Page 18 - Drumul_socialismului_1976_07
P. 18
DRUMUL SOCIALISMULUI
1 «VJ. -I
MARŢ.
6,00 Radiop
fii; 8,00 Revii
Calitatea de membru partidului Gazetele de perete în concurs microfon, z
9.00 Răspund
10,05 Muzică
coteca „U“;
celor mai buni melodia popi
Puternic ancorată tortce; 12,35 1
tul preferat;
Actionind pe baza hotărârilor re să solicite din plin capacitatea de exemple rint : Octavian Gostian 13.00 De la 1
curioşilor ; 1
Congresului al Xl-lea al P.C.R., a profesională şi politică a acestora şi Viorel Munteanu, laminatori 16,15 Să înv;
Indicaţiilor secretarului general al şi altele. şefi, Vasile Zamfirache. secretarul în viata colectivului 16,25 Memori;
partidului, t o v a r ă ş u l Nicolae Analizând situaţia primirilor lo comitetului U.T.C., Petru Rus, se mânesc; 16,50
17,20 Colocvii
Ceauşescu, comitetul de partid al partid pe ultimii 5 and, remită că cretar. al organizaţiei U.T.C. din 17,40 Cîntăm
secţiei laminorul de profile mijlo schimbul „A", Iosif Piringer şi Clasată pe locuri de frunte In rul deschis, novator, pe oare tre 18.00 Orele s;
cii şi benzi din C.S. Hunedoara la nivel de oomitet de partid «a Constantin Ciocăzan — şefi de e- ultimii cinci ani şi câştigătoarea buie să-l aibă aceste adunări unde populară; 20,:
fost primiţi un număr de 64 de
desfăşoară o amplă muncă politică chipe, Livia Furcă, membră a bi „Marelui premiu" în ediţia 1975 a propunerile oamenilor muncii vor eficienţă; 20,4:
pi organizatorică pentru Întărirea noi membri de partid, proveniţi, roului voomitetului . U.T.C. din concursului judeţean al gazetelor trebui să fie analizate cu discemă- sa (lumneavo
continuă a rândurilor partidului. In proporţional, din toate schimburile C.S.H., Ion Bîja, organizator de de perete şi satirice, „MINERUL", mînt, să devină puncte de sprijin intr-o oră; 2Î
prezent, efectivul organizaţiei şi ocupaţiile. Dintre cei primiţi în grupă sindicală şi alţii. gazeta de perete de la E.M. Petrila, în realizarea optimă şi ritmică a zicale.
noastre este de 244 membri de partid 21 sânt laminatori şi ma- Este de apreciat faptul că birou participă şi la concursul din acest planului.
partid, ceea ce reprezintă 42,8 ia nevranţi, 3 cuptorari, 7 finisatori, rile organizaţiilor de bază privesc an. La indicaţia comitetului de par MIERCU1
sută din totalul angajaţilor ; drca 19 lăcătuşi şi 14 electricieni. cu multă responsabilitate calităţile Ce se remarcă în mod deosebit tid al minei, colectivul de redacţie 6,00 Radiopi
62 la sută din ei lucrează în mese politice, profesionale şi morale ale la această gazetă ? Estetica sa a- mai editează două suplimente ale ţii; 8,00 Sum
riile de bază : laminatori, mane- celor ce solicită primirea în par trăgătoare (alta la fiecare ediţie), gazetei de perete. Cel intitulat La microfon,
vranţi, cuptorari şi fi-nisatori. De !a subredacîla tid, lucru demonstrat prin aceea actualitatea articolelor expuse (ar „FAPTUL ZILEI" se schimbă zil tă; 9,00 Răsp
Pentru comitetul de' partid şi bi că dintre cei noi primiţi in partid ticole scrise scurt, concis şi la o- nic, astfel că aduce cu promptitu rilor; 10,30 Di
te; 10,45 Muzii
rourile organizaţiilor de bază, pri nici- un tovarăş nu a fost discutat biect) şi în special tematica abor dine la cunoştinţa tuturor princi Microfonul p
mirea de noi membri de partid .Drumul socialismului* în adunările generale pentru aba dată, tematică puternic ancorată palele aspecte pozitive şi negative Intilnire cu i
constituie încununarea unei intense teri de la disciplina de partid şi în viaţa colectivului de muncă de ale fiecărei zile de muncă. Al doi şi interpretul
activităţi politice, educative şi or de stat. aici. Fiecare ediţie are o temă bine lea supliment, „SĂRBĂTORITUL Ştiinţa la /ti;
ganizatorici premergătoare, în ca din C.S. Hunedoara în practica muncii noastre s-a stabilită, ’ sub genericul căreia sînt SAPTÂMÎNII", popularizează în soară; 1?
drul căreia viitorul membru de statornicit metoda de a ne întîlni redate articolele, notele critice şi fiecare săptămînă cîte un fruntaş Clubul
partid parcurge drumul conştienti ou regularitate cu noii membri de alte aspecte din activitatea minşi. al minei. Acum „sărbătoritul" este jurnal: \y(
zării sale politice. O preocupare deosebită manifes partid, întîlniri in care discutăm într-una din ediţiile anterioare, maistrul minier Mircea Lehaci.
Sub îndrumarea comitetului de tăm pentru educarea şi atragerea problemele care îi preocupă, sau sub genericul „Organizare, ordine — Se cuvine să subliniem că Iu
partid, birourile organizaţiilor de in rândurile partidului a tinerilor lămurim diverse aspecte ale acti şi disciplină exemplară", erau in obţinerea frumoaselor rezultate ale
bază desfăşoară munca de primire U.T.C.-işti şi în special a celor cu vităţii lor curente si de perspectivă. serate articole ce tratau probleme gazetei noastre un mare merit îl
în partid într-o gamă'largă de for sarcini concrete în cadrul organi Cu ei organizăm diverse expuneri ale organizării locului de muncă, are colectivul de redacţie, din rîn
me şi mijloace. Avem aici în ve zaţiei U.T.C. Din totalul celor pri pe teme ale principiilor şi norme ale ordinii şi disciplinei, fiind rele durile căruia se remarcă inimoşii ne; 16,45 Muz
dere, între altele, efectuarea perio miţi, peste 50 la sută provin din lor muncii şi vieţii comuniştilor, vate atit aspecte pozitive cit şi Ioachim Beraru, responsabilul co Te apăr şi te
dică a unor studii orientative asu- cadrul organizaţiei U.T.C. ale eticii şi echităţii socialiste. negative. In altă ediţie era dezbă lectivului de redacţie, şi Ladislau 18,00 Orele sc
pra posibilităţilor de primire exis De asemenea, birourile organiza O preocupare , deosebită privind tută problema gospodăririi fondu Schmidt, ne spune tovarăşul Eugen populară; 20,3i
Strikberger, locţiitor al secretaru
tui legii; 20,5
rilor materiale. Din articolele pu
tente la fiecare loc de muncă în ţiilor de bază au în atenţia lor şi îndrumarea şi coordonarea muncii blicate în ultimul număr se re lui comitetului de partid. dresa dumner
parte şi în special în sectoarele li atragerea în rîndurile partidului a de primire în partid, în cadrul co marcă cel intitulat „La început de Gazeta de perete „Minerul" se zi intr-o oră
niei de laminare, cuptoare şi ajus- femeilor. Ou toate că acestea re mitetului de partid, manifestă to muzicale.
taj. De asemenea, unor comunişti prezintă numai 5 la sută din tota varăşul Nicolae, Munteanu, locţii semestru", semnat de inginerul şef vrea o tribună de propagare a a-
titudinii
de
faţă
intransigente
tor cu probleme organizatorice, iar Ion Mîrlogeanu, în care sînt ară
cu vechime mai mare şi experien lul angajaţilor, dintre acestea pes tate rezultatele pozitive ale mine
lipsurile şi neajunsurile ce se ivesc
ţă li se încredinţează sarcina de te o treime sînt membri de par la nivelul organizaţiilor de bază, rilor, materializate prin obţinerea în producţie, un instrument activ .TOI,
a se ocupa îndeaproape de pregă tid. In perioada analizată au foşt tovarăşii Aurel Vuşoan, Ioan Vo- 6,00 Uadiopr
tirea politică şi ideologică a cîte primite 6 tovarăşe. nica, Teodor Cincă şi Vasile Moi- a 11732 tone de cărbune peste de mobilizare a tuturor muncito ţii; 8,00 Itevisi
plan, dar şi lipsurile ce se mai fac rilor mineri la realizarea sarcini
unui tovarăş care îşi exprimă do Este semnificativ faptul că în sescu. simţite în activitatea exploatării. lor de producţie, de dezvoltare a microfon, me
rinţa ' de a deveni comunist ; în prezent cea mai mare parte a to Un alt articol, foarte actual, sem unei înalte conştiinţe moral-politi- 9.00 Răspunde
cadrarea celor care solicită primi varăşilor noi primiţi fac cinste or IACOB TOPLICIAN ce. 10,45 Folclor I
rea în organizaţia de partid la în- ganizaţiilor de partid printr-o acti secretarul comitetului de partid nat de Gheorghe Cojocaru, preşe Polonă; 12,05
văţămîntul politico-ideologic ; atra vitate profesională deosebită, prin de la laminorul de benzi dintele comitetului sindicatului, se „Noi căutăm să facem gazeta de lodia popular
preferat; 12,30
referă la adunările generale ale perete cit mai interesantă, cit mai
gerea acestora la activităţile poli faptul că se găsesc in fruntea tu al C.S. Hunedoara angajaţilor. Este subliniat caracte- atractivă, nu pentru a câştiga con ce; 12,35 Rei
tice iniţiate de organizaţia de ba turor acţiunilor întreprinse de că 13.00 De la 1 1
ză ; încredinţarea unor sarcini ca- tre organizaţiile de partid. Astfel cursuri, ci pentru creşterea eficien dub; 16,00 R
tei ei în rîndul angajaţilor noştri".
Aceste vorbe le-am auzit nu o da Să învăţăm
Ateneu; 16,45
tă spuse de membrii colectivului 17,20 Universn
rubrica, tineretului de redacţie. Şi roadele acestei ac Orele serii; 2
tivităţi nu s-au lăsat aşteptate.
doric
române;
S-a micşorat numărul cazurilor mic economic;
de indisciplină, mulţi dintre cei ce adresa dumne
O zi într-o oi
au fost „prinşi" în obiectivul ga muzicale.
Şantierul — loc de educaţie patriotică zetei sau al suplimentului satiric,
astăzi sînt muncitori de nădejde.
prin muncă şi pentru muncă, de căiire MIRCEA LEPĂDATU S VINERI,
s
Radiopn
6,00
a caracterelor Omagiu oamenilor de J ţii; 8,00 Re vist
microfon, mei
9.00 Răspundei
Pe Rîu Mare în sus, spre inima tive, in unele seri au făcut focuri pe schelele construcţiei 10,30 Sănătatea
Retezatului, acolo unde se pune de tabără, recitări de poezie pa doric ; 11,35
fundamentul unui uriaş izvor de triotică, au învăţat cîntece revo 12,05 întîlnin
lumină, intr-un anumit loc a fost luţionare. „Compozitorul şi poe socialiste populară şi ii
plantată, cu peste o lună de zile tul" seriei, Cornel Bivolar, a rat; 12,30 Ştii
în urmă, o pancartă pe care compus un cîntec, care va rămîne Constructorii — oamenii, a căror \ Revista şlagăr^
1 la 3;
15,(
scrie : „Şantierul judeţean de imnul şantierului de muncă pa muncă şi strădanii rămîn mărturie
peste generaţii şi care, pe drept cu- \ 16.00 Radiojur
muncă patriotică al tineretului — triotică tinerească de aici pentru vint, se află mereu în avanposturile riţa; 16,45 Pr<
Riu Mare—Retezat". Alături, flu anii ce . vin. 'Iată refrenul lui : dezvoltării socialiste — au fost săr s Doina Badea;
tură tricolorul, ridicat la careul La Rîu Mare-n Retezat / Am bătoriţi, de ziua dedicată lor, cu dra trie; 17,50 Ace
din fiecare dimineaţă. Prima se construit o parte dintr-un vis / Gazeta de perele de la I.K.E. Deva îşi ancorează în permanenţă acti goste şi aleasă preţuire, de către — cîntece; 18
20.00 Muzică i
rie de brigadieri, veniţi de la Frunţile sus le-am înălţat / Vo vitatea în centrul preocupărilor colectivului din această unitate. întregul nostru popor. Cum învăţăm
Constructorii hunedoreni, acest ma
Grupul şcolar minier Lupeni, şi-a ioşi fiindcă am izbutit /. re şl inimos detaşament muncitoresc, grafia patriei
încheiat activitatea cu rezultate ViOREL GROZONI se pot mindri cu opere care au zică pe adresa
deosebite în muncă. activist al Comitetului judeţean contribuit esenţial la situarea jude- 22.00 O zi într
— La construirea drumului spre al U.T.C., actualitatea politi eă \ ţultii in primele rînduri ale conste juterii muzical
baraj ei au muncit cu toată dă comandant de şantier, laţiei industriale a patriei noastre so
cialiste ; furnalele, oţelăriile, lami-
ruirea şi puterea lor — spunea Rîu Mare — Retezat noarele, cocseriile şi celelalte agre SÎMBATA
maistrul Ioan Lotreanu, de la (Urmare din pag. 1) popor la conducerea vieţii politice, gate de la Hunedoara şi Călan, cen
I.D.P. Timişoara. Au descărcat _ tAr e.conomice şi sociale, soluţionarea tralele termoelectrice de pe Mureş
In prezent, în judeţul nostru,
3 573 tone piatră, au săpat 594 tinerii brigadieri-elevi, studenţi, scrisorilor oamenilor muncii şi şi Jiu, modernele instalaţii de ex 6,00 Radioprc
metri cubi de pămînt în acosta muncitori, lucrători de pe ogoa întregii noastre societăţi, de com tracţie şi prelucrare a cărbunelui şi ţii; 8,()t Re Vist;
plexitatea sarcinilor care decurg buna organizare a audienţelor se
microfon, mei
mente, 1351 tone pămînt şi pia re, meşteşugari, lucrători in uni din Programul partidului, de nece înscriu ca preocupări permanente minereurilor din Valea Jiului, Poia 9.05 Revista
tră au transportat numai ou roa tăţi comerciale etc. muncesc pe sitatea conducerii şi coordonării u- ale partidului şi statului nostru, na Ruscăi şi Apuseni, magistralele do 10.30 Atlas cui
transport, de torţă şi lumină, nume
ba, alţi 1573 metri cubi de pă 42 şantiere ale muncii patriotice, nitare a acestei activităţi, Comi pentru întărirea continuă a legătu roase alte obiective economice. tare României
mînt, au împrăştiat, prin purtare dintre care 3 judeţene şi 39 lo tetul Politic Executiv a stabilit ca rilor cu masele, pentru consultarea Asemenea constructorilor din În Relief sonor —
directă în mîini, au transportat cale, deschise la obiective de in secretarul general al partidului, to sistematică a problemelor edifică treaga ţară, oamenii schelelor hune- 12.05 Intilnire c
Iară şi interţ
121 tone piatră, au executat mul vestiţii în industrie, agricultură, varăşul NICOLAE CEAUŞESCU, dorone au schimbat din temelii faţa 12.30 Ştiinţa la
te alte luorări deosebit de folosi social-culturale, edilitar-gospodă- şă conducă nemijlocit Comisia ideo rii societăţii socialiste, a dezvoltă municipiilor, oraşelor şi altor aşe uşoară; 23,00 D
rii şi perfecţionării cadrului insti
zări, au durat şi în domeniul urba
toare pentru urgentarea termină reşti. Numărul brigadierilor pe logică a Comitetului Central al tuţional de manifestare largă şi e- nistic, social-cultural, casc şi edificii Meridian-club;
rii drumului. Sîntem mai mult o serie este de peste 12 000. P.C.K. Totodată, s-a hotărît să se fectivă a cetăţenilor în întreaga care ridică an de an nivelul de ci nai; 16,15 Radii
decit mulţumiţi de modul cum treacă *la elaborarea măsurilor con viaţă socială. vilizaţie, de cultură al celor ce mun Orele serii; 20
melodii de vo
au muncit, cum ne-au ajutat a- crete pentru traducerea în viaţă a cesc şi fiilor lor şi care vor rămâ Azi, în Româr
ceşti 104 brigadieri destoinici. ir , Olimpiada indicaţiilor cuprinse în expunerea Hotărîrea stabileşte măsurile ce ne pentru posteritate ca mărturie că pe adresa
Munca aici, pe şantier este tovarăşului Nicolae Ceauşescu la se impun în vederea îmbunătăţirii a marii griji a partidului faţă de 22,00 Radiojum
bunăstarea poporului, înflorirea fie
bărbătească, adeseori dură. Dar constructorilor" Congresul educaţiei politice şi al activităţii In acest important do cărei localităţi, precum şi a străda tonul ritmurilo
băieţii aceştia n-au dat niciodată culturii socialiste, precum şi a meniu al democraţiei noastre socia niilor celor care lc-au proiectat şi
înapoi. N-au ţinut cont de cele propunerilor şi sugestiilor prezen liste. executat de a construi tot mai bine, DUMINICA
6 ore cit ar fi trebuit să mun La Geoagiu-Băi s-a desfăşurat tate de participanţi la Congres. în cursul săptămânii trecute au mai repede, mai durabil şi conforta (program
cească. Au muncit unde şi cit a faza judeţeană a „Olimpiadei avut loc mâi multe primiri la to bil. In anii socialismului au fost 7,00 Radio jura
fost nevoie. Ziua la drum, noap constructorilor", la care au par Examinînd raportul delegaţiei varăşul NICOLAE CEAUŞESCU, înălţate peste 70 00i> de apartamente comandăm pen
numai in municipii şi oraşe, sute şi
tea. la descărcat vagoane în ga ticipat zidari, fierari betonişti şi romăne la cea de-a XXX-a sesiu secretar general al partidului, pre sute de săli de clasă, edificii de Ilustrate muzic;
ne a Consiliului de Ajutor Econo
ră, 1a Sarmizegetusa. Intre cele dulgheri, utecişti din şantierele şedintele Republicii Socialiste prestanţă cum sînt casele de cultură programul sate]
10 „echipe de muncă şi educaţie judeţului. Organizată de Comite mic Reciproc, Comitetul Politic E- România, In staţiunea Neptun de din Deva, Petroşani, Hunedoara, In îogie lirică; 11,(
nul femeilor; 1:
comunistă" s-a dat o necontenită tul judeţean al U.T.C., în cola xecutiv a aprobat activitatea dele pe litoralul Mării Negre. Astfel, au stitutul de mine Petroşani, unităţile melodia popula
luptă pentru întîietate, ca pînă borare cu Consiliul judeţean al gaţiei, a apreciat prevederile do spitaliceşti din Hunedoara şi Petro tul preferat;
cumentelor sesiunii ca fiind de fost primiţi : Nicola Liubicici, se
şani, un volum dc-a dreptul impre
la vfrmă „Drapelul de fruntaş" sindicatelor şi cu sprijinul T.C. cretatul federal pentru apărarea sionant de lucrări edilitar-gospodă- pentru toţi; 13,2
natură să favorizeze extinderea co
să rămină definitiv în posesia e- Deva, întrecerea a fost pornită laborării şi cooperării reciproc a- naţională a R.S.F. Iugoslavia, reşti. „Cu braţele noastre am înălţat 15,00 Divertis-cli
chipei conduse de brigadierul ca o adevărată fază de masă, la vantajoase, pe baza coordonării John Douglas Anthony, viceprim- tot ce se vede în Hunedoara socia jurnal; 20,15 E
Gheorghe Tarasov. Rezultatele care au participat toţi uteciştii ministru, ministrul resurselor na listă" — spun constructorii de la cală; 22.00 Rai
deosebite ale acestei serii de constructori din şantierele hune- planurilor naţionale unice dintre ţionale şi ministrul comerţului ex I.C.S.H. Dar, aceeaşi mlndrie o în Panoramic spoj
Estrada nocturi
muncă au făcut ca pînă acum dorene, avînd faze intermediare România şi celelalte state mem cearcă şi constructorii noilor carti
Comitetul judeţean al U. T.C. să la nivel de şantiere, oraşe, muni bre ale C.A.E.R., să asigure înfăp terior ai Australiei, tovarăşul ere ale oraşelor Văii Jiului, Devei, BUNI, 2>
Orăştiei,
Bradului,
Căla-
Haţegului,
acorde nu mai puţin de 11 „Di cipii. La faza judeţeană au ieşit tuirea procesului de apropiere şi Pedro Alves, adjunct al şefului nului, Simeriei, sau cei care au mo (program
plome de onoare" brigadierilor cîştigători în ordine următorii : egalizare a nivelului dezvoltării e- Departamentului Relaţiilor Externe dernizat şoselele ori au „împins"
care s-au distins în mod deose zidari : Constantin Vărzaru — conomico-sociale, creşterea şi mo al Mişcării pentru Eliberarea An- drumurile pînă în creierii munţilor. 6,00 Radioprog
bit. Exemple de hărnicie în mun şantierul Orăştie, Ioan Simina — dernizarea forţelor de producţie, golei, delegaţia Uniunii Tineretului Astăzi, constructorii hunedoreni ţu: 8,ff,7 Revista
că. de disciplină au fost Vaier şantierul Petroşani, Gheorghe Ce- progresul şi propăşirea fiecăreia Revoluţiei din Republica Arabă Si înalţă, cu aceeaşi hărnicie, noi obi microfon, mclo
9,00 Răspundem
Forgaei. Nicolae Coandrăş, Adri nan — I.C.S.H., fierari betonişti : dintre aceste ţări. Au fost stabi riană, publicistul turc Bedred- ective economico-sociale, noi cartie 10,30 Din ţările
re : impunătoarea platformă de la
an Nichita. Cristian- Florenesc, Gheorghe Mureşan — şantierul lite, de asemenea, măsuri pentru din Neidik, autorul volumului „Ima Chişcădaga, sistemul hidroenergetic Discoteca „U“; :
Vasile Macavei. Constantin Pro- Orăstie, Ioan Hârb — şantierul înfăptuirea prevederilor înscrise in ginea de azi a României", apărut Riu Mare, extinderile de la C.S. ştiri; 12,05 TntQ
ca. Gheorghe Avram. Ioan Mol- I.C.C.M., Iotul Lupeni. Dumitru aceste documente. recent la Istanbul, ambasadorii Hunedoara, I.E.C. Mintia, unităţi ale dla populară
dovan, Nicolae Berbecel, Dorel Manta — şantierul Orăştie : dul Vineri, a fost publicată Hotărî- Republicii Ghana, Republicii Popu industriei alimentare, noi şcoli, creşe preferat; 12,30
Bogdan, Constantin Pricop, Ioan gheri : Nicolae Belgun — I.C.C.M. rea Comitetului Central al Parti lare Bulgaria, Republicii Maurita- şi grădiniţe, mii de apartamente. 12,35 Revista şl
De Ia 1 la 3; 15
Ciurea, Ionel Diniş, Ioan Toto- Petroşani, Ilie Popa — I.C.C.M., dului Comunist Român cu privire nia, Republicii Guineea. Urăm constructorilor hunedoreni, Ies cenţilor; 16,0(
vici. Matei Poenaru şi mulţi al lotul Lupeni. Rcmus Bîrla — şan la îmbunătăţirea activităţii de re S-a anunţat, de asemenea, că în din rîndurile cărora se detaşează 17,20 Antena tb
sute şi sute de fruntaşi în întrece
ţii. Pe şantier s-au stabilit şi tierul Orăştie. Ciştigătorii prime zolvare a sesizărilor, propunerilor ultima decadă a lunii iulie va face rea socialistă, să Înalţe obiective tot Orele serii; 20,
recorduri în muncă, au fost zile lor locuri se vor întrece la Rîm- şi solicitărilor oamenilor muncii, o vizită oficială în ţara noastră mai frumoase, mai durabile şi efi dlofonic; 21,02
în care brigadierii au descărcat nicn Vîlccn la faza ne tară. ilotărîrea apreciază că în contex Mathieu Kerekou, preşedintele Co ciente pentru generaţiile prezente şi dresa dumneave
peste 230 tone de piatră. în tim IONEL IOVÂNESCU tul perfecţionării, organizării şi mitetului Central al Partidului Re viitoare, să se situeze in primele rin- zî Intr-o oră;
pul liber ei au organizat acţiuni activist la Comitetul judeţean conducerii societăţii, al dezvoltării voluţiei Populare a Beninului, duri ale detaşamentelor de muncă nocturnă; 24,00 I
din judeţ in acest an şi în între
cultural-educalive, întreceri spor cl U.T.C. şi adîncirii continue a democraţiei preşedintele Republicii Populare gul cincinal al revoluţiei tehnico-
socialiste, al participării întregului Benin. şiiinţificc.