Page 25 - Drumul_socialismului_1976_07
P. 25
DRUMUL SOCIALISMULUI
Pag. 2
M
Mo R
ţii; 8,00
La I. V. Călan micro i'oi
9.00 Răs
ObinctîvuS central al activităţii politice şi economice— Muzică I
10.00
populari
Nis toate gazetele de perete 11,35 Di
tîhîire c
realizarea exemplară a prevederilor planului pe 1976, interpret
ii
turii
şlagăreh
sint in pas cu viaţa 15.00 CU
Radi6jur
pregătirea optimă a producţiei şi investiţiilor anului viitor un cintx
mîntului
Gazeta de perete centrală de la gularităţii ediţiilor. Aici se află şi zică usc
17,20 Cc
(Urmare din pag. 1) diu aprofundat efectuat în sectoa muncii ce se desfăşoară în această Uzina „Victoria" Călan se dove o vitrină intitulată „Cinste frunta 17,40 Crc
şilor în întrecerea socialistă", con-
rele respective, a fost prezentată perioadă. deşte a fi un real sprijin al comi ţinind fotografiile mai multor oa le scrii;
tetului de partid în abordarea pro
flet
cîi
cu peste 267 milioane lei — toate de către tovarăşul Ilie Rădulescu, In continuare, plenara a a'Scultat blemelor producţiei. Ultima ediţie meni. Dar nimteni nu poate şti Ritm, ci
municipiile, oraşele şi Întreprinde secretar al Comitetului judeţean informarea privind activitatea bi cînd au fost fruntaşi cei vizaţi. De Muzică i
de •este edificatoare din acest punct
rile din judeţ (cu o singură excep Hunedoara al P.C.R. roului Comitetului judeţean de vedere. La loc central se află, ce această situaţie ? tră; 2:
ţie) realizîndu-şi acest indicator —, La dezbaterile asupra activităţii partid în perioada care a trecut de de pildă, un afiş mare care anun Mai rău stau lucrurile la gazeta 23.00 C
în depăşirea sarcinilor la export, în din industrie şi investiţii şi a îm la ultima plenară, aprobînd acţiu ţă că în înlîmpinaraa zilei de 23 muzică u
cantităţile suplimentare de energie bunătăţirii stabilităţii forţei de nile şi măsurile întreprinse. August colectivul uzinei a dat pes de perete „Turnătorul", de la tur
electrică, cărbune, metal, utilaje, muncă în minerit şi construcţii au în lumina hotărîrii Comitetului te sarcinile de plan 2 300 tone de nătoria nr. 1. Aici, lotul este vechi : MIE
de la 15 iunie. In al doilea rînd,
materiale de construcţii şi alte luat parte tovarăşii : Vasile O glie r- Politic Executiv al C.C. al P.C.R., fontă cenuşie, 2 500 tone piese tur 6,00 Rf
produse de primă importanţă date laci, director general adjunct al din 15 iulie a.c„ care prevede . ca nate din fontă, 2 000 tone de uti sint evidenţiaţi oameni care îşi ţii; 8,oo .
economiei naţionale, în faptul că Centralei cărbunelui Petroşani, A- preşedinţii uniunilor judeţene ale laje pentru oţelării, că productivi îndeplinesc sarcinile de producţie. microfon
întregul spor de producţie s-a asi ron Colcer,- prina-secretar al Co cooperativelor agricole de produc tatea pe angajat a fost depăşită cu Iată un astfel de exemplu : „Cinste 9,00 Ităs]
echipei conduse de tov. Marcu Doi
gurat pe seama creşterii producti mitetului municipal de partid De ţie să fie şi secretari ai comitete 10 v °»0 Din
lor judeţene de partid, plenara a 330 lei. Sint date şi alte realizări.
vităţii muncii. Au fost relevate va, Costache Trotuş, directorul ge Rău e că nu se ştie pe ce perioadă nei şi Lăpuş Nicolae, de la atelie
importantele progrese obţinute pe neral al C.S. Hunedoara, Nicolae ales pe tovarăşul Viorel Ocoş, s-au dobândit aceste realizări, pină rul de curăţătorie, care zilnic îşi
linia îmbunătăţirii calităţii produ Zamora, secretar al Comitetului o- membru al biroului Comitetului ju la ce dată. Gazeta nu spune. realizează planul de producţie,
dînd piese de bună calitate". Care
selor, precum şi faptul că activita răşenesc de partid Haţeg, Aurel deţean de partid, preşedintele Uni .Aceeaşi ediţie conţine o .altă rea
tea economică s-a desfăşurat în Lăpuşcâ, director general al Cen unii judeţene a C.A.P., în funcţia e meritul deosebit al acestor oa Muzică i
condiţiile unei eficienţe tot mai tralei minereurilor Deva, Dumitru de secretar al Comitetului judeţean lizare importantă : evoluţia poziti meni ? Alt .asemenea exemplu : în re cu ni'
Hunedoara al Partidului Comunist vă a calităţii producţiei. Un grafic
centrul gazetei se află fotografia
ridicate. Pe această bază s-a asigu Bucur, directorul LV. Călan, Gheor- tcrpretul
rat îndeplinirea cu succes a anga ghe Vaier — Qrăştie, Loghin' Di- Român.. De asemenea, plenara a a- sugestiv dezvăluie că de la înce turnătorului Mircea Brezoi. fără să ta la zi;
jamentelor anuale ale organizaţiei neş, prina-secretar al Comitetului probat componenţa comisiilor pe putul cincinalului trecut rebuturile fie motivată această apariţie. 13.00 De
probleme ale Comitetului judeţean au scăzut an de an, ajungând ca
bul invit
judeţene de partid în întrecerea so orăşenesc de partid Brad, Alexan in primul semestru al acestui an Suplimentul satiric al acestei ga nai; 16,2i
cialistă la marea majoritate a in dru Ciorogaru, directorul LC.S. de partid. nivelul rebuturilor să fie cu peste zete, „Ariciul", se vrea incisiv, dar 16,45 Rec
dicatorilor de plan. Hunedoara, Stelian Popescu, direc Plenara a ascultat, apoi, infor 50 la sută mai mic decît în anul efectul criticii poate fi tocit de 17,20 Te
Analiza s-a axat, în profunzime, torul Institutului judeţean de pro mări verbale din partea unor mera ■1971. întârzierea mare cu care sint. tria mea
pe aspectele şi obiectivele majore iectări, Vichenle Bălan, prim-vice- bri supleanţi ai Comitetului jude schimbate articolele şi caricaturile. populare:
ale îmbunătăţirii activităţii econo preşedinte al Comitetului executiv ţean de partid asupra activităţii Ediţia despre care vorbim se In ziua de 22 iulie se mai a>flau serii; 20,'
politice desfăşurate.
cîntcc rc
manifestă însă şi ca o tribună afişate două caricaturi care satiri
mice şi de investiţii: recuperarea al Consiliului popular judeţean. In încheierea lucrărilor a luat combativa, incisivă, împotriva unor şi spiriti
unor restanţe la planul sortimen Relevând faptul că există condi cuvîntul tovarăşul Ioacbim Moga, stări şi fenomene reprobabile. Ci zau fapte petrecute în ziua de 30 pe adr
tal, onorarea exemplară a exportu ţii ca în cea de-a doua jumătate a care a făcut recomandări referitoa tim următorul text : „Următorii iunie. Păcat, pentru că altminteri 22.00 O zi
lui de către toate unităţile care au acestui an să se obţină în toate u- re la organizarea transpunerii în tovarăşi nu vor să-şi achite obli gazeta vizează bine stările negati cursul iu
sarcini în acest domeniu, utilizarea nităţile economice din judeţ rezul viaţă a concluziilor desprinse din gaţiile cetăţeneşti fată de coopera ve de lucruri. Oameni ca 'Gruia şoară —
mai bună a capacităţilor de pro tate şi mai bune, superioare, vor analiza activităţii pe semestrul I şi tivele agricole .de producţie din Bălan, Nistor Voineanu, loan Mun- J
ducţie şi a utilajelor, creşterea bitorii au dat o atenţie deosebită teanu, Giuia Marinescu, Dionisie 6,00 Ra»
preocupărilor pentru asimilarea de problemelor de ordin calitativ ale măsurilor adoptate de plenară. satele in care locuiesc". Şi, apoi, Troşan pi alţii, oare fuseseră sur ţii; 8,00 I
sint înşirate numele unor angajaţi
noi produse, utilaje şi piese de activităţii ; intensificarea progresu Tot vineri, 23 iulie, chipă-amiază, din uzină care nu participă la mun prinşi abătîndu-se de la disciplina microfon,
schimb, în vederea reducerii efor lui tehnic, a mecanizării (care este a avui loc şedinţa Biroului Comi cile agrioole. Printre cei criticaţi muncii, nu s-au îndreptat. Prea '9,00 Răsp
tului valutar, intensificarea progre şi principalul mijloc de a tetului judeţean de partid. Au fost se află : loan Şoptereanu, Rusalin lent reacţionează, atît gazeta cit şi 10.45 Atl
Discoteca
sului tehnic şi gospodărirea raţio deficitului de forţă de muncă şi de examinate : preocuparea comitete Belu, Hompot Ladislau, Gheorghe sos ; 12,05
nală a forţei de muncă, a timpului stabilizare a cadrelor în minerit şi lor de partid, municipale, orăşe suplimentul ei satiric, la fenome populară
Şerban din Stteisîngeorgiu, loan
de lucru In scopul sporirii accele construcţii), creşterea stabilităţii în. neşti şi comunale pentru folosirea Judele, loan Zăvoianu şi alţii din nele din secţie. Organizaţia de rat ; 12,:
rate a productivităţii muncii,. re procesele tehnologice din siderur activului de partid şi a comisiilor Nădăştia de Jos. partid din secţie trebuie să acţio 12,35 Itev;
ducerea cheltuielilor de producţie gie, industrializarea construcţiilor,, pe probleme în aplicarea şi con Nimic din tot pe apare la gazetă neze în consecinţă. De La 1
şi îndeosebi a consumurilor mate îmbunătăţirea calităţii produselor, trolul îndeplinirii hotărîrilor, în nu este datat, ceea ce creează po club ; l€,l
riale, valorificarea superioară a re sporirea productivităţii muncii," ă- •sprijinirea organizaţiilor de bază ; sibilităţi de interpretare asupra re- Să învăţă
vouă, mii
surselor de materii prime şi mate tragerea în circuitul economiei de modul cum se asigură aprovizio C. ARMEANU teneu. Co«
riale, impulsionarea ritmuiui de noi materii prime utile, reducerea narea populaţiei cu produse agro- 16.45 Voci
construcţii-ânvestiţii pentru ca tri consumurilor materiale, folosirea alimentare şi industriale prin uni şi Los A
mestrul III să constituie pe şantie mai bună a forţei de muncă, întă tăţile comerţului de stat şi coope publică ; .
re perioada unei activităţi record, rirea peste tot a ordinii, discipli ratist. li ta tea ro
port în
asigurarea condiţiilor pentru abor nei şi răspunderii. 'O atenţie aparte Iu urma dezbaterilor au fost sta nesc ; 20,c
darea optimă a producţiei şi in au acordat participanţii la dezba bilite măsuri pentru folosirea mai mic ; 20,5'
vestiţiilor anului viitor şi altele. teri modalităţilor de soluţionare eficientă a activului de partid şi III dicţionar polîtîeo-eeomomie dumneavo
informarea referitoare la conclu a unor probleme pe care le ridică comisiilor pe probleme, precum şi yw$ tr-o oră ;
ziile şi măsurile de îmbunătăţire a pregătirea în bune condiţii a pro pentru îmbunătăţirea în continuare ţional de
„Mamaia
stabilităţii forţei de muncă nou an ducţiei şi investiţiilor anului viitor, a aprovizionării populaţiei.
gajate în unităţile economice şi de probleme ce stau şi în atenţia a- Au fost rezolvate, apoi, o seamă „Societatea <le consum", termen dezvoltate urmăreşte crearea condi VINI
construcţii, rezultate dintr-un stu dunărilor generale ale oamenilor de probleme ale activităţii curente. folosit de unii economişti şi socio ţiilor obiective, materiale şi spiri- 6,00 Rad
logi burghezi pentru a caracteriza tual-ideologiee, pentru accentuarea ţii; 8,00 R<
stadiul în care au ajuns ţările ca procesului de omogenizare socială, microfon,
pitaliste dezvoltate din punct de pentru perfecţionarea formelor de 9.00 Răspu
vedere economic şi tehnic. Ei oco largă participare socială la condu 10,10 Auto)
Măsuri adoptate de plenara lesc raporturile sociale de producţie cere, transformarea instituţiilor şi Vasile V.
.generate de forma de proprietate, relaţiilor sociale, ootrivit cerinţelor nătatea ; 1
deplasîndu-le pe terenul consumu unei etape istorice superioare, a- 11,35 Disec
lui. „Societatea de consum" este ceea a socialismului multilateral Andreescu
Comitetului judeţean de partid aoreciată ca un stadiu în care se dezvoltat şi apoi aceea a comu melodia p
afirmă „suveranitatea" consumato nismului. In etapa făuririi societă tul prefer,
rului, în care „însăşi consumaţia ţii socialiste multilateral dezvoltate zi ; 12,35
* Ţinind seama de concluziile ce nomiei naţionale şi a îmbunătăţirii este consumată ea mit". Pentru în R.S. România, ca rezultat al 13.00 De 11
se desprind din analiza activităţii aprovizionării populaţiei. scurt timp a STE-urilor, a proiec susţinătorii teoriei „societăţii de creşterii forţelor de producţie şi al dent-club ;
desfăşurate pe semestrul I, de indi Comitetele de partid, consiliile telor de execuţie cit şi a utilajelor consum" este caracteristic faptul perfecţionării relaţiilor de produc 16,25 Miori
pentru lucrările prevăzute să în
caţiile şi orientările date de condu oamenilor muncii şi conducerile ceapă hi 1976 şi 1977. Se va solicita că ei evită eu grijă analiza com ţie, mecanizării, automatizării si ci- mului — r.
cerea superioară de partid şi de organizaţiilor dc masă vor acţiona sprijinul forurilor tutelare şi altor parativă a situaţiei economico-so- bemetizării producţiei, al creşterii Pentru pal
stat, este necesar ea organele şi pentru 'întărirea ordinii şi disci organe centrale pentru definitivarea ciale a diferitelor clase sociale în gradului de dotare tehnică a agri- rii ; 20,oo
organizaţiile de partid, consiliile plinei în întreprinderile industriale, documentaţiilor de exproprieri, de capitalism ca şi a conflictului eco Cfcdtum'i şi al 'accentuării proceselor cîntec roir
oamenilor muncii şi conducerile or pe şantierele de construcţii, pentru nomic. social şi politic dintre ele. de urbanizare, va avea loc dispa din Progra:
ganizaţiilor de masă să acţioneze respectarea cu stricteţe a normelor molări, scoaterea terenurilor din Or. tocmai o asemenea analiză spul riţia treptată a deosebirilor esen Muzică pe
circuitul agricol sau fondul fores
neîntârziat pentru aplicarea măsu de exploatare şi întreţinere a in tier, cit şi pentru trimiterea dc beră teoria „societăţii de consum". ţiale dintre munca fizică şi munca voastră ; 2‘
rilor stabilite de comitetul şi biroul stalaţiilor, utilajelor şi maşinilor, a echipe de specialişti pentru reme Omogenizare socială, proces dc intelectuală, dintre munca agricolă 23.00 Bijulc
judeţean de partid, a propriilor ho- normelor de calitate ca şi a celor apropiere şi de întrepătrundere a Si cea industrială, dintre sat şi o-
tărxri şi programe adoptate în de tehnica securităţii muncii. dierea operativă a eventualelor de unor caracteristici ale claselor, gru raş. ceea cc va conduce la o tot SÎMBj
fecţiuni constatate în cursul mon
scopul realizării sarcinilor econo Conducerile întreprinderilor vor tajului sau a probelor mecanice şi purilor sau categoriilor sociale, în moi mare apropiere între munci 6,00 Radi.
mice pe 1976 şi pregătirea condi insista la ministere şi celelalte or tehnologice. făptuit pe scară naţională. Omoge torime. ţărănime şi dnteleotualâtaite. ţii; 8,00 li
ţiilor pentru îndeplinirea planului gane centrale pentru rezolvarea tu nizarea socială este soecificâ socie la o crescândă omogenizare socia La microf*
pe 1977. în acest scop : turor problemelor legate de apro — întreprinderile cu sarcini de tăţii Socialiste aflată in faza sa dc lă a societăţii si a nivelului gene rată ; 9,05
— Organizaţiile de partid, consi vizionarea cu materii prime, ener plan de export vor interveni la maturizare, de înaintare treptată ral de civilizaţie. Omogenizarea dio ; 10,30 .
liile oamenilor muncii şi conduce gie şi combustibil, încheierea con forurile tutelare şi unităţile de co spre comunism. Ea realizează. în socială se va desăvîrsi in comu Cintarc R<
rile organizaţiilor de masă din uni tractelor pentru desfacerea produ merţ exterior pentru asigurarea de perspectivă, o dispariţie treptată a nism, cînd se va crea o comuni 11.35 Relief
tăţile care au Înregistrat restanţe selor la nivelai şi în structura sor contracte şi deschiderea .în termen tate de oameni liberi — poporul Pîsiaru ; 12
în realizarea sarcinilor pe semestrul timentală impusă de planul de a acreditivelor. De asemenea, vor deosebirilor esenţiale dintre clase muncitor .unic —, cu un nivel înalt lodia popii
I a.c. vor asigura analizarea în a- producţie pe anul în curs. lua măsuri pentru asigurarea fon şi grupuri sociale, din punctul de de dezvoltare a conştiinţei şi de preferat ;
dunările generale ale oamenilor — Comitetele de partid munici dului de marfă în cantităţile, con vedere al raporturilor de proprie pregătire, capabili să-si realizeze 12.35 Revist
muncii a cauzelor ce au generat pale şi orăşeneşti vor urmări apli diţiile. de calitate şi termenele sta tate şi repartiţie, al. .condiţiilor de vocaţia, aptitudinile, talentul pe De la 1 la
această situaţie şi vor supune a- carea strictă de către întreprinderi bilite, în contractele încheiate cu muncă şl de viaţă materială şi spi baza unei noi diviziuni sociale a club ; 1G,00
probării măsurile şi graficele de a măsurilor, din programele de eco beneficiarii externi. Se va insista rituală. Politica P.C.R. de făurire muncii, conştiente şi nu spontane, Radiodivcrt
recuperare zilnică, pentru fiecare nomisire a energiei electrice şi pentru stabilirea graficelor .certe a societăţii socialiste multilateral libere şi nu fortate. 18,00 Orele
produs sau indicator de plan. termice, a gazelor naturale, im care să asigure o derulare ritmică ascultătorii
— In lumina legii de adoptare a pulsionarea valorificării resurselor a livrărilor pe semestrul II a.c. reaţilor c
planului cincinal 1976—1980 şi a in- secundare şi recuperarea tuturor — Organele şi organizaţiile de de muzică
' dicaţiilor t o v a r ă ş u l u i Nicolae depăşirilor de consumuri din se partid, organizaţiile de masă, ’76“ ; 21,00
Ceauşescu, secretarul general al mestrul I a.c. U.T.C. şi sindicat vor intensifica dumneavoas
partidului, privind asignrârea eco — Constructorii şi beneficiarii vor imun ca politico-educativă, asigurhid RomAnia ;
nomiei cu materii prime şi mate stabili, pînă La 31 iulie a.c., ritmul subordonarea acesteia realizării sar „Cadrele de conducere — specialişti
riale, precum şi în baza Progra mediu lunar de execuţie a investi cinilor de plan. DUMINi
mului privind sporirea producţiei ţiilor care să asigure in trimestrul Organele şi organizaţiile de par (progj
de bunuri de consum, consiliile III a.c. realizarea a cel puţin Gfl-65 tid vor întări controlul de partid şi 7,00 Radio
oamenilor muncii de la C.S.H., la sută din planul semestrului t II. vor manifesta mai multă exigenţă şi oameni politici" comandăm
I.V. Călan, Centrala cărbunelui Pe- In acest scop, vor fi luate măsuri faţă de neajunsuri. Comitetele de Ilustrate mi
' troşani. Centrala minereurilor De urgente pentru asigurarea forţei de sindicat, împreună cu consiliile oa programul i
va, T.M. Hunedoara. I.M.c. Bîrcea, muncă calificate pe şantiere, extin menilor muncii, vor organiza şi In organizarea Comitetului oră zaţiilor de partid, alte cadre cu logie lirică;
I.J.I.L. Deva, unităţile industriei a- derea lucrului în două şl trei desfăşura mai bine întrecerea so şenesc de partid Qrăştie şi <x secţiei munci de răspundere din unităţile nul femeii oi
Hmentare vor stabili, pînă la înce schimburi pe şantierele rămase în cialistă, generalizarea experienţei de propagandă a Comite,tuJui jude economice ale oraşului. melodia po]
putul lunii august a.c., măsuri dc urmă şi a acordului global într-un pozitive, a iniţiativelor muncitoreşti ţean de partid, la Orăştie a avut Dezbaterea a evidenţiat faptul că tul preferat
creştere a producţiei de fontă, o- procent de peste 80 la sută, asigu- şi perfecţionarea pregătirii profe loc dezbaterea pe tema „Cadrele de în contextul creşterii volumului şi pentru toţi;
ţel, laminate, huilă, minereu de rindu-se în cursul trimestrului III sionale. Organizaţiile U.T.C. se vor conducere — specialişti şi oameni complexităţii sarcinilor izvorâte 15,00 Diverti:
fier, plumb, zinc, cupru, prefabri a.c. prezenţa pe şantier a efective preocupa concret de întărirea dis jurnal; 20,1!
cate din beton, materiale de lor maxime. ciplinei în rîridurile tineretului, mo politici". Au participat directori din documentele Congresului al cală; 22,00
construcţii, mobilă, bunuri de larg — Conducerile întreprinderilor vor bilizarea lui pentru îndeplinirea de întreprinderi, ingineri, tehni Xl-lea al partidului, al afirmării Panoramic
consum, la nivelul cerinţelor eco lua măsuri de asigurare în cel mal obligaţiilor de serviciu. cieni, maiştri, secretari ai organi- cerinţelor revoluţiei tehnico-ştiim- Estrada noc
ţifice, se amplifică permanent e-
xigenţele faţă de cadrele din sfe LUNI,
ra conducerii. De asemenea, pro (progr
(Urmare din pag, 1) dat un amplu interviu ziaristului cesul făuririi societăţii socialiste 6,00 Radios
actualitatea politică portughez H. A. Antuncs Ferreira. multilateral dezvoltate în ţara ţii; 8,00 Rev
Tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, < ~ • • ..a.W...V*V.W.-, , .V.V.V.V.,W.VCv.\V.’.W.'VoJ O emoţionantă telegramă a fost noastră solicită cadrelor de con microfon, n
9,00 Răspum
secretarul general al Partidului Co adresată tovarăşului NICOLAE ducere să asigure o îmbinare ar 10,30 Din ţăi
munist Român, şi tovarăşa ELENA CEAUŞESCU şi tovarăşei ELENA monioasă a elementelor de condu Discoteca „t
CEAUŞESCU s-au întîlnit Ia Sna- Sîmbătă, a avut loc la Neptun, P.C.R., tovarăşul Nicolae Ceauşescu CEAUŞESCU de către echipa femi cere profesională cu cele politice, ştiri; 12,05 1
gov cu tovarăşa DOLORES IBAR- în prezenţa tovarăşului NICOLAE a adresat călduroase felicitări săr nină de gimnastică a României, ceea ce impune îmbogăţirea neîn dia popular
RURI, preşedintele Partidului Co CEAUŞESCU, a celorlalţi tovarăşi bătoritului. A mulţumit apoi tova medaliată cu argint la Olimpiada cetată a nivelului de cunoaştere, preferat; 12,
munist din Spania. In timpul con din conducerea de partid şi de stat, răşul Virgil Trofin. de la Montreal — din care face însuşirea unui stil de muncă dina 12,35 Rcvistr
De Ia 1 la 3
vorbirii s-a efectuat un schimb de festivitatea decorării tovarăşului Tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU parte şi Nadia Comăneci, campioa mic, într-o strîpsă legătură -cu sar lescenţilor;
opinii referitoare la activitatea şi Virgil Trofin cu ordinul „23 Au a primit în cursul săptămînii pe nă olimpică absolută — în care se cinile complexe ce trebuie înfăp 17,20 Antena
preocupările celor două partide în gust", clasa I, cu prilejul împlini tovarăşul Damdinghiin Gombojav, exprimă înalta recunoştinţă pen tuite. Orele serii;
21,
diofonic;
probleme de interes comun, precum rii vîrstei de 50 de ani. In cadrul vicepreşedinte al Consiliului de Mi tru condiţiile minunate de învăţă Dezbaterea s-a bucurat de apre dresa dumm
şl cu privire la aspecte ale mişcării niştri al R.P. Mongole, pe Edward tură şi pregătire care au permis zi într-o or
comuniste şi muncitoreşti şi ale mesei tovărăşeşti oferite de Comi Gough Whitlam, liderul Partidului realizarea unor adevărate perfor cierea unanimă a participanţilor, nocturnă; 24,
vieţii internaţionale actuale. tetul Politic Executiv al C.C. al Laburist din Australia şi a acor- manţe mondiale în gimnastică. ea dovedindu-se deosebit de utilă.