Page 2 - Drumul_socialismului_1976_07
P. 2
DRUMUL SOCIALISMULUI 9
Pag. 2
viata de organizaţie ■ viata de organizaţie ■ viaţa de organizaţie MARŢ
Accrstwarea laturilor calitative—trăsătură 1 6,93 Itadiop
1 ţii; 8,00 Sun
l La microfon,
1 tă; 10,30 Lite
dominantă a cincinalului 1976-1980 ÎN SPIRITUL Şl EXIGENTELE DOCUMENTELOR CONGRESULUI AL XI-LEA AL P.C.R. l gii; 11,00
I 11,05 Atlas fo
3 a a W \ coteca „U“;
Acţiunea m şg ori i tlia populară
(Urmare din pag. 1) I ştiri; 12,05 Ii
proferat; 12,3
în producţie a rezultatelor cercetărilor proprii, a valorificării soluţiilor ob ce; 12,35 Re
ţinute. Pentru soluţionarea problemelor legate de proiectarea noilor obi 13,00 De la 1
ective — a subliniat tovarăşul Nicolae Geauşescu — am stabilit să se treacă bul curioşiloi
la alcătuirea în marile combinate siderurgice .şi metalurgice a unor grupe este hbtărftoare pentru nai; 16,15 Să
de cercetare alcătuite din inginerii şi specialiştii .acestora, care să lucreze tec; 16,25 Me
in uzină pentru cercetare. In acelaşi timp, am stabilit ca toate cadrele fa românesc; 16
cultăţilor de metalurgie, ale facultăţilor de sttbingineri, precum şi studen ră; 17,00 Buh
ţii din ultimii ani să participe la activitatea acestor grupe de cercetare şi Colocvii cont
proiectare, aceasta considerîndu-se drept practică în producţie. rea sarcinilor Cintăm eroii
In strînsă legătură cu cercetarea a fost abordată problematica nivelului Orele serii;
tehnic al producţiei. Aceasta trebuie considerată drept una din problemele Adunarea din martie a.c. a acti grija pentru soarta animalelor pe adunarea activului comitetului jude citi strămoşes
centrale ale activităţii zilnice a tuturor celor ce lucrează în domeniul eco vului comitetului de partid al comu timpul iernii. Aici, un loc important ţean, din martie a.c. — modul in litate, eficicn
nomic, a tuturor organizaţiilor de partid şi organizaţiilor obşteşti, astfel ca nei Mărtineşti a făcut o amplă ana îi ocupă asigurarea materialului hră care se înfăptuiesc obiectivele stabi pe adresa dui
ceea ce s-a stabilit la Congresul al Xl-lea cu privire la înfăptuirea plenară liză asupra stadiului dezvoltării agri nitor. Pină în prezent, cooperativa lite. Astfel de analize facem ori de O zi într-o o
a revoluţiei tehnico-ştiinţifice în România să nu rămînă o lozincă gene culturii comunei, în lumina măsuri do la centru de comună a însilozat cîte ori este nevoie, de cîte ori con muzicale; 23,3
rală. ci să se materializeze în noi succese în fiecare întreprindere. lor adoptate de adunarea activului peste 300 tone de furaje suculente ; statăm tendinţe de râmîneri în ur nă; 24,00 Bul
Referindu-se la nivelul productivităţii muncii, care în actualul cincinal din agricultură a Comitetului jude această categorie din hrană va ajun mă. Acum cîteva zile, de pildă, am
trebuie să crească într-un ritm mediu anual de 9 la sută, secretarul gene ţean de partid, şi a stabilit un pro ge la peste 800 tone. văzut că la Mărtinctşi, Dineu Mare MIERCU
ral al partidului a accentuat laturile organizării producţiei şi a muncii, me gram bogat şi concret de acţiune O situaţie asemănătoare avem şi şi Dineu Mie a slăbit ritmul de re
canizării şi automatizării proceselor de producţie. menit să activizeze toate forţele lo în celelalte unităţi cooperatiste. în coltare a furajelor. Am ţinut o şe fi,00 Radiopi
Şirul aspectelor calitative ale activităţii economico-sociale în cincinalul cale pentru sporirea simţitoare a toate cele 4 cooperative avem însă- dinţă operativă cu factorii răspun ţii; S,oo Suni
1976—1980 cuprinde, în viziunea partidului nostru, problematica reducerii producţiei agricole. Acum, la un tri mînţate aproape 400 hectare cu tri- zători şi am stabilit măsuri care au La microfon,
consumurilor materiale, a cheltuielilor de producţie, creşterea eficienţei mestru de Ia acea adunare, se pot folicne şi sfeclă furajeră. şi determinat revenirea la un ritm tă; 9,00 Bule
ecohomice a întregii activităţi, înfăptuirea sarcinilor de investiţii, pregăti emite unele constatări, care să vi — Probabil au fost luate şi alte mai bun la recoltare. începînd din
rea forţei de muncă. zeze atît modul în care s-a acţionat, măsuri în vederea creşterii sectoru luna martie, cu mici excepţii, orga
O însemnătate deosebită este acordată, de asemenea, unor probleme cit şi unele rezultate. încercăm a- lui zootehnic. Spuneţi ceva despre nizaţiile noastre de partid urmăresc
ale înfăptuirii programelor speciale cu privire la producţia bunurilor de eest lucru cu ajutorul tovarăşului rezultatele obţinute pină in prezent, zilnic producţia din cooperativele a-
consum, vizîndu-se o largă gamă de preocupări, începînd cu producţia şi Aurel Filipescu, secretarul comitetu — începînd din acest an, rezulta gricole, evoluţia lucrărilor din cam Dih ţările so>
terminînd cu organizarea desfacerii, gradul de pregătire şi civilizaţie al lui comunal de partid, primarul co tele in zootehnie se află în creştere. panii. Decada! şi lunar sînt urmăriţi 1-etin tle ştiri
personalului din comerţ, calitatea produselor alimentare şi a altor bunuri munei. Voi da doar cîteva exemple. La coo indicatorii de bază : realizarea efec pionierilor;
de consum. — Deci, care au fost şi care sînt, perativa din Mărtineşti, de pildă, s-a tivelor de animale, producţia dc ştiri; 12,05 îj
înfăptuirea în condiţiuni bune a orientărilor, obiectivelor şi sarcinilor tovarăşe Filipescu, principalele di stabilit să să ajungă la un efectiu lapte, contractările, achitarea obliga dia populară
cincinalului este strîns legată de îmbunătăţirea continuă a muncii de con recţii tn care s-au concentrat acţiu de 400 capete vite. In primul semes ţiilor către stat, executarea lucrărilor preferat; 12,3
ducere şi organizare în toate domeniile de activitate. In acest context un nile organizaţiilor de partid, ale tru, sarcina anuală a şi fost depă de investiţii, realizarea planului pc 13.00 De Ia 1
rol important revin controlului şi îndrumării, sprijinirii sectoarelor care consiliului popular, ale tuturor oa şită cu 19 capete. La jeledinţi, se culturi etc. Trimestrial, împreună cu invitaţilor; li
întîmpină greutăţi, întăririi spiritului de ordine şi disciplină, respectării ce menilor din comună 2 înregistrează o rămînere în urmă biroul executiv al consiliului populai 16.25 Odă lim
rinţelor esenţiale ale centralismului şi democraţiei. — Aşa cum prevăd măsurile doar de 4 capele vite, faţă de pla şi cu consiliile dc conducere ale coo Buletin de i
Pentru oamenii muncii hunedoreni, orientările şi indicaţiile secretaru adoptate în adunarea activului nul anual. înregistrăm, depăşiri şi perativelor analizăm îndeplinirea in serii; 20,00 G
lui general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, constituie un puter judeţean din 4 martie a.c. în la efectivul de ovine. Rezultate bune dicatorilor de plan şi situaţia ceono- moşesc; 20,30
nic factor mobilizator în îndeplinirea şi depăşirea sarcinilor economice, a principal ne-am stabilit pentru obţinem şi la producţia de lapte. U- mico-financiară a unităţilor, "domenib nia; 20,40 IV
angajamentelor asumate în întrecere, a obiectivelor măreţe ce le revin din acest au şi in continuare să nitatea din Jeledinţi, ia jumătatea în care mai sînt incă multe lucruri dumneavoaslr
Programul partidului, din documentele Congresului al Xl-lea. acţionăm ferm în direcţia creşterii anului avea o depăşire de 15 h] faţă de îndreptat. Toate organizaţiile dc tr-o oră ; 23
eficienţei economice în toate coope de planul perioadei, in timp ce ia bază, consiliul popular, toţi factorii turnă; 24,00
rativele agricole, pe de o parte şi cea din Mărtineşti s-a înregistrat o implicaţi in răspunderea pentru bu
pentru antrenarea mai activă a gos rămînere în urmă de 50 iii. Avem na desfăşurare a activităţii în agri JOI,
podăriilor individuale în circuitul e- insă condiţii să realizăm producţii cultură, au sarcini concrete si acţio
conomic, în îndeplinirea sarcinilor ce sporite. De circa o săptămînă livră nează pentru înfăptuirea lor. Priitoim 0,00 Radiopi
ne revin. rile zilnice au crescut de la 300—330 un sprijin considerabil din partea ţii; 8,00 Suni
Preocupările noastre au fost şi litri la 560—580 litri, ceea ce garan organelor judeţene, a întreprinderilor La microfon,
sint orientate în mai multe direcţii tează că şi aici se va depăşi consi patronatoare, precum şi a muncito tă; 10,00 Bule
esenţiale. Mă voi referi doar la cîte derabil planul. rilor care locuiesc în satfcle noastre. Jdei în dialog
va din ele. — Programul privind redresarea Vom continua să exercităm un con doric; 11,00
O atenţie deosebită am acordat şi activităţii cooperativelor agricole con trol netirFn'rArt - 11.35 Discoteci
acordăm culturii mari — grîu şi po ţine, desigur şi alte direcţii şi mă care se înfăptuiesc hotărîrile, să a- letin dc ştir.
rumb — unde avem şi sarcini mo suri. Cum va acţiona în continuare Jutăm, acolo unde se rămîne în cu melodia p
bilizatoare. Pentru a asigura o re comitetul comunal de partid pentru urmă. preţul prefera
coltă bună în acest an am luat mă îndeplinirea lor ? istorice; 12,35
suri corespunzătoare : fertilizări, — Ca şi pînă acum, vom analiza Convorbire consemnată de lor; 13,00 De
praşile etc. printr-o bună mobilizare periodic — la intervalele stabilite de CORNEL ARMEANU Tehnic club;
a cooperatorilor, a tuturor locuitori 16.25 Ateneu;
lor satelor noastre am reuşit să asi ştiri; 17,20 Ui
de tovarăşul Nicolae Ceauşescu rabe Siriene, Hafez Al-Assad. Co gurăm o dezvoltare bună a plante 18.00 Orele si
cu un mare număr de conducători mitetul Politic Executiv, relevînd lor, anunţîndu-se o recoltă cum n-am muzical slrărt
ai partidelor comuniste şi mun bilanţul fructuos al celor două vi avut de foarte mulţi ani. Estimăm noramic ccom
citoreşti din Europa reprezintă o zite, a aprobat în unanimitate do că, de pildă, Ia grîu vom depăşi pla că pe adresa
22.00 O zi intr
nul stabilit cu circa 1 000 kg la hec
nouă si deosebit do preţioasă con cumentele semnate, concluziile la tar. La fel se prezintă şi culturile Estrada noctu
tribuţie la dezvoltarea relaţiilor care s-a ajuns cu prilejul acestor de porumb, orz precum şi cele des
de colaborare şi solidaritate cu convorbiri, dînd o înaltă apre tinate hranei animalelor. CEL MAI BUN INSPECTOR OBŞTESC DE PROTECŢIA MUNCII VINERI,
partidele comuniste si muncito ciere neobositei activităţi desfă Potrivit sarcinilor stabilite de adu Comitetul sindicatului de la întreprinderea „Victoria" Călan a organi
reşti din tarile socialiste si din şurate de tovarăşul Nicolae narea activului de partid, ne preo zat un concurs, cu tema „Cel mai bun inspector obştesc de protecţia G,00 Radiopr
ţările capitaliste europene, la în Ceauşescu, secretarul general al cupăm cu răspundere de dezvoltarea muncii clin grupa sindicală, cîştigă". Au participat inspectori obşteşti din ţii; 8,00 Sum;
pe baze noi a sectorului animalier,
tărirea' prieteniei clasei muncitoa partidului, preşedintele Republicii pentru care dispunem de condiţii toate secţiile întreprinderii, ca şi un mare număr de lucrători TESA. Cpn- La microfon,
re şi a poporului român cu po Socialiste România, pentru dez prielnice. curenţii au dat răspunsuri pe bază de testări. Locul întîi a revenit ma tă; 9,00 Buleti
poarele acestor ţări. Expunerea voltarea şi întărirea legăturilor — Vreţi să vă referiţi la măsurile caragiului Teodor Crişan, al doilea s-a clasat lăcătuşul Nicolae Pădurenn, Sănătatea; 10,
ric; 11,00 Bule
al treilea un alt lăcătuş, Gheorghe Dumbuleu, Teofil Fănis şi Gheorghe Gru-
prezentată de secretarul general de prietenie şi colaborare multila pe care le-aţi întreprins ? escu au obţinut menţiuni. Primilor clasaţi li s-au distribuit premii în obi Avanpremieră
— Desigur. Unele măsuri au fosi
al partidului, ca şi întreaga par terală cu toate statele lumii, pen luate pînă acum, iar altele se profi ecte. In încheierea concursului, participanţii au vizionat .filmele de pro Discoteca ,,U'
ticipare a delegaţiei P.C.R. Ia con tru pace şi înţelegere între po lează în viitor. La principalele uni tecţia muncii : „Noxele", „Silicoza şi dilema", care vorbesc convingător de ştiri; 12,05
lodia
populari
despre necesitatea respectării regulilor de protecţia muncii. (GHEORGHE
ferinţă au dat o puternică exnro- poare. tăţi, din Mărtineşti şi Jeledinţi, de ALEXOI, membru în biroul comitetului sindical de la I.V. Călan). preferat; 12,:
sie voinţei şi dorinţei comunişti Tot în cursul săptămînii trecu exemplu, se află in fază de înche 12.35 Revista
lor din România ca lucrările a- te au avut loc lucrările, primei iere acţiunea de lotizare a vacilor, OMAGIU MUNCII De la 1 Ia 3
cestei importante reuniuni inter şedinţe a Camerei legislative a oprindu-ne pentru creştere şi pro club; 16,00 R.
După 40 de ani de muncă, maistrul minier Nicolae Roba, de la E.1VT.
naţionale să se desfăşoare cu suc consiliilor populare —■ organ per ducţie rasa care asimilează cel mai Ghelar, a ieşit la pensie. Sînt ani în care au existat şi bucurii si necazuri. Mioriţa; 16,45
bine condiţiile locului. De asemenea,
18.00 Orele se
ces, să ducă la creşterea rolului manent cu caracter deliberativ, în am oprit pentru păşunat suprafeţe Dar necazurile au trecut, bucuriile şi satisfacţiile au rămas. Taica Roba muzical străin
partidelor comuniste şi muncito componenţa căruia intră totalita bune, cu producţie mare şi am in — cum îi spun colegii de muncă — a predat ştafeta muncii celor pe pinia publică;
reşti în viaţa politică de pe con tea deputaţilor membri ai comi trodus păşunalul raţional, prin tarla- care i-a format ca muncitori destoinici şi pricepuţi şi ca oameni de omenie, adresa dumne:
tinentul european, la intensifica tetelor executive ale consiliilor lizare. La adunarea festivă — organizată de comitetul de sindicat şi consiliul oa zi într-o oră
rea luptei clasei muncitoare, a populare judeţene şi al municipiu în ansamblul preocupărilor noastre menilor muncii cu ocazia ieşirii sale la pensie — i s-au adus mulţumiri trada nocturnă
maselor populare şi a popoarelor lui Bucureşti. în prima sa şe pentru dezvoltarea sectorului zooteh pentru activitatea rodnică desfăşurată timp de 40 de ani, a fost felicitat şi
pentru progres social, securitate dinţă de lucru, Camera legislativă nic, pentru creşterea produc*'- îmbrăţişat cu căldură, i s-au înmîhat diferite cadouri, precum şi un tra SÎMBĂTĂ,
lui, intră din acest an mai pregnant
diţional baston. Toţi ortacii i-au urat multă sănătate şi viaţă îndelungată.
si pace în Europa şi în întreaga a analizat cîteva probleme de ma
6.00 Radioprc
lume. re însemnătate : proiectul planu ţii; 8,po Suma
Comitetul Central relevă, şi cu lui naţional unic de dezvoltare e- Ba microfon, i
conomico-socială a Republicii So
acest prilej, contribuţia funda cialiste România pe perioada 1976 tă; fl,00 Buleti
mentală adusă de tovarăşul Nicolae — 1980,-în profil teritorial, pro Printr-o activitate susţinută a Consiliului popular cum Muzică" populai
Ceauşescu la intensificarea activi gramul privind producţia şi des de ştiri; 10,30
10,50 Moment
tăţii internaţionale a nartidului facerea bunurilor de consum, pro Buletin de ştii
nostru, a României socialiste, la gramul privind dezvoltarea creş României soci:
elaborarea şi traducerea in viaţă vanpremieră R
a întregii politici a partidului si terii animalelor, programul de întîlnire cu m
dezvoltare a industriei alimenta
statului nostru, aportul deosebit re în perioada 1976—1980, proiec si interpretul
al secretarului general al parti tul Legii pentru modificarea şi Ştiinta la zi;
dului nostru la pregătirea şi or completarea Legii nr. 57/1968 de şoară; 13,00 De
Meridian-club:
ganizarea Conferinţei general-eu- organizare şi funcţionare a consi nai; 16,15 Radi»
ropene de la Helsinki, la efortu liilor populare. S-a hotărit, apoi, Orele serii; 20
rile pentru mobilizarea largă a întocmirea unui proiect de Re Comuna Zam este una dintre lo tracte cu statul. în acest an, am cu toată răspunderea de încheierea mânia; 20,40 M
popoarelor, a opiniei publice în gulament de funcţionare a Came calităţile judeţului Hunedoara cu avut ca plan contractarea a 430 contractelor cu statul şi livrarea dumneavoastră:
vederea transpunerii concrete în rei legislative. cele mai multe sate. Multe dintre capete tineret bovin şi am reali ritmică a animalelor contractate, nai; 0,03—6,00
viaţă a hotărîrilor adoptate, a în La - sfîrsitul săptămînii trecute, ele sînt aşezate pe văile dealuri zat 443 capete, din care au şi fost precum şi a celorlalte produse. Co nă.
tăririi securităţii şi colaborării pe tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, lor din împrejurimile Zamului. Aşa livrate peste 110 capete ; 270 porci, muniştii Xosif Jurca, Bujor Crăciun, DUMIN1C
continent". secretarul general al partidului, a se face că aici încă de multă vre- din care 20 au fost predaţi, 170 o- Trandafir Oprişa au contractat în
— In şedinţa Comitetului Politic efectuat o vizită de lucru în mu . me, oamenii se ocupă cu creşterea vine — am realizat 200 şi s-au pre tre 300 şi 500 litri de lapte, cîte (program
Executiv, tovarăşul N i c o l a e nicipiul Galaţi, cu care prilej a a- animalelor. Şi nu puţini sînt aceia dat 137 ; 90 de miei — s-au predat un porc şl tineret bovin. An- 7.00 Radiojuri
Ceauşescu a informat, de aseme nalizat, împreună cu organele lo care au devenit cunoscuţi pentru 124 ; lapte de vacă 1 900 hi şi s au dronic Dobrean a contractat 40 premieră Radi;
r
recomandăm p
nea, despre rezultatele vizitei ofi cale, o seamă de probleme de pe priceperea şi dragostea lor faţă livrat pînă acum peste 220 hi. S-au de ovine, Roman Volungan, 2 ca Ilustrate muzic
ciale, făcute, împreună cu tovară platforma siderurgică gălăţeană de animale. Consiliul popular co mai predat 30 hi lapte de oaie faţă pete de tineret bovin şi un porc, salului ; 10,00 /
şa Elena Ceauşescu, în Turcia, la şi a dat importante indicaţii pri munal stimulează pe toţi crescă de 15 cit aveam în plan, 1 000 kg Cornel Mariş 300 litri lapte şi 2 11.00 Radiomag:
invitaţia preşedintelui Fahri S. vind îmbunătăţirea în Viitor a ac torii de animale. Toţi aceştia, în lină, 55 000 bucăţi ouă, brînză şi porci, Dumitru Moţ şi Virgil Dehe- 11,30 întîlnire cv
Koruturk, şi a doamnei Emel tivităţii de pe platformă, precum fiecare an încheie contracte de li alte produse. leanu cîte 4 capete de tineret bo Iară şl interp
De toai
încă din primele zile ale anului vin, iar Aron Sima şi Pascu Burza
12.00
Korutiirk, precum şl asupra vizi şl din celelalte colective de oa vrare a .animalelor -şi a produse cîte 2 capete tineret bovin etc. 13.00 Radiojurn
lor acestora cu statui. Aşa se face curent, biroul executiv al consiliu
tei oficiale de prietenie efectuate meni ai muncii din -municipiul că de la an la an a crescut nu lui popular comunal, sub îndruma Noi nu sîntem mulţumiţi cum veselă ; 15,00
în ţara noastră de secretarul ge~ de pe malul Dunării. rea permanentă a comitetului co 20.00 Rndiojum;
mărul cetăţenilor care încheie con- munal de partid, a acordat o deo se desfăşoară livrările la lapte. A- da duminicală
vem un plan de 1 900 hi lapte.
sebită atenţie încheierii de con Posibilităţi există nu numai să-l jurnal : 22,10 r
tiv :
22,30—5,00
tracte a cetăţenilor cu statul, a li îndeplinim ci chiar să-l şi depă turnă.
vrării ritmice a produselor contrac şim. Deşi sînt create 8 centre de
UMANITARISM, doctrină, atitudi tate. La începutul anului, într-o colectare a laptelui, nu este asi LUNI, 1
ne şi acţiune socială care' militea plenară cu întreg activul comite (program
ză, în principiu, pentru apărarea, ■economic gurat un transport corespunzător
^îmbunătăţirea condiţiei umane, a ■mm. Mmm tului comunal de partid şi al Fron de la centrele de colectare la cen 6.00 Radioproi
' demnităţii şi a celorlalte valori ba mi tului Unităţii Socialiste am analizat trul de comună, de prelucrare. Din ţii ; 8,00 Sumar
zate pe sentimentul omeniei- şi al posibilităţile ce le avem de con acest motiv, oamenii nu pot preda La microfon, ni
solidarităţii omeneşti, şi care se re tractare şi am repartizat sarcini în mod ritmic laptele contractat. tă ; 11,00 Buletin
activează, mai ales, în legătură cu sînt preluate şi se manifestă efi umane, financiare) şi care asigură concrete pe consilii săteşti ale La Tămăşeşti, doar în luna trecută Avanpremieră li
situaţiile critice, cu împrejurările cient, într-un plan superior, în dezvoltarea economico-socială a F.U.S. Totodată, există întocmită am putut înfiinţa un centru de pre Discoteca ,,U“ ;
dificile, provocate de calamităţi cadrul solidarităţii de clasă a oa ţării pe o cale aleasă de propriul de ştiri ; 12,05 I
naturale sau de grave conflicte po menilor muncii, în lupta lor revo popor, fără nici un amestec din o evidenţă precisă pe sate a con dare (?) De aici, cu căruţa C.A.P., lodia populară
litice (războaie). Din punct de ve luţionară pentru socialism şi co afară, potrivit intereselor sale na tractărilor şi livrărilor care este îl transportăm de două ori pe săp- preferat ; 12,30
dere ideologic şi politic, u. are un munism In socialism, ele se ma ţionale. I.c. este asigurată în pri urmărită dbcadal, lunar şi trimes tămî'nă la centrul de recoltare; Un ce ; 12,35 Revi
caracter limitat, deoarece nu vede terializează în conţinutul relaţiilor mul rînd de creşterea potenţialului trial. De aceasta răspunde concret sprijin- mai eficient din partea în 13.00 De la 1 U
cauza reală a suferinţelor marii de producţie socialiste care sînt, economic al ţării, de existenta unei Nicolae Muntean, vicepreşedinte ai treprinderii de industrializare a bul adolescenţii
majorităţi a omenirii în relaţiile în esenţă, relaţii de ajutor reciproc industrii dezvoltate, mai ales a ce consiliului popular comunal. diojumal ; 16,25
sociale bazate pe exploatare, în între oamenii muncii, în principii lei producătoare de mijloace de laptelui din Simeria ne-ar fi de fonică ; 17,00 Bi
dominaţia de clasă a proprietarilor le eticii şi echităţii socia'liste pro producţie. Fără i.e. independenţa De subliniat este faptul că la toa un real ajutor în sporirea canti 17,20 Antena tir
mijloacelor de producţie. Totuşi it., movate în statui socialist. politică nu poate fi decît, mai te produsele planul de contractări tăţii de lapte ce va fi livrat sta Orele serii. Re
cu toate limitele lui, are, în ge INDEPENDENŢA ECONOMICĂ — mult sau mai puţin, formală. I.e. pe acest an nu numai că va fi rea tului din gospodăriile populaţiei. ncască ; 20,00 7
nere, un rol pozitiv, contribuind la situaţie a unui popor, a unui stat nu exclude ci presupune colabora lizat, dar va fi şi depăşit. Merită nic ; 21,15 Mu
ameliorarea situaţiei oamenilor că care dispune el însuşi în mod ab rea şi cooperarea economidă' strîn a fi reliefat aportul preţios al or CORNEL MOISIN dumneavoastră ;
zuţi victime persecuţiilor social-po- solut. liber şi suveran, fără nici o să cu celelalte ţări pe baza egali ganizaţiilor de partid în satele Go- tr-o oră ; 23,00
litlce şi sinistrelor sociale şi natu îngrădire din afară, de resursele tăţii în drepturi şi a avantajului secretar al comitetului zicale ; 23,30 1
rale. Ideile, idealurile umanitariste sale naţionale naturale (materiale, reciproc. dineşti, Cerbia, Tămăşeşti, Mică- comunal de partid nă ; 24,00 Bulet
neşti’ şi Valea, exemplul personal
al comuniştilor, care se preocupă primarul comunei Zam