Page 21 - Drumul_socialismului_1976_07

Pag. 6 DRUMUL SOCIALISMULUI ® NR. 6124 ® MARTI, 20 IULIE 1976

Un deceniu în slujba n ^ gg
în timpul practicii de vară scenei Carnet cultural mm I *
«11
In mişcarea artistică a judeţului
nostru, numele Elisabetei Ursu
Trei săptămîni, un furnal a este binecunoscut. Talent multi­ „TÎRGUL DE FETE U DE PE MUNTELE GĂINA
lateral — interpretă a dansu­
Duminică, Miuntele Găina a fost
lui popular, a diverselor roluri în din nou gazda miilor de iubitori ţii, solii artei populare hunedore­
ne au obţinut următoarele pre­
brigăzi artistice de agitaţie ji de drumeţie şi folclor, veniţi aici mii : taraful căminului cultural
fost exploatat de studenţi formaţii de estradă, prezentatoa­ la tradiţionalul „Tîxg de fete", Ribiţa — premiul I, surorile Ele­
re a unor spectacole — a contri­
buit necontenit la ridicarea artei din peste şapte judeţe ale ţării. na şi Cornelia Jurca — premiul
H (Casa de cultură Brad), an­
Pe scena în aer liber, au evo­
Orice dialog întreprins la Hune­ pretutindeni — în combinat şi in­ amatorilor.
doara pe tema practicii de vară a stitut. Inginerul Ioan Borza, şei luat în faţa spectatorilor, timp de samblul folcloric al eăminukâ
studenţilor îţi dă. sentimentul — de secţie schimb la secţia I, fur­ peste 7 ore, ansambluri folclorice cultural Hărţăgani (cu obiceiul
atit in institutul de subingineri, cît nale, specialistul care a dăruit si­ de cântece şi dansuri din jude­ de muncă „Cununa griului") —
şi in combinatul siderurgic — că, derurgiei hunedorene mai mult de ţele Alba, Arad, Bihor, Bistriţa- premiul H, formaţia de dansuri
aici, s-a petrecut ceva. Ceva care, un sfert de veac de viaţă, a fost Năsăud, Cluj-Napoca, Hunedoara a căminului cultural Stănija —,.
in această vară, depăşeşte cadrul zi do zi în preajma agregatelor şi Mureş. premiul III.
unei practici obişnuite. Şi aceasta conduse şi exploatate de studenţi Spectacolele folclorice prezen­
pentru că Ia Hunedoara perioada „Practic, furnalul nr. ,Z a fost ex­ Folclorul hunedorean a fost re­
practicii s-a contopit cu însăşi ploatat timp de aproape 3 săptă- prezentat de formaţiile artistice tate amul acesta pe Muntele Găi­
munca productivă, cu angajarea şl mîni de studenţi şi cadre didactice ale Gasei de cultură Brad, cămi­ na au dovedit încă o dată, fru­
cu spiritul muncitoresc revoluţio­ din institut. Au realizat aici o pro­ museţea, bogăţia Si varietatea
nar, cu îndrituita mîndrie de a te ducţie de 3,5 milioane lei pe care nelor culturale Bălţa, Hărţăgani, artei populare româneşti, izvorî-
şti producător, părtaş activ la e- au predat-o oţelăriei nr. 1. Studen­ Stănija, Ribiţa şi Vata de Jos, tă din talentul nativ al poporului
fortul comun al siderurgiştilor, al ţii au reuşit să-şi însuşească in care au adus pe scenă obiceiuri nostru.
ţării. Colocviul, care a încununat timp foarte scurt deservirea utila­ folclorice, dansuri populare, so­
această muncă a studenţilor în ha­ jelor, manevrarea lor, să execute lişti vocali şi instrumentişti, ta­ PETRIŞOR CIOROBEA
la tehnologică, in atelierele şcoală fără avarii şi dificultăţi lucrările rafuri de muzică populară. instructor la Centrul judeţean do
şi în marele combinat, a dat sa­ de întreţinere a liniei de fontă şi îndrumare a creaţiei populare şi
tisfacţie unanimă, a demonstrat că zgură, şi-au însuşit simţul practic La concursul iniţiat de către
la Institutul de subingineri Hune­ în manevrarea maşinilor pentru organizatori pe genuri de forma- a mişcării artistice de masă
doara — după cum aprecia şi conf. deschiderea şi închiderea oriftciului
dir. ing. Ioan Ilca, şeful catedrei de de evacuare a zgurei şi fontei, re­ PKEMIERA EDITORIALA ACŢIUNI CU CARTEA
metalurgie — „integrarea învăţă- uşind să facă o dozare corectă a
mîntului cu cercetarea şi producţia încărcăturii. S-au încadrat în dis­
a cunoscut în anul universitar în­ ciplina de uzină, asigurînd deser­ Miine, la „Librăria noastră", La Exploatarea minieră Lu-
cheiat îmbunătăţiri reale, din toate virea continuă a furnalului atit in din Hunedoara (str. George E- peni, Centrul de librării Deva a
punctele de vedere. Nu ne-a fost schimburile de noapte cit şi dumi­ nescu), va avea loc lansarea vo­ organizat simpozionul „Cartea în
uşor, dar am reuşit să răspundem nicile. Am apreciat, în mod deose­ Şi-a început activitatea scenică lumului de poezii „Muntele mio­ cincinalul revoluţiei tehnico-ştiin-
marilor cerinţe pe care partidul bit, disciplina, seriozitatea, răspun­ în cadrul echipei de amatori de
nostru le pune în faţa învăţămln- derea, angajarea. Aş concluziona la Clubul sindicatelor din Deva ritic", al - poetului hunedorean ţifice", iar cu prilejul Zilei con­
tului tehnic superior". cu aprecierea: noi le-am simţit lip­ în urmă cu zece ani, şt de atunci Eugen Evu, membru al cenaclu­ structorului, pentru muncitorii
— S-a făcut un adevărat salt ca­ sa cînd au încheiat practica. Iar a fost nelipsită la confruntările lui literar „Flacăra". şantierului Rîu Mare — Retezat
litativ în această practică, studen­ dacă o parte dintre ei s-au angajat artistice judeţene şi naţionale a fost organizată o expoziţie de
ţii au fost puşi în activitate direc­ şi în continuare în producţie, a- (membră a echipei de dansatori IN PRODUCŢIE ŞI PE SCENA carte cu vînzare.
tă cu producţia, au lucrat alături oeasta spune şi mai mult populari „Haţegana“ care în 1974 Cîţiva tineri inimoşi de la pre-
Da ! Spune foarte mult. Sus, pe
de muncitori In formaţiile de lu­
cru, de ingineri în coordonarea platforma de încărcare a secţiei I a efectuat un turneu in Austria), paraţia Coroeşti (eteetricieni,
furnale, stăm de vorbă acum, du­
procesului de producţie, şi-au ve­ pă colocviul practicii, cu studenţii talentul şi strădania fiindu-i răs­ strungari,, preparatori) au format MASA ROTUNDA
rificat şi îmbogăţit cunoştinţele te­ plătite cu numeroase premii şi o brigadă artistică de agitaţie. In
oretice în practica cotidiană. Acest Ioan Mureşan, Liviu Sava şi IIic diplome de prestigiu. cele cinci luni de la debut, ei au La căminul cultural din Zam,
mod do muncă a avut importante Matei, toţi din anul n F.O., grupa Astăzi, Elisabeta Ursu continuă prezentat numeroase spectacole profesorii de la Şcoala generală
valenţe educative — e de părere 119, care au lucrat şi Ia furnalul activitatea artistică, şi profesiona­ în secţii, între muncitori, sau pe din localitate au organizat o ma­
tovarăşul Nicolae Vintilă, secreta­ doi şi care s-au angajat în conti­ scenă cu ocazia „Zilei prepara­ să rotundă cu tema „Cultivarea
rul organizaţiei de partid din in­ nuare. Dialogul e laconic — nu-i lă in ansamblul Casei de cultură
stitut. pentru că, aşa cum sublinia timp de vorbe — dar reţinem esen­ din Deva, culegînd aplauze la fel torului", redând cu succes aspec­ simţului datoriei pentru dezvol­
şi
tarea
proprietăţii
apărarea
tovarăşul Nicolae Ceauşescu la ţialul : „In acest an, integrarea e de meritate ca şi in urmă cu un te pozitive şi negative din acti­
sută la sută". Maistrul Constantin
Congresul educaţiei politice şi al deceniu. vitatea colectivului de aici. obşteşti".
culturii socialiste, formarea omului Negoiţcscu — căruia studenţii spun
nou trebuie să pornească de Ia a- că nu i-au creat „probleme" —
devăml după care munca, activita­ conchide: „Am avut şi am băieţi Festivalul culturat-educativ
tea socială utilă constituie factorul foarte buni. Nici o problemă la
determinant în educarea morală şi dozare, nici una de indisciplină". „LA PORŢILE LUMINII"
politică. Ceea ce au realizat stu­ — Există cifre care relevă foarte
denţii de Ia secţia furnale — care mult ce a însemnat participarea Desfăşurat timp de o săptămî-
au preluat în întregime întreaga studenţilor la practica productivă nă la Haţeg, festivalul cultural-
activitate a furnalului nr. doi din — apreciază economistul principal educativ „La porţile luminii" a
combinat — e răspunsul elocvent Aurel Macra : în bala tehnologică cuprins o largă şi diversă arie de
al modului în care a fost concepu­ şi în atelierele şcoală ale institu­ manifestări educative organizate
tă integrarea în institutul nostru. tului s-au realizat valori de aproa­
„Pe frontispiciul furnalului nr. pe 780 000 lei, iar în combinat de la casa de cultură, precum şi în
2 din C.S.H. s-ar putea scrie cu peste 8 milioane lei. Valori de mi­ cadrul întreprinderilor şi insti­
mîndrie : „condus şi exploatat de lioane ! Dar valorile politico-edu- tuţiilor oraşului.
studenţi" — desprindem dintr-un cative ale acestei participări la Ultima zi a festivalului a fost
articol al gazetei de perete „Inte­ muncă sint incomensurabile. punctată de un mare spectacol
grarea" din institut. Mîndria des­ de cîntece şi dansuri populare,
pre care citim aici o întilnim, însă, LUCIA LICIU
prezentat de sute de artişti ama­
tori veniţi din întreg judeţul Hu­
nedoara. După tradiţionala para­
ANSAMBLUL FOLCLORIC „HAŢEGANA“ S-A REÎNTORS DIN STRĂINĂTATE dă a portului popular, desfăşura­
După un strălucit turneu de nostru a luat parte şi la Festiva­ tă pe străzile oraşului, pe o es­
trei săptămîni în R.D. Germană lul internaţional de folclor de la tradă special amenajată în parc
şi Belgia, marţi, 13 iulie a.c., cu­ Charleroi din Belgia, alături de au evoluat artiştii amatori de la
noscutul ansamblu folcloric „Ha- ansambluri din Turcia, Spania, căminele culturale din Den-
tegana" s-a Întors la Hunedoara. Scoţia şi R.P. Polonă. suş, Cîmpu lui Neag, Pojo-
In această perioadă, artiştii hu- De asemenea, artiştii hunedo- ga, Geoagiu, Boşorod, Ilia şi
nedoreni au participat la cel de­ reni, în afara festivalurilor amin­ Deva, ansamblurile folclorice ăle
al XVI-lea festival muncitoresc tite, au participat la cîteva pa- clubului muncitoresc din Călan
de la Dresda (alături de forma­ răzi ale portului popular şi au şi caselor de cultură din Haţeg
ţii artistice din U.R.S.S., R.P. prezentat un şir de spectacole în şi Deva. De asemenea, la spec­
Polonă, R.P. Ungară, R.P. Bulga­ diverse oraşe din cele două ţări, tacol a participat şi fanfara din
ră, R.S. Cehoslovacă, Republica precum şi ia televiziune. Evoluţia Caransebeş. Pe tot parcursul ce­
Cuba, R.P. Mongolă, R.S. Viet­ „Haţeganei“ a fost elogios apre­ lor aproape cinci ore de specta­
nam şi R,D. Germană), obţinând ciată atit de către cei care au Aspect din timpul spectacolului de cîntece şi dansuri populare des­ col, publicul a aplaudat cu căl­
medalia de aur a festivalului. In urmărit spectacolele, cit şi de făşurat duminică în parcul din Haţeg în cadrul festivalului cultural-edu- dură talentul mesagerilor artei
continuarea turneului, ansamblul presă şi radioteieviziune. cai.lv „Ea porţile luminii". populare hunedorene.
Continuitatea elementului etnic r < , chemînd de acolo (din Dacia) le­
daco-roman pe întreg teritoriul ve­ giunile, le-a aşezat în Moesia..."
chii Dacii în perioada de la sfirşi- După cum se vede, autorii antici
tul secolului al III-Iea şi pînă în wmil EITlil liliiTl SE mi «11 subliniază că din Dacia au fost re­
secolul^ al X-lea, transformarea lui trase armata, autorităţile imperia­
treptată în popor român, a consti­ ti le şi o parte din civilii de la ora­
tuit aspectul cel, mai controversat şe şi din mediul rural, şi de nică­
al • problemei formării limbii şi ieri nu rezultă o evacuare gene­
poporului roman. rală a populaţiei, aşa cum au sus­
In principal, controversa se re­ ţinut unii istorici moderni, adepţi
feră de fapt la două laturi i data ai teoriei imigrâţioniste. Majorita­
cînd s-a petrecut retragerea pute­ tea cercetătorilor au arătat cu da­
rii romane dincolo de Dunăre şi te şi documente imposibilitatea u-
împrejurările în care s-a produs a- lunarii nei totale evacuări a Daciei, o ase­
eest important eveniment. menea mutare practic fiind impo­
Pentru stabilirea datei, trebuie sibil de realizat. De asemenea,
despre caracterul retragerii romane
să subliniem de la început că toa­ din Dacia vorbesc nu numai auto­
te izvoarele istorico-literare ajun- rii antici, dar şi arheologia, epi-
şe pînă la noi nu sint contempo­ grafia, numismatica sau toponimia.
rane cu evenimentul. Ne referim şana şi Maramureş. Părăsirea Da­ Aceste ştiinţe ne oferă dovezi in­
maj ales la lucrările lui Aurelius tările şi săpăturile arheologice de cîmpia Făgăraşului, bazinul superi­ contestabile despre faptul că Au­
Victor, Eutropius, Rufius Festus, pînă acum demonstrează în mod or al Oltului, Mureşului şi Tîrnave- ciei nu s-a datorat pierderii unor relian a strămutat din Dacia ar­
Orosius, Iordanes, precum şi lucra­ evident că în timpul lui Gallienus lor —,, iar sub domnia lui Aurelian, bătălii, ci a fost cedată deoarece mata, administraţia civilă» o parte
rea Historia Augusta. Astfel, pri­ în Dacia se desfăşoară o viaţă re­ la 271, provincia a fost oficial a- menţinerea ei devenise imposibilă. a proprietarilor de pămînt^ şi ate­
Romanii sperau că retrăgîndu-se
mii trei precum şi Iordanes vor­ lativ' normală. Astfel, la Potaissa bandonată. O dovadă în acest sens pe linia Dunării-, în Illyricum şi liere meşteşugăreşti, stăpîni de
besc despre o pierdere a Daciei (Turda) se ridică un templu ; în o avem şi din notaţia unei hărţi Moesia» vor putea cu ajutorul ar­ sclavi — adică cei legaţi direct de
sub domnia împăratului Gallienus alte locuri se pun inscripţii în antice, Tabula Peutingefiana", ce existenţa stăpînirii romane. Popu­
(253—268). Dar, cînd ajung la îm­ limba latină ca de pildă la Ulpîa datează de prin 250-260, şi din care matelor aduse din Dacia să organi­ laţia săracă, deci imensa majorita­
zeze o mai bună apărare a terito­
păratul Aurelian (270 — 275), cu Traiana (Sarmizegetusa), Turda, lipsesc regiunile răsăritene ale Da­ riilor balcanice împotriva atacuri­ te a locuitorilor de la oraşe şi sa­
excepţia lui Aurelius Victor, toţi a- Mehadia, Băile Herculane; se ri­ ciei, dar figurează celelalte părţi te, a rămas pe loc, constituind de
firmă, fără nici o legătură cu ce­ dică monumente onorare la Porolis- rămase în sîapînirea romanilor pî­ lor din ce în ce mai puternice ale
le spuse anterior, că pierderea Da­ sum ; cele două legiuni, a XlII-a nă la împăratul Aurelian (Politica goţilor, carpilor şî roxolanilor. La fapt temelia etnică solidă a for­
aceste cauze externe se adăugau,
mării poporului român şi a limbii
ciei a avut loc pe vremea lui Au­ Gemina, de la Alba Iulia şi a V-a de renunţare la unele teritorii nu
relian I Historia Augusta plasează Macedonica, de la Turda, ca şi al­ era nouă la romani. Aşa a proce­ desigur, şi luptele populaţiei asu­ române, a proceselor istorice des­
prite din interior împotriva siste­
făşurate în primul mileniu al erei
evenimentul în timpul lui Aurelian. te trupe auxiliare se aflau încă dat şi Hadrian (117—138), urmaşul
Orosius (secolul V) pune pierderea în vechile garnizoane. Totodată, lui Traian, care a părăsit sudul mului sclavagist roman — totul pe noastre la nordul Dunării de jos.
Daciei pe seama lui Gallienus, iar descoperirea unor tezaure mone­ Moldovei şi întreaga Muntenie, a- fondul crizei generale a imperiului „Declinul imperiului roman, retra­
gerea sa din Dacia — se subliniază
despre Aurelian spune că a purtat tare, ca cele de la Alba Iulia în şezînd graniţa de-a lungul Oltu­ roman. în Programul partidului — au lă­
lupte victorioase cu goţii, resta­ Transilvania, sau Viişoara în Ol­ lui ; aşa a procedat şi Filip Ara­ în legătură cu cine a plecat şi
bilind graniţa imperiului pe Du­ tenia, demonstrează că circulaţia bul, care a părăsit posesiunile ro­ cine a rămas în Dacia traiană, să sat pe acest teritoriu un stat neor­
năre. monetară a durat fără întrerupere mane din stingă Oltului subcarpa­ vedem ce ne spun izvoarele anti­ ganizat, ceea ce s-a resimţit în
capacitatea de luptă şi rezistenţă
pînă la Aurelian. Totuşi, de ce este
tic, unde, înaintea sa, Antonius
Astăzi, cercetătorii au ajuns la invocat Gallienus ca vinovat de Pius (138-161) sau Septimius Sc- ce. Eutropius notează că împăratul în faţa năvălirii popoarelor migra­
„a scos pe romani din oraşele şi
concluzia că autorii antici amintiţi pierderea provinciei ? Răspusul es­ verus (193-211) au extins din nou de pe ogoarele Daciei şi i-a aşe­ toare. Timp de secole, noul popor
au avut ca sursă documentară cî­ te simplu : antipatia de care amin­ stăpînirea romană asupra unei zat în partea de mijloc a Moesiei creat prin contopirea dacilor co
teva biografii imperiale, ceea ce team pornea de la faptul că auto­ largi fîşii de pămînt între Dună­ şl pe aceasta au numit-o Dacia". romanii — poporul român — a tre­
explică identitatea de păreri la rii antici l-au considerat un împă­ re şi Carpaţi. Fostele teritorii ro­ buit să ducă o luptă îndîrjită şi
unii şi în plus, fapt demonstrat, o mane de la nordul Dunării au re­ Rufius Festus notează că Aurelian necurmată pentru a-şi păstra fiinţa,
„după ce a mutat de acolo pe ro­
mare antipatie faţă de împăratul rat slab, care n-a reuşit să menţi­ venit nu seminţiilor germanice ale mani a creat două Dacii în regiu­ pentru a-şi asigura continuitatea
nă integritatea imperiului. Intr-a­
Gallienus, făclndu-l vinovat de devăr, Gallienus a cedat „barbari­ goţilor, cum au încercat unii isto­ nile Moesiei şi Dardaniei". Iorda­ pe teritoriul în care s-a născut şi
pierderea provinciei. lor" cîteva teritorii din Dacia. Es­ rici să demonstreze, ci carpilor şl nes este mai precis „căci In tim­ dezvoltat, în ciuda vicisitudinilor
Dar un răspuns cert 11 dă tn te vorba despre unele teritorii din celorlalte neamuri de daci liberi, pul domniei sale Gallienus i-a pier­ istorice.
acest caz arheologia. Toate cerce­ nord-estul Daciei — „Ţara Bîrsei", veniţi din Moldova, Muntenia, Cri- dut pe daci şi împăratul Aurelian C. DROZD