingă Carpaţi,
ral al partidului nostru, tovarăşul re va fi dedicată sărbătoririi cen tei piese nu a fost întîmplătoare, Ca-ntr-un balet etern de sori şi stele,
NICOLAE CEAUŞESCU, la Con tenarului independenţei de stat a reflectarea vieţii contemporane se Cuvinte vechi ce-mi par a fi stejari
gresul educaţiei politice şi al culturii României". înscrie cu prioritate în planurile Cu rădăcini in zimbri şi Bogdani.
socialiste — la baza căreia se află „Genul de spectacol pe care-1 a- noastre de activitate. Prin aceasta, Din fluiere coboară molcom turme
dialectica materialistă, filozofia bordăm — revista, — afirma Ni împreună cu toate formaţiile de a- Şi peste doine trec ca peste-o punte ;
noastră revoluţionară despre lu colae Gastone, secretarul literar al matori din judeţul nostru sperăm in spaţiul meu lăuntric, din spaţiul ondulat,
me trebuie să-şi tragă seva din re Teatrului de estradă din Deva — să ne aducem contribuţia la for
alitatea istorică în mijlocul căreia este, fireşte, foarte actual, atît prin marea unei conştiinţe superioare, Ca o lumină sacră — cuvintul România I
se naşte, ea fiind incompatibilă cu izvorul din care îşi extrage pro la educarea omului nou, construc Peste mormintele atitora martiri
înstrăinarea de viaţă, cu lipsa de blematica socială — realitatea co tor al societăţii socialiste". Cîmpii de aur cresc şi cresc, stelare,
ţel, cu gratuitatea, cu aşa-zisul tidiană imediată — cît şi ca mo „Din toamnă — completează Ni Din graiul dulce al latinei ginţi,
principiu al artei pentru artă infir dalitate de exprimare artistică, ge colae Gherghe — vom încerca Cuvinte vechi : popor, neatîrnare I
mat de întreaga dezvoltare a cul nul numit „uşor" asumîndu-şi acest modalităţi noi de spectacol scurt, IONEL AMARIUŢEI
turii universale". atribut în măsura în care se expri gen dezbatere, în care să fie im
„Frămîntările teatrului nostru pe mă într-un limbaj uşor accesibil, plicat în mod direct şi spectatorul.
linia revirimentului calităţii artis fiind prin aceasta îndrăgit de ma Asemenea spectacole le vom pre
tice — ne spunea Nicolae Gher- sele largi de spectatori mai ales zenta nu numai la sediu, dar şi în Cunună de
ghe, directorul Teatrului de stat din rîndul tineretului. Ne propu cadrul unor unităţi economice.
„Valea Jiului" din Petroşani — ne nem deci, ca în spiritul documen Printre alte iniţiative pe care
obligă printr-un examen critic să telor Congresului educaţiei politi le-am luat pot enumera spectacole- Cunună de grîu, cunună de soare,
determinăm într-o sporită exigenţă ce şi al culturii socialiste, teatrul lecţţi peptru elevi şi un sprijin mai In stema Patriei, nestinsă culoare.
noi parametri cultural-educativi ia nostru să fie oglindă fidelă, cro eficient în vederea activizării for Cunună de grîu şi pîine nouă,
toate nivelurile artei spectacolului. nicar consecvent al muncii şi vie maţiilor artistice de amatori. „Noi Dimineaţă cu gleznă de rouă.
O deosebită importanţă în activi ţii oamenilor de pe aceste melea ne propunem — menţiona Nicolae
tatea instituţiei noastre o constitu guri, al bucuriei şi aspiraţiilor lor Gastone — ca pe lîngă spectacolele Cunuhâ de grîu — în pacea luminii,
ie alegerea repertoriului, axat pu de astăzi şi de mîine, dar în acelaşi care au dat personalitate afişului In ochiul deschis al verii, întirzie crinii.
ternic pe cerinţele politico-ideolo- timp să le arătăm că mai există' nostru să diversificăm mai mult Cunună de grîu, pe frunţi de miri.
gice de formare a conştiinţei omu şi lipsuri, mentalităţi înapoiat^ repertoriul unei stagiuni cu spec Vesteşte ale vieţii împliniri.
lui societăţii socialiste multilateral să-i ajutăm să le depăşească, sa tacole dedicate tineretului şi co Cunună de griu, cunună de soare,
piilor, spectatorii noştri din vii
dezvoltate, a societăţii comuniste, privească viaţa cu optimism şi cu tor. O problemă căreia îi acordăm In stema Patriei, nestinsă culoare.
încredere".
Cn direcţia dragostei pentru muncă, „Formaţiile artistice de amatori o mare atenţie este aceea a dan MIRON TIC
a devotamentului neţărmurit pen — ne spunea la rîndul său prof. sului cu temă — momente core
tru patria socialistă, în spiritul Sandu Popescu, regizorul echipei grafice care se vor inspira din
frăţiei şi unităţii cu naţionalităţile de teatru de pe lîngă Casa de cul munca oţelarilor, minerilor, con
conlocuitoare, sădirii în conştiinţe tură din Deva — sînt chemate mai structorilor ş.a., precum şi spri
a demnităţii naţionale, a interna mult ca oricînd să participe ne jinirii mişcării artistice de amatori
ţionalismului socialist, a eticii şi e- mijlocit la creşterea caracterului şi şcolare în aşa măsură încît pre
ohităţii socialis'te. Ne-am orientat formativ al artei, la formarea unui zenţa teatrului nostru să se facă Descoperire arheologică
analitic atenţia către acele lucrări om nou, cu un larg orizont de cul simţită major în peisajul cultural-
dramatice din literatura româ tură. Animată de însemnătatea is artistic hunedorean".
nească şi universală actuală, care torică a imperativelor primului
în extremitatea estică a Devei,
prin problematică pot realiza o Congres al educaţiei politice şi al C. DROZD cu ocazia săpării fundaţiei blocu Obiectele descoperite — cera
rilor nr. 42 — 44 din cartierul mică de diferite forme şi mărimi,
Micro 15, au fost scoase la iveală ustensile din piatră, bronz, fier şi
P O Ş T A L I T E R A R A materiale arheologice aparţinind os, rî.şniţe de piatră, urme de nu
unor perioade diferite. Cercetări
meroase locuinţe, monede dacice
le întreprinse de către specialiş de argint, fragmente de monu
Andrei Caucar — Soneria. Citeva potrivite". Iată de pildă o strofă rina Sorinca — Hunedoara. Deo
semne de poezie, înăbuşite însă de din „Către şoferi" : „Dacă eşti cu camdată, creaţiile nu sînt publica tii Muzeului judeţean au arătat mente funerare aparţinînd necro
unele împrumuturi ce nu vi se judecată şi calm om/ Nu poţi să bile. existenţa unei continue locuiri polei unei vilae rusticae romane
potrivesc. „Latră cîinele de vint dai cu maşina într-un pom/ Tre începînd cu perioada de tranziţie — reprezintă noi mărturii care
pînă tîrziu/ şi grîul veghează şi buie să rămîi mereu treaz şl cu M. T. Gherasim — Hunedoara. la epoca bronzului, epocile bron se adaugă celor cunoscute deja,
casa veghează/ trupul se face tot Poezie tipică de album. Drept do
mai străveziu/ devine iarbă şi vi hotar/ Altcum n-ai şansă să ajungi vadă, iată o strofă : „Mi-o strîngi zului şl fierului, perioadele da relevînd intensa locuire a actua
sează"/. pensionar"/... Adîncă înţelepciune, (mina, n.n.) şi mi-o săruţi uşor/ cică şi romană pînă la feudalis lului teritoriu al Devei în toate
dar poezia unde e ? Privindu-mi ţintă ochii/ Şi de pe mul timpuriu. epocile istorice.
M. Ion — Deva. Cele două lu buze-ţi un amor/ Mă-ndeamnă să
crări nu sînt realizate cu „cuvinte Valerica Jeler — Vărmaga, Do m-apropii“/.
/
f
Problema continuităţii constituie Interpretarea corectă, obiectivă, a
o temă vastă, cu vaste şi multiple reliefurilor Columnei Traiane, dar
aspecte. Se poate discuta, de exem ii7-i77. mmm iiiin de stat a mm mai ales descoperirile din teren,
plu, despre continuitatea de vieţu de pe întreg cuprinsul Daciei ro
ire a triburilor epipaleolitice din mane, vorbesc convingător despre
regiunea carpato-danubiană în ra această permanenţă.
port cu cele dintîi migraţii neo Rămînînd în ţinutul Hunedoarei,
litice venite din Orient. S-a pus — amintesc faptul că la Micia, atît în
şi s-a rezolvat în sens pozitiv — PERMANENTA DACICA castru cît şi în aşezarea civilă, au
chestiunea continuităţii de locuire ieşit la iveală o seamă de vestigii
şi de civilizaţie dacică pe terito apaţţinînd incontestabil populaţiei
riul Moldovei în secolele I-III e.n. ; tohtoni sub stăpînirea romană im Sarmizegetusa. Adăugirea' ar fi ab autohtone. Săpăturile de la Cinciş
astăzi se ştie că secolul al II-lea pusă de Traian cu armele în anul ale lui Octavian Floca au docu
e.n. nu reprezintă un biatus în 106 e.n. şi negarea continuităţii da- surdă dacă ţara ar fi fost locuită mentat şi ele prezenţa autohtonilor
numai de colonişti romani, cărora
dezvoltarea acestei civilizaţii în zo co-romane (adică a populaţiei ro numele vechii capitale a lui Dece într-o exploatare de tip roman.
na amintită. manizate din Dacia) după retrage bal nu le spunea nimic ; dimpotri Este adevărat că aşezările din
Dar problema continuităţii, aşa rea aureliană din anul 271 e.n. vă, ea devine foarte logică dacă se Munţii Orăştiei sînt nimicite în
cum s-a impus cercetărilor istorio- Teorie negativistă în însăşi esen admite o prezenţă masivă a popu anul 106 e.n. In locul lor răsar în
grafice de două sute de ani încoa ţa ei, care n-a fost niciodată în laţiei dacice în noua provincie. Nu să, pe întinsul provinciei, aşezări
ce, are un conţinut precis. Ea s-a stare să pună ceva pozitiv în lo mele dacic care se dă capitalei ro dacice noi, fixate de învingători în
născut din înfruntarea, încă în cul a ceea ce pretindea că distru mane (construite, să nu uităm, în- locuri unde populaţia autohtonă pu
secolul al XVIII-lea, a două ten ge, teoria roesleriană a fost defi tr-un loc unde urme dacice nu s-au
dinţe contrarii : lupta românilor nitiv condamnată de dezvoltarea tea fi supravegheată şi exploatată
ardeleni pentru egala lor îndrep cercetărilor istorice. Continuitatea găsit I) este un element al acţiu mai lesne. La Caşolţ şi Noşlac, la
nii de pacificare şi integrare în
tăţire cu celelalte naţionalităţi din a fost pe deplin dovedită sub cele treprinse de Hadrianus. în concep Soporu de Cîmpie şi Obreja, la Mi-
imperiul- habsburgic şi încercarea două aspecte majore pe care le ţia împăratului, el trebuia să ai căsasa şi Lechinţa de Mureş au
unor cărturari străini de a justifi comportă. bă valoare de simbol, subliniind fost descoperite vestigii dacice în
ca stăpînirea străină asupra pă- aşezări şi necropole,_ în timp ce să
mîntului transilvan prin teza fal Meleagunle hunedorene au fost continuitatea de guvernare dintre păturile de la Slimnic au documen
să a imigrării românilor din su leagănul şi centrul statului dac de regatul lui Decebal şi stăpînirea tat existenţa unei aşezări a cărei
dul Dunării. Cu o energie vredni la Burebista la Decebal. Aici s-a romană. Colonia TJipia Traiana viaţă începe în, secolul al III-lea
că de o cauză mai bună, ei s-au ridicat marele complex de fortifi Sarmizegetusa simboliza încă din î.e.n. şi se prelungeşte, pe aceeaşi
străduit — şi unii urmaşi spiri caţii şl aşezări civile din Munţii 118 e.n. viitoarea contopire a da vatră, pînă în epoca romană.
tuali ai lor se mai străduiesc în Orăştiei, aici şi-a dobîndit civili cilor şi a coloniştilor Romei în Studiul aşezărilor şi al necropo
că — să nege ceea ce nu poate fi zaţia daco-geţilor expresia ei supe tr-un singur popor. lelor dacice din provincia traiană
negat, ceea ce nu fusese nicicînd rioară, clasică. Şi tot ţinutul hu Exemplele hunedorene nu sînt a pus în lumină strînsa convieţui
pus la îndoială de învăţaţii şi de nedorean oferă, alături de multe singulare în Dacia. Este binecu re între autohtoni şi colonişti, con-'
călătoni evului mediu : continuita alte regiuni ale Daciei traiane, do noscut faptul că majoritatea oraşe diţie esenţială a romanizării daci
tea românilor în vechea Dacie tra- vezi de netăgăduit ale permanenţei lor. Treptat, limba latină şi cultu
lor romane din provincie poartă
iană. dacice sub stăpînirea romană. nume autohtone i Ap uium, Napoca, ra romană se impun ; şi dacă pro
Mi se., pare absolut de prisos să O asemenea dovadă o constituie, Potaissa, Porolissum, Tibiscum etc. cesul asimilării nu poate fi înfăţi
trec aici în revistă mulţimea argu în chip numai aparent paradoxal, aşezare atît de importantă ca aceea De la trupele ■ romane recrutate şat încă în toate etapele şl nuanţe
de la Veţel-Mintia s-a numit Micia.
mentelor specioase pe care adep chiar aşezările romane răsărite pe Însăşi capitala provinciei traiane le sale, . rezultatul lui este cert s
printre daci şi pînă la tezaurele
ţii teoriei imigraţioniste le-au folo pămîntul hunedorean după biruin furnizează istoricului un argument monetare a căror acumulare a în trupele care se retrag din Dacia
sit în decursul timpului. Va fi de- m favoarea continuităţii dacice. în anul 271 e.n. lasă în urma lor o
ajuns să spun că întregul eşafo ţa lui Traian şi constituirea pro ceput înainte de cucerirea traiană populaţie puternic şi ireversibil ro
daj de raţionamente al celor care vinciei. Dacă băile de la Călan, bi Impodobindu-i denumirea iniţială şi s-a încheiat în plină epocă ro manizată.
l-au precedat ori l-au urmat pe necunoscute în antichitate, au pri — Colonia Dacica — sub care fu mană, dovezile pledînd pentru per
manenţa dacică sînt numeroase şi
Robert Roesler se sprijină pe doi mit numele latinesc Aquae, cele de sese înteiemată de Traian cu un felurite. Cele mai directe şi cele Conf. univ. dr.
lung şir de epitete latineşti, împă
Ia Geoagiu şi-au păstrat, de-a lun
HADRIAN DA1COVICIU
„piloni", pe două teze fundamen gul epocii romane, numele autoh ratul Hadrianus i-a adăugat, în mai puternice le-a pus la îndemîna Univ. Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca
talei negarea dăinuirii dacilor au ton, dacic : Germisara, după cum o anul 118 e.n., şi numele dacic. istoricilor cercetarea arheologică.
