Page 27 - Drumul_socialismului_1976_07

DRUMUL SOCIALISMULUI 9 P
Pag. 4

CINCINALUL REVOLUŢIEI TEHNICO ŞŢIINŢII

OBIECTIVUL NUMĂRUL UNU AL ACTUALULUI Eforturi susţinute pentru O mai strînsă
CINCINAL, AL ACESTUI AN - REDUCEREA
CONSUMURILOR MATERIALE
folosirea cit mai deplină între compar tin
La S. M. Hunedoara :
a tuturor rezervelor unităţii
Acţiuni şi mai perseverente pentru
Colectivul şantierului de con- vântul lor ea
interne structii-montaj al I.R.E. — Deva depăşirea ch<
reducerea cheltuielilor de producţie a avut realizări frumoase in pri- „La unele foi
mul semestru al acestui an. Ast- rită unei prt
Furnaliştii secţiei a Il-a din com­ de participanţii la dezbateri a re­ fel, planul departamental a fost depozitări a
binatul hunedorean, analizind in ieşit că in secţia a Il-a furnale îndeplinit in proporţie de 100,68 la risipă de cin
adunarea generală modul cum şi- există încă suficiente rezerve care sută, prevederile fizice de puriere Izolatori şi i
Revenire la un material publicat pe această temă au realizat sarcinile în primul se­ să ducă în semestrul al II-lea şi în funcţiune au fost depăşite, iar tea toate ia i
mestru al acestui an, precum şi în anul 1977 la sporirea producţiei productivitatea muncii a fost rea­ cheltuieli spo
măsurile ce le vor lua pentru a-şi de fontă. Ţinând seama de faptul lizată în proporţie de 101,55 la sută. Ciuflea, ingin
In numărul 6118 al ziarului „Dru­ ducţiei. Desigur, nu trebuie să ne îndeplini in continuare planul pro­ că planul este şi în continuare mo­ Şi, totuşi, in adunarea generală a lui.
Problema ai
mul socialismului" sub titlul „Ke- oprim aici, ci să acordăm şi In con­ ducţiei de fontă, au ajuns la câte­ bilizator, furnaliştii au stabilit să-şi oamenilor muncii de aici, atît în riale a fost d
ducerea cheltuielilor de producţie tinuare o mai mare atenţie selec­ va concluzii deosebit de eficiente îndrepte eforturile, în mod deose­ darea de seamă, cit şi în, cuvîntul vorbitor^ (Teo
.— sarcină primordială", era publi­ ţionării minereului în abataje, tbc- pentru activitatea' din semestrul al bit, în direcţia descoperirii şi fo­ participanţilor s-au arătat o serie ghe Dragoi, D
cat un articol în care se arăta că mai pentru a evita transportul de II-lea şi din anul viitor. losirii la maximum a tuturor re- de neajunsuri care au dus la di- nel Guga, Ai
la I.M. Hunedoara, unde se înre­ steril, deci, implicit, unele cheltu­ Din darea de seamă prezentată electricieni şi
gistrează depăşiri la cheltuielile ieli suplimentare. Această sarcină, de conducerea secţiei, din cuvîn- rătat că, in :
materiale de producţie, organul co- de mare responsabilitate, trebuie tul celor ce au participat la dez­ morţi in pro
ieetiv de conducere a luat o serie să stea în permanenţă în faţa bri- bateri, a reieşit că în primul se­ Adunări generale ale şamanilor muncii la termen a
de măsuri în vederea sporirii efi­ găzilor, a echipelor, a maiştrilor pe mestru s-au produs peste plan mai toreso unei a
cienţei activităţii economice. locurile de muncă. mult de 17 220 tone fontă, produc­ punzătoare.
tivitatea muncii s-a realizat in
Avînd ca punct de plecare asigu'- La uzina de preparare Teliuc, Colaborarea
rările date în acest articol, ne-am bătălia se dă pentru a reduce con­ proporţie de 101,38 la sută, consu­ zervelor. In acest sens, s-a des­ minuarea realizărilor, mentionîn- compartimenti
propus să. aflăm modul în care au sumul de gaz metan, deoarece sînt mul de cocs pe tona de fontă a prins concluzia ca fiecare, la locul du-se că mai sînt încă suficiente fost, de aseme
fost materializate măsurile preco- depăşiri mari la mia de tone de fost redus cu 4,37 kg — ca urmare său de muncă, să manifeste cea rezerve pentru mai bine. — De mulţi
nizate. Inginerul Vasile Clolda, di- minereu prelucrat, a aplicării iniţiativei de a da în­ mai mare grijă pentru respectarea Nu ne putem declara mulţumiţi situaţii grele,
rectorul I.M. Hunedoara, ne infor- — Sînt încă o serie de defieien- treaga cantitate de fontă peste strictă a proceselor tehnologice, de calitatea unor lucrări, arăta ing. executate de
mează că ultima lună a trimestru- te, ne informează inginerul Florin plan cu cocs economisit şi cu cocs astfel ca procentul de fontă de­ Ionel Gldea, şeful şantierului, in instalaţii inte
lui II poate fi considerată luna sal- Lupei, directorul uzinei, care gre- rezultat din depăşirea planului de clasată să se reducă sub nivelul cianul Ioan E
tului calitativ. vează balanţa cheltuielilor de pro- către cocsari — iar economiile la admis. De asemenea, prin întreţi­ darea de seamă. Aceasta, deoare­ in proiecte un
— De ce ? ducţie. Cele mai multe probleme le preţul de cost pe 5 luni s-au ridi­ nerea în cele mai bune condiţii a ce nu se respectă întotdeauna teh­
— Deoarece, pe lingă preocupă- avem la cuptoarele de prăjire un- cat la 8 milioane lei. Succesele agregatelor şi utilajelor să se re­ nologia stabilită la executarea lu­ procurat şi p<
magazie. Ar t
rile pentru creşterea în conţinu- de rulmenţii s_e sparg şi nu pot fi obţinute sînt desigur lăudabile, ele ducă simţitor opririle accidentale crărilor, îndeosebi la pozarea ca­
are a producţiei şi a calităţii aces- înlocuiţi decit oprindu-se întreg a- dovedind că furnaliştii hunedoreni, şi pe această cale să sporească şi blurilor subterane, la săparea fun- să se consulte
teia, trecînd la dimensionarea con- gregatul. Studiem acum posibili- în frunte cu comuniştii, au înţeles mai mult producţia de fontă de daţiilor pentru stîlpi etc. O mare te de executa
vină au şi angajaţii de la C.T.C. Şi această
sumurilor de materiale (lemn de tatea înlocuirii rulmenţilor cu la- şi pun in practică sarcinile stabi­ calitate superioară. care nu controlează lucrările în crării dintre
lite de Congresul al Xl-lea, de
mină, explozibil, capete detaşabile, găre pe cuzineţi. Acest lucru va Programul partidului, că urmează O rezervă de cea mai mare în­ toate fazele de execuţie, ci numai tant, trebuie
combustibil etc.), am reuşit ca în duce atît la reducerea opririlor ac- semnătate constă in îmbunătăţirea consiliului oar
luna iunie să reducem cheltuieli- cidentale, a timpilor neproductivi, cu fermitate indicaţiile tovarăşului disciplinei in muncă. Din cuvîptul In finalul lor, cînd nu pot fi evi­ I.R.E. Deva, r
le la 1 000 de lei producţie mar- cit şi la economisirea combustibi­ Nicolae Ceauşescu de a produce comuniştilor a reieşit necesitatea denţiate toate abaterile de la nor­
lă cu 71,9 lei. Putem arăta că în lului, nemaifiind nevoie de canti- cit mai mult metal. ca organizaţiile de partid şi U.T.C., mative pentru a fi corectate. sînt compartin
Concluziile adunării generale a-
Intr-adevăr, compartimentul C.T.C. treprinderi
comparaţie cu luna mai aceste tăţi suplimentare de gaz metan pen­ rală însă că furnaliştii nu sînt pe grupele sindicale, conducerea sec­ trebuie să se manifeste mai preg- In încheiere
cheltuieli au scăzut cu 40 la sută. tru încălzirea cuptoarelor la pune­ ţiei să desfăşoare o muncă politi­
— Acest lucru se datorează şi rea lor în funcţiune. Mai trebuie deplin mulţumiţi de rezultatele din că mai intensă pentru înlăturarea nant In timpul execuţiei lucrărilor, cipantii la adi
unei organizări mai bune a locu­ să arăt că o cantitate mare de e- primul semestru, mai ajes pentru absentelor nemotivate, a întârzieri­ pentru a elimina din faşă lipsurile facă totul pet
care apar. Acesta este rolul contro- elimine din a<
rilor de producţie, ne spune tova­ nergie calorică se pierde la capete­ faptul că în această perioadă au lor, a plimbărilor fără rost, a mo­
răşul Ioan Uugureanu, şeful birou- le cuptoarelor din cauza unei ne- avut un procent de fontă decla­ dului superficial în care îşi înde­ lului de calitate, nu acela de a ve- le semnalate, i
lui plan din cadrul întreprinderii, etanşeităţi corespunzătoare. Se va sată mai mare decit cel admis, că plinesc sarcinile unii furnalişti, ni la urmă să pună... ştampila. depăşească ani
cit şi a asigurării ritmicităţii pro- rezolva, în curînd, şi această pro- agregatele şi utilajele au înregis­ cauperişti, muncitori de la între­ Mulţi vorbitori au arătat în cu- M
_________________ ___________ ____ blemă. trat un număr de opriri acciden­ ţinere. In acest scop vor trebui
Evident, ca In toate domeniile tale care, înlăturate, le-a.r fi dat folosite cu mai multă eficienţă
La Ţesătoria de mata.se Deva , amintite există încă loc pentru posibilitatea să realizeze în plus discuţiile de la om la om ale agi­
mai bine. Este suficient, doar, să circa 1 800 tone fontă, că mai sint tatorilor, gazetele de perete, agi­ 1976 — an hotărîtor pentru
CALITATEA - OBIECTIV arătăm că nu în puţine cazuri ati abateri de la disciplina tehnolo­ taţia vizuală, precum şi celelalte
gică şi a muncii.
fost efectuate lucrări cu o mai sla­
PRINCIPAL AL ÎNTREGII bă conştiinciozitate, remedierea lor In cadrul dezbaterilor au luat forme şi mijloace ale muncii po­ economică a cooperativelor
litice d" masă.
soldîndu-se cu cheltuieli în plus, cuvântul maistrul principal Petru
ACTIVITĂŢI timp pierdut, materiale irosite. Ia­ Puţinelu, contabilul şef al secţiei Mobihzindu-şi toate eforturile,
tă de ce este necesară creşterea Gheorghe Crişan, maistrul Vasile punind in valoare rezervele de
care dispune, colectivul secţiei a
S-a scurs aproape un an de ciad şi în continuare a responsabilităţii Iancu, şeful de echipă Ioan Popa. Il-a furnale din marele combinat Efortul prapria să se n
Ţesători» de mătase din Deva a maistrul .. Ioan Mariş, cauperistul
Început să producă. în acest inter­ oamenlior muncii de la T.M. Hune­ Gheorghe Doşdeteanu, maistrul hunedorean va obţine cu siguran­
val de timp, tinârul colectiv de doara fată de cheltuielile eu care mecanic Todor Hagea, furnalistul ţă noi succese în semestrul acesta,
aici a obţinut unele rezultate bune, produc. Rezultatele obţinute in va pregăti in cele mai bune con­ în procluaţi spoi
atît in ce priveşte realizarea planu­ luna iunie sînt un argument, dar Mihai Aciobăniţei. inginerul Petru
lui eit şi a organizării procesului încă nu destul de convingător. Opriş, şeful secţiei, Nicolae Măr- diţii producţia anului viitor.
de muncă. culescu, secretarul comitetului de La şedinţa de lucru cu primii se­ ductiei marfă
— Dacă pină acum problemele cu DORIN CORPADE partid al secţiei. Din cele relatate PAUL GHEORGHIU cretari ai comitetelor judeţene de
care ne-am confruntat au fost În­ partid, care a avut loc la C.C. al iile prevăzute
chegarea colectivului, organizarea P.C.R., in februarie a.c., secretarul reotă. O influc
activităţii de producţie şi realiza­ re pondere ir
rea planului, incepind din acest an, Priorităţi în agricultură general al partidului, tovarăşul lor o deţine
comitetul de partid, conducerea În­ Nicolae Ceauşescu, a subliniat ne­ marfă, indicat
treprinderii, toţi factorii răspunză­ cesitatea de a se întreprinde mă­ a înregistrat
tori acordă o atenţie sporită crite­ suri hotărite pentru ridicarea cit de procente ]
riului calitate, ne spune tovarăşa GRĂBIŢI SECERIŞUL GRIULUI fondul de stat. Pină acum se re- le făcîndu-se simţită lipsa de apă mai grabnică a cooperativelor agri­
floare» Szekeiy, secretarul comite­ marcă exemplele oferite de C.A.P. la unele culturi. cole rămase în urmă din punct de planul anual ş
tului de partid pe ţesăiorie. Acţio­ (Urmare din pag. 1) Brănişca, Hărău, Deva, Sălciva, nul trimestrial
năm stăruitor pentru îmbunătăţirea Băcia, Gurasada, Brîznic, Haţeg, FURAJELE STRiNSE Şl DEPOZITATE vedere economic. In acest sens, a unitatea .se în
disciplinei, şi, mai ales, pentru ri­ Beriu, Teiu şi Vaţa de Jos, care au FĂRĂ PIERDERI ! indicat să fie intensificat efortul cu un însemn;
dicarea nvelului de cunoştinţe teh­ şi mijloacele existente, in această propriu al cooperatorilor pentru furajeră.
preocuparea
nice ale angajaţilor noştri. Prima săptămînă să fie finalizat secerişul. transportat ia bazele de recepţie j preocuparea conducerilor sporirea producţiei agricole, să fie
n
măsură luată a fost organizarea, Unităţile cu cele mai bune rezulta- cantităţi însemnate de grîu, unele C.A.P. şi I.A.S., un loc de primă reduse cheltuielile la hectar, să Cunoscind fa
in cadrul întreprinderii, a cursuri­ le la recoltat sînt C.A.P. Bretea dintre ele îndeplinindu-şi integral însemnătate II deţine asigurarea crească productivitatea muncii şi minat această
lor de perfecţionare profesională. Mureşană, Brîznic, Boz, Brănişca şi sarcinile ce si le-au asumat. bazei furajere. Pe lingă strîngerea eficienţa întregii activităţi econo­ ca eforturile s
In aceste cursuri sînt cuprinşi toţi ferm în direci
angajaţii care lucrează in secţiile Sălciva. Concomitent cu secerişul ÎNTREŢINEREA, IRIGAREA, operativă a paielor, se impun mă­ mice a C.A.P. Cu asemenea obiec­ ţiei vegetale şi
productive. Ne preocupăm în­ se lucrează în flux continuu la e- suri energice la recoltatul fîneţe- tive se confruntă şi organizaţia de
deaproape ca ele să se ţină liberarea terenului de paie şi la RECOLTAREA Şl VALORIFICAREA lor naturale. Serioase rămîneri în partid, consiliul de conducere, coo­ suri prevede :
fără întreruperi. Expunerile sînt efectuarea arăturilor. urmă se Intîlnesc, îndeosebi, la redresare ecou
asigurate de cele mai pre v .»- LEGUMELOR C.A.P. din consiliile intercoopera- peratorii şi mecanizatorii din Bre­ prilejul analizi
tile cadre ale noastre şi sint Pe ogoarele C.A.P. Burjuc. unde tea Română. Analiza efectuată la miletul de pai
completate de numeroase ore de eforturile mecanizatorilor şi coo­ Şeful fermei legumicole a I.A.S. tiste Haţeg, Toteşli şi Călan. Res­ începutul lunii iulie a.c. de către
practică direct la locui dc muncă. peratorilor sînt încununate de re­ Mintia, ing. Nistor Giura Dorin, tanţe inadmisibile există la trans­ comitetul de partid şi consiliul de conducere al C
Ca urmare, au apărut şi rezultate zultate bune, au lucrat cu spor nc-a făcut cunoscute cîteva din portul furajelor în C.A.P. din raza conducere al C.A.P, a evidenţiat fie însăininţatt
mai bune. De pe acum. ne putem tractoriştii Ion Căleală, Iosil Suba, preocupările de sezon ale legumi­ consiliilor intercooperatiste Ilia, o situaţie nu tocmai satisfăcătoare, mirişte pe 30 d
mituiri cu oameni ca Miliai Pinti- Ioan Deheleanu, Crăciun Cioază. cultorilor. Pe toată suprafaţa ocu­ Geoagiu, Deva şi altele, fiind de­ destinate legur
lie, vopsitor, Lenuţa Popa, tiră- pozitate abia cîte 200-600 tone fî- veniturile băneşti planificate pe confecţionarea
reasă, ajutorii de maistru Ion Cili. brigadierii Manole Cîmpurean şi pată cu legume s-au aplicat cîte prunul semestru al anului fiind
Popa şi Albuţ Păcurarii, maistrul losif Orsa, cooperatorii Gheorghe trei praşile şi tratamentele indica- nuri (!). Impulsionarea recoltării fu­ realizate abia în proporţie de 70 bucăţi stâlpi de
ţesător Roman Andraşescu şi ingi­ Mura, Petru Furdui şi alţii. De a- te, culturile fiind menţinute în rajelor şi depozitarea lor fără pier­ la sută. Cauza unei asemenea stări curate trei i
nerii Cornelia Hălan şi Viorica semenea. se cuvine să-i amintim stare curată de buruieni. Zi şi noap­ deri' trebuie să fie una din princi­ de lucruri este uşor de găsit, cu- scontindu-se o
Xstrate. pe mecanizatorii Viorel Circi, Ro- te se irigă cîte 4 ha legume, ferma palele preocupări ale comandamen­ suplimentar d(
— Tocmai pentru a ridica cali­ avînd două echipe permanente de telor locale pentru agricultură. noscînd că intre nerealizarea pro-
tatea ţesăturilor noastre, după o mulus Bolea, Visalon Popovici, Cor­ Concretizarea i
perioadă de tatonări, am trecut la nel Ungur, losif Coleneac, Ion Be- udători. Totodată, în această lu­ lasă însă de do
aplicarea unor tehnologii dc fabri­ dea, Gheorghe Moţ, Roman Dănilă, nă s-au recoltat şi valorificat can­ N. TIRCOB mînţarea cullu
caţie îmbunătăţite, ne spune ingi­ Gheorghe Sorea, care lucrează cu tităţi însemnate de cartofi, var­ tîrziat nejustif:
nerul Marin Moşteanu, directorul spor la seceriş, Viorel Crişan, Vio­ ză, fasole verde, dovlecei, mor­ jinul secţiei d
ţesătorici. Astfel, prin schimbarea rel Simina, losif Mîrza, la balotat. covi, ceapă şi altele. Tractoriştii deserveşte unii
tehnologiei la încleierea firelor de Viorel Blaj, Matei Duma, Maxim Nicolae Ilăncilă şi Gheorfi Ludo­
relon şi la vopsirea firelor polieste- palid în privii
rice, calitatea ţesăturilor s-a îm­ Brumar, Nicolae Jurcn şi alţii la vic execută cu conştiinciozitate lu­ celelalte măsui
bunătăţii simţitor. arături în cooperativele agricole crările ce li se Încredinţează. faza de ... inie
In programul privind producţia din raza S.M.A. Ilia. O activitate intensă se desfăşoa­ veşte ajutorul
şi desfacerea către populaţie a bu­ Zi de zi, inclusiv duminică, pe ră şi la grădina de legume a C.A.P. — F.I.L. Petri
nurilor de consum in perioada un front larg s-a lucrat si în coo- Deva. Aici este în curs de finali- de reţinut că i
1376—1380, aprobat de Comitetul perativele din consiliul intercoope- zare praşila a Il-a mecanică şi unor probleme
Central al Partidului Comunist ratist Călan. Tractoriştii Gheorghe manuală la vinete, ardei şi castra-
Român şi Consiliul Suprem al Dez­ nătătirea proi
voltării Economice şi Sociale in Oaidă si Traian Barbu au reuşit să veţi. Funcţionarea amenajării pen- în zootehnie,
şedinţa clin 1 iulie a.c., sînt ară­ realizeze viteze zilnice superioare tru irigaţii este asigurată de coo- al acţiunii de
tate principalele direcţii de urmat, celor prevăzute la seceriş în ca- p'eratorii Paseu Bălan, Alexandru trebuie să-l de
in vederea îmbunătăţirii substan­ drul C.A.P. Ruşi, iar formaţia de Floroa, Tuf Angliei, losif Dobre şi a cerut secrete
ţiale a calităţii ţesăturilor prin fi­ balotat compusă din Ion Găldean, Miron Groza, praşila mecanică o
nisaje superioare, diversificarea Gheorghe Moraru, Tiberiu Băgăia- realizează Gheorghe Lari, iar coo- dului. tovarăşi
sub aspectul coloritului etc. Ea nu şi Vasile Olarii foloseşte pre- peratoarele Ileana Bolojan, Valeria —, efortul pro]
ţesâtoria de mătase există toate şi mecanizator
condiţiile pentru realizarea impor­ sele la întreaga capacitate. Jula. Elena Burza. Rozalia Anglie) producţiei la
tantelor sarcini privind ridicarea Dintre întreprinderile agricole de şi altele s-au evidenţiat la între-
continuă a calităţii ţesăturilor. Ţe- stat. cu cele mai bune realizări la ţinerea şi valorificarea legumelor, animal, obiecti
sătoria este dotată cu utilaje com­ seceriş se situează I.A.S. Mintia, In comuna Ilia s-au organizat ac- că însemnate
plexe. cu un inalt grad de auto­ unitate care în cel mult 2-3 zile ţiuni cu toti angajaţii la întretine- te în cadrul (
matizare. Se folosesc cele mai mo­ încheie recoltatul. Demn de amin­ rea legumelor şi irigarea verzei de nă. Spre pune
deme tehnologii. Acestea, îngemă­
nate cu iscusinţa şi priceperea tit este că aceste unităţi au depăşit pe 10 ha, folosind cisterna la trans­ valoare se im
muncitorilor, asigură realizarea, u- cu 42 de hectare planul la însă- portul apei. Asemenea acţiuni tre­ treze atenţia c
stor produse competitive, de calita­ mînţarea culturilor duble. buie întreprinse în continuare, la Imedial după seceriş, tractoriştii Ion Motocea şi Pap Laszlo au tre­ conducerea C.
te superioară. O preocupare de seamă a condu­ grădinile de legume ale C.A.P. din cut Ia efectuarea arăturilor pe terenul C.A.P. Simeria. munal de pari
cerilor C.A.P. o constituie în a- Hărău, Rapoltu Marc. Geoagiu, Pri- comunal, toţi
L. MIRCEA ccste zile onorarea prevederilor la caz, Simeria, Aurel Vlaicu şi alte- Foto: VIRGIL ONOUJ dc redresarea