Page 19 - Drumul_socialismului_1976_07

DRUMUL SOCIALISMULUI i

UINGINALUL REVOLUŢIEI TEHNICO STIINTII
mmmşm

f
„Lipsurile vecinilor nu sînt paravan Caificare superioară, dar' şi

pentru deficienţele noastre" prestaţie ia acelaşi nivel

' Adunarea generală a oamenilor Or analizele nereflectînd întot­ Adunarea de la Autobaza nr. 2 lit un program bun de muncă
muncii de la secţia de preparare deauna calitatea reală a cărbune­ — călători Deva s-a manifestat ca pentru semestrul al doilea. Au in­
a cărbunelui Coroeşti—Vulcan s-a lui avem mari dificultăţi in pro­ o autentică dezbatere asupra unor trat astfel in focul combativităţii
caracterizat prin spiritul deschis, cesul de preparare. aspecte esenţiale ale eticii muncii şoferi ca Ioviţă Tomuţa, Cornel
combativ al discuţiilor, prin mo­ Insă lipsurile celor de la con­ şi echităţii socialiste. Evident că Andraş, Ioan Resiga II, Nicolae
dul critic şi autocritic în care pre­ trolul tehnic-calitativ, sau calita­ o primă cerinţă a eticii şi echităţii Gligor, Alexandru Pruteanu, Ioan
paratorii şi-au analizat activitatea tea adeseori slabă a cărbunelui este îndeplinirea exemplară a sar­ Pirv, taxatpri ca Maria Crişan,
depusă în primul semestru al a- trimis de exploatări nu sînt o cinilor de plan şi a angajamente­ Titiana Borca, Maria Popa, Virgil
cestui an. Realizările din această scuză, un paravan pentru defici­ lor în întrecere. In primul semes­ Pup, Ioan Covaci şi alţii care se
perioadă au fost, în general, bu­ enţele noastre. Mai sînt multe lu­ tru al anului, colectivul de aici a abat de la normele discipUnei.
ne, planul producţiei globale li­ cruri de remediat şi la noi, lu­ obţinut unele rezultate bune. S-au S-a apreciat că mai există lu­
vrate fiind depăşit cu 55879 de cruri care vizează direct calitatea depăşit indicatorii planului de ve­ crători care înţeleg principiul echi­
tone. De asemenea, producţia de producţiei, productivitatea muncii. nituri, coeficientul de utilizare a tăţii în muncă în mod deformat,
cărbune sortat a fost realizată în parcului, parcursul mediu zilnic, promovînd interesele proprii in
O altă problemă dezbătută cu
proporţie, de 208,4 la sută şi indi­ responsabilitate a fost cea a redu­ productivitatea, muncii, beneficiul, dauna celor colective. Se practică
cele de recuperare globală a fost încă un fapt pozitiv : în perioada transportul de călători fără bilete
îmbunătăţit cu peste 2 puncte. Dar cerii consumului de energie elec­ analizată, colectivul autobazei a e- sau cu bilete neperforate, nu se
toji cei care au luat cuvîntul nu trică. S-a arătat că sînt cîteva conomisit 60,2 tone de benzină şi taxează bagajele şi alte asemenea
s-au oprit asupra acestor rezulta­ rezultate bune în reducerea con- motorină, ceea ce înseamnă că m- forme care generează venituri pe
te, ci, dimpotrivă, ei au insistat nemuncite. Au fost serios traşi la
mai ales asupra lipsurilor care răspundere pentru astfel de prac­
s-au ivit în activitatea secţiei, ve­ tici şoferi şi taxatori ca Nicolae
nind cu propuneri concrete de re­ Brăneţ, Dorica Braşoveanu, Eugen Depoul coordonator C.F.K. Simeria. Aici munte
mediere a lor. Astfel,' o problemă Adunări generale ale oamenilor munţii Covaci, Sabin Demian. Floarea cărai calificative sint conştiinciozitatea profesionala
faţă de siguranţa deplină a circulaţiei pe magistri
importantă asupra căreia s-au o- Băican, Petru Manea, Doru Lupşa TOGUAFIE : o parte din echipa dc meseriaşi de
prit toţi vorbitorii a fost cea a şi alţii. condusă de Io<n Şelar, efectuează cu minuţiozitate r.
calităţii cărbunelui primit şi livrat în adunare s-au evidenţiat şi Diesel electrică Înainte de plecarea sa in cursă. <
mai departe beneficiarilor. sumurilor specifice, dar acestea tregul parc din dotare a lucrat în alte forme de manifestare a men­ dar care cere, mereu şl mereu, maximă atenţie şi
— Nerealizarea în întregime a nu sînt suficiente. Au fost anali­ fiecare lună 1,5 zile cu carburanţi Foi
planului valoric la producţia mar­ zate cauzele depăşirii consumului economisiţi. talităţii învechite, în contradicţie
cu normele eticii şi echităţii socia­
fă se datoreşte şi unor factori ex­ specific de energie electrică, ba- S-a Înregistrat o rămînere în ur­ liste. Unii şoferi ca - Andronic Gro-
teriori care au influenţat in mare rită şi la alte materiale la unele mă la alţi indicatori : kilometri-că- INVESTIŢIILE-în termen, t
măsură activitatea noastră — ară­ sectoare ca brichetaj şi prepara­ lători, coeficientul de utilizare a su, Ioan Beker şi alţii, încadraţi
ta inginerul Francisc Appel, şeful re. S-au făcut propuneri concrete capacităţii, precum şi depăşirea ni­ în categoria specială, deci de Înal­
secţiei. Dar tot atît de adevărat de remediere a lor. De asemenea, velului de cheltuieli. tă calificare, au ridicat unele pre­
este că nerealizarea unor sor­ s-a făcut propunerea ca între cri­ Unul din etaloanele activităţii ca­ tenţii, care, pe de o parte depă­ Ritmuri de execu
turi ia nivelul planificat şi nu­ teriile întrecerii socialiste să fie litative în transporturile de călă­ şesc condiţiile prevăzute de le­
meroasele penalizări la calitate au introdus şi cel referitor la redu­ tori este regularitatea cu care se gislaţie. iar pe de altă parte, le
contribuit şi ele intr-un procent cerea consumurilor specifice. circulă. Aici se remarcă faptul că implică propria răspundere. In
destul de mare la această situaţie. Electricienii Andrei Becheanu şi în primul semestru al anului 1976 transporturile de călători asemenea intense pe şanti
Mă refer la calitatea brichetelor, Constantin Pigui s-au referit, in numărul curselor suspendate este şoferi poartă pe uniformă 4 stele.
care încă mai lasă de dorit şi cuvîntul lor, la folosirea şi îngri­ mai mare decît cel înregistrat in După numărul de stele poate fi
unde am avut cele mai multe re­ jirea instalaţiilor şi a utilajelor întregul an 1975, ponderea covir- identificat gradul lor de pregătire. din agricultur
clamaţii, Şi tot aici consumul de (sînt motoare electrice care stau în şitoare localizîndu-se In primul tri­ Iată ce spunea, între altele, tova­
energie electrică a fost depăşit cu apă, instalaţii electrice uzate care mestru. eu iarna, grea, iar pe cau­ răşul Beker :
peşte 4 kWh pe tonă. prezintă pericole, de aceea ele vor ze : la ţehnice şi starea drumuri­ — Se ştie că în fiecare an, la Este bine cunoscut că realizarea peste 50 la s
Ioan Matei, şef de echipă la trebui înlocuite etc.). lor. Din' acest punct de vedere în Costeşti se organizează acea , săr­ sporurilor prevăzute la producţia vestiţiilor toti
spălare, Dumitru Pintea, maistru Din cuvîntul unor participanţi a trimestrul al doilea s-a desfăşurat' bătoare a tineretului. An-ul ăsta agricolă în actualul cincinal de­ In ceea ce
ia preparaţie şi alţii, au' arătat că reieşit că trebuie să se acţioneze o activitate incomparabil mai bună. mi-a fost mai mare ruşinea cind pinde hotărîtor şi de modul cum din . fonduri p
deseori calitatea cărbunelui brut mai ferm în direcţia modernizări; Participanţii la adunare au dez­ am văzut că autobuzele venite din sînt materializate investiţiile sta­ de la stat, o
livrat de exploatările miniere la­ si automatizării procesului de pro­ bătut mai ales cauzele rămineri- bilite anual în fiecare unitate de agricole au
să de dorit (îndeosebi cei livrat ducţie, cerinţă principală în actu­ lor în urmă, începînd cu cele o- alte judeţe luceau de curăţenie, iar stat şi cooperatistă. Rău este în.,ă zultale satisfă
de Exploatarea minieră Aninoasa), alul cincinal al revoluţiei tehnico- biective (creşterea numărului de ale noastre erau murdare. De ce că acest adevăr este ignorat de între altele, ]
iar laboratorul C.T.C. nu-şi face ştiinţifice. abonamente în detrimentul bilete­ nu se angajează un spălător de conducerile unor X.A.S. şi C.A.P., lor de conduc
suficient datoria. Folosirea necorespunzătoare a lor, starea nesatisfăcătoare - unor maşini ? care nu se preocupă să asigure dinţi (unde se
— Solicităm conştiinciozitate ma­ timpului de lucru, disciplina şi drumuri, precum şi a unor auto­ Un alt şofer cerea să fie angajat ritmuri susţinute de execuţie pe sprijinul unit;
ximă din partea celor de la labo­ creşterea eficienţei producţiei au buze, menţinerea în turnusuri a un gresor pentru toate autobuzele şantiere. Iată cîteva aspecte sem­ Trustul de co
ratorul C.T.C., spunea maistrul fost alte probleme asupra cărora unor trasee nerentabile economic, din unitate. nificative. său, Deva, Va
principal Ioan Florescu. Pot să s-au oprit vorbitorii. In încheiere, dar necesare ca însemnătate etc.) In aparenţă, sau judecate după In structura investiţiilor destina­ se depun efor
dau un exemplu concret, cînd In- participanţii la adunare s-au an­ şi terminînd cu cele care ţin de o opţiune ideală, asemenea cerin­ te I.A.S., o pondere însemnată o strucţia adape
tr-un schimb s-a luat doar o sin­ gajat ca, în continuare, să facă capacitatea de angajare şi de răs­ ţe ar fi îndreptăţite. Poate ar fi deţine întreprinderea din Simeria. planificate. Ti
gură dată proba de steril. De a- totul la locul lor de muncă pentru punderea oamenilor. Meritul prin­ bine ca dimineaţa, la plecarea în Dacă pe ansamblul unităţii reali­ este însă si
ceea, de multe ori analizele care eliminarea lipsurilor care s-au cipal al -adunării constă în faptul cursă, şoferul să primească maşina zările la începutul semestrului II C.A.P. Ruşi, S
bea, Rîu de 1
se fac nu reflectă calitatea reală semnalat, să contribuie cu toate că punînd în evidenţă unele as­ spălată, gresată, alimentată, bună reprezentau 54 procente, la unele 1
a cărbunelui. Cei de la laborator forţele la îndeplinirea şi depăşirea pecte negative, a luat poziţie ho- de cheie, să primească — cum spu­ obiective (amenajări pajişti, îm­ tăţiie respecţi
trebuie să înţeleagă că, în funcţie sarcinilor de plan. tărîtă împotriva lor, a criticat as­ nea cineva mai mult în glumă — bunătăţiri funciare şi plantaţii ha­ inadmisibile 1î
velor zootehnii
de analizele pe care le dau ei, noi pru pe cei care nu-şi fac datoria şi .mănuşi albe. Astăzi însă nu mei) fondurile s-au utilizat numai
ne reglăm utilajele de preparare. MIRCEA LEPADATU în mod corespunzător şi a stabi- dispunem încă de asemenea con­ în proporţie de 15—47 la sută. şi M,ult prea d'
prevederii
diţii. De aceea, instrucţiunile de Rezultate sub posibilităţi au înre­ rezultatele 1;
lucru prevăd cu totul altceva. Pen­ gistrat şi I.A.S. Haţeg, I.A.S. Min­ pajişti (la Unii
tia şi „Avicola" la unele obiective
tru şoferii de categorie specială
Secerişul griului sînt prevăzute nu numai remune­ cu implicaţji directe asupra bunei Şoimuş), în p<
ţii şi procurăi
desfăşurări a procesului de produc­
tive la care o
rări superioare, ci şi obligaţii spo­
ţie. Rămîneri în urmă, care se cer a
rite, în rindul cărora intră şi cele fi grabnic lichidate, se semnalizea­ foanele de ere
elementare de întreţinere a maşi­ ză, de asemenea, la F.N.C. Orăştie nefolosite (!).
(Urmare din pag. 1) ATENŢIE SPORITĂ ÎNTREŢINERII CULTURILOR nii într-o stare bună de funcţio­ şi Mintia, în unele S.M.A., precum Practica de
nare şi de curăţenie. Cele 4 stele şi ia întreprinderea judeţeană de pînă în ultime
Comandamentele comunale pen­ nerea unor recolte sporite la hec­ trebuie onorate prin muncă încăr­
îndeplinit prevederile la culturile tru agricultură şi conducerile coo­ tar. Aducem asemenea obiective valorificare a legumelor şi fruc­ s-a dovedit a
duble, respectiv 50 de hectare, din perativelor agricole au datoria să îndeosebi în atenţia conducerilor cată de grijă şi pasiune faţă de telor. Nu pot fi trecute cu vede­ greşită. Iată c
care 5 cu legume. propriile obligaţii. Toate aceste rea nici rămînerile în urmă exis­ necesac ca orj
urmărească îndeaproape şi situa­ C.A.P. Ruşi, Căstău, Bretea Streiu-
Duminică a fost o zi rodnică şi ţia culturilor de toamnă, să facă sfere ale eticii şi echităţii pot for­ tente la lucrările de îmbunătăţiri din unităţile a.
la C.A.P. Dobra. Tractoriştii Ma­ intervenţii operative cu praşile lui, Pricaz şi altele, unde s-au ma obiective concrete pentru mun­ funciare aflate în execuţia că îndeaproape
O.I.F.P.C.A. Se resimte acut ne­
rin Crişan, cu combina C12, şi mecanice, manuale şi tratamente constatat intîrzieri inadmisibile la voia impulsionării execuţiei în pundere impui:
Traian Marcu cu combina C 3 s-au fitosanitare pentru a asigura obţi­ efectuarea lucrărilor de întreţinere. ca educativă ce trebuie s-o desfă­ pentru recupei
evidenţiat şi de această dată, dove­ şoare organizaţia de partid de la special pe şantierele de desecări punerea la tin
dind conştiinciozitate şi răspunde­ TOATE SISTEMELE DE IRIGAŢII IN FUNCŢIUNE! autobază. Sibişel—Beriu—Căstău şi la com­ tuturor fondur
re pentru realizarea vitezelor zil­ baterea eroziunii solului in zona In primul an
Folosirea la întreaga capacitate primul rînd ne referim la legume,
nice stabilite la seceriş. Tot aici. a amenajărilor pentru irigaţii con- au nevoie acută de apă, iar pe CORNEL ARMEANU Geoagiu—Banpotoc, care deţin nai. '
la grădina de legume, cîteva zeci stituie un deziderat major care-şi canale „curge" mai mult nepăsa-
de angajaţi din comună au parti­
cipat la strîngerea recoltei de fa­ aşteaptă materializarea în fapte în- rea consiliilor de conducere. Comi-
deosebi la C.A.P. Sălciva, Ilia, Pri- tetele comunale de partid respec-
sole. caz şi Hărău, unde culturile, în tive cum privesc această situaţie ?
Pe secretarul organizaţiei de în toate cooperativele agricole — ferme zootehnice putern
partid de la C.A.P. Bejan, Toader NICI UN FIR DE FURAJ NECOSIT !
Berar, l-am găsit lucrînd efectiv
pe'combină împreună cu mecani­ Este inadmisibil să se înregis­ toate sortimentele. Recoltarea, cu producţii sporite de lapte şi carne
zatorii Vasile Dumitraş şi Vasile treze vreo risipă sau pierdere din transportul, depozitarea, însiloza-
Ifrim, cooperatorii Zenovia Bogdan, recolta de nutreţuri. Aducem aceas­ rea rapidă şi fără pierderi a fine-
Maria Irimie, Petru Iştoc, Albuţ tă cerinţă, în special, în atenţia ţelor şi ierburilor, realizarea de
Vasiu şi Petru Jurj. conducerilor C.A.P. Băcia, Aurel frunzare, sînt acţiuni care recla­ Producţia de lapte marfă n
Vlaicu, Geoagiu, Pricaz, Spini, Tur- mă amplă mobilizare de forţe şi
O activitate bine organizată, in
flux, s-a asigurat şi la C.A.P. Leş- daş, Bobîlna, Sîntămăria-Orlea, asiduă preocupare, deoarece baza
Sînpetru, Romos-şi altele, unde de furajeră se asigură acum, nu în
nic.. Preşedintele C.A.P., Virginia pe acum se cunoaşte că balanţa de toamnă ! un indicator facultativ
Belea, şi inginerul şef, Glieorghe nutreţuri nu este echilibrată la
Irimie, se preocupau efectiv de bu­ N. TÎRC03
na desfăşurare a secerişului şi eli­
berarea operativă a terenului. Me­ In acţiunea de redresare econo­ unde o pondere însemnată o deţine îmbunătăţirii i
canizatorii Gavril Caşvan, Gheor- mică — problemă esenţială sub­ laptele marfă. Restanţa la acest in­ inregistrînd un
ghe Rusu, Arpad Reti şi Aurel liniată de secretarul general dicator este de peste 7 000 1. Şefa de capete la v
Cătălina, împreună cu cooperatorii al partidului, tovarăşul Nicolae fermei zootehnice, ing. Maria Ba- semestrului T,
Octavian Goţ, brigadiera Elena Ceauşescu,' la şedinţa de lucru de lica, afirma că sint realmente po­ miei.
Dane, Petru Işfan, Mihai Dane şi la C.C. ai P.C.R. din februarie sibilităţi de recuperare a minusului Este bine cu
Nicolae Dumbravă au contribuit la a.c. —, sporirea producţiei marfă, înregistrat. Ce măsuri se impun în producţiei de' 1
-rotunjirea cifrei de 24 procente re­ îndeosebi a celei de lapte, reali­ acest scop ? Sporirea producţiei
alizate la secerişul griului. zată din sectorul zootehnic are un medii de lapte pe cap de vacă şi, de asigurarea
Cuvinte dc laudă merită şi me­ rol hotărîtor. Materializarea aces­ pe această bază, a cantităţii livra­ mai mari de r
canizatorii Roman Dăniiă, Ion tui deziderat prezintă maximă im­ te zilnic este o cerinţă esenţială. O Privind asigur,
portanţă şi pentru cooperativa a- parte din vacile de lapte, cu pro­
Dimperiu, Ion Nelega, Goro Fran­ ducţie mai bună, s-au lotizat şi se respectiv însă,
cisc, Cornel Bcdea, Remus Bolea, gricoiă din Livadea. Cum îşi gă­
Cornel Ungur, Viorel Circi, de la seşte însă el expresie concretă ? furajează suplimentar, dar numai cu un deficit i
cu aceasta potenţialul fermei nu
S.M.A. Ilia, Petru Evi, Petru Bre- Formarea unei prime imagini este pus pe deplin în valoare. Se cente (!) Iată c
tean, Romulus Toader, Iosif Buda, ne-au prilejuit-o datele prezentate cere întronat un spirit ferm de in această peri
Ion Bălosu, Acs Francisc, de la de economista fermei zootehnice, ordine şi disciplină, pretinzînd ca şi depozitează
S.M.A. Simeria, Octavian Crişan şi
Gheorghe Brînduşescu, de la S.M.A. Silvia Ceuţă. Atît la producţia toţi îngrijitorii de animale, înde­ C.A.P. şi cons
Dobra, Grigore Bozga, Voicu Moş globală cit şi la veniturile plani­ osebi cei din tabăra de vară, să-şi nai Baru să i
facă pe deplin datoria, aşa cum
şi Ion Savu, de ia S.M.A. Haţeg, ficate a se obţine din sectorul zoo­ procedează Valeria şi Mihai Ceuţă. pentru însiloza
Mihai Crăciun, de la S.M.A. Baia cit mai mari d<
tehnic, unitatea se prezintă cu res­ Nu este lipsit de importanţă nici
neze eficient ţ
de Criş şi mulţi alţii, care dumini­ tanţe. Evident, cauzele sînt uşor faptul ca o atenţio sporită să fie exemplară a h
că au lucrat cu spor la seceriş, la C.A.P. Turâa.ş. Mecanizatorul Aurel David executa discuirea unei de intuit, ele constînd In nerenli- acordată înlocuirii din efectiv a e- stabiliţi pentru
eliberatul terenului sau la arături. suprafeţe de 7 ha, de pe care s-a re coltat orzul, iar mecanizatorul Traian zarea producţiei prevăzute, capitol xemplarelor necorespunzătoare şi
Păqurcanu seamănă porumb cu floarea soarelui.