Page 28 - Drumul_socialismului_1976_07
P. 28
> © MARŢ!, 27 IULIE 1976 Pag. 5
T'
„LACĂTUL"... cu lacătul
PE UŞA
In ziua de 21 Iulie a.c., la ora înfăptuirea programului privind limi narea neajunsurilor ce se mai
producţia şi desfacerea către popu
zece, In timpul programului de laţie a bunurilor de consum, in pe Preocupare continuă pentru manifestă in sectorul de alimentaţie
funcţionare, unitatea nr. 61 din rioada 1976—1980, aprobat de şedinţa publică — "Stit in aprovizionare, cit
Petroşani, fierăria „Lacătul", comună a Comitetului Central al şi in servirea consumatorilor. In u-
era cu... lacătul pe uşă. In Partidului Comunist Român şi Con siele unităţi de alimentaţie publică
există o slabă preocupare faţă de di
îrare geam un afiş pe care scria : siliului Suprem al Dezvoltării Econo satisfacerea cerinţelor ■ versificarea meniurilor ; „specialita
mice şi Sociale a României va satis
„Primim marfă". Tot în Petro
tea casei", „a bucătarului", Buncăru
şani şi la aceeaşi oră era în-( face in măsură crescîndă cerinţele rile specifice zonelor lipsesc din multe
„ 1- r _ “ nnnlnni m/v+îlf el 11 nî _ I oamenilor muncii, corespunzător dez- unităţi de alimentaţie publică şi mai
chisă din acelaşi motiv_şi uni- / voltării economiei noastre naţionale, ales de pe traseele turistice. Asocia
tatea nr. 62 „Casa gospodinei . ţ creşterii venitului naţional. Militind
teie 1 Ce fel de casă este aceasta caret pentru înfăptuirea obiectivelor pre- oamenilor muncii ţiei bucătarilor şi cofetarilor i s-a
reproşat că nu acţionează susţinut
jtc primeşte, atunci cînd ai mai 1 văzute în program, comitetul jude-
I mare nevoie de ea, cu uşa în-( t«an de partid, Comitetul executiv pentru organizarea producţiei culina
re şi realizarea unei alimentaţii ra
1 chisă ? Se ştie că aproviziona-} Consiliului popular judeţean acor- ţionale prin extinderea folosirii legu
dă
lrpo unităţilor trebuie să se fa- ( ° deosebită atenţie dezvoltării In PE MARGINEA CONSFĂTUIRII CU LUCRĂTORII DIN melor, a diversificării Buncărurilor
• rea unităţilor treouie sa se ia j cadrul judeţului Hunedoara a in-
( ca în afara orelor de funcţio- £ Austriei bunurilor de consum, creş- ALIMENTAŢIA PUBLICĂ SI DIN PRODUCŢIA DE ce se desfac prin alimentaţia publi
i nare Conducerea I.C.S. mărfuri I terii şi modernizării producţiei, rca- că. S-a insistat asupra modului in
re au dus la I industriale Petroşani nu cunoaş-( Uzării unei largi game sortimentale BUNURI ALIMENTARE care responsabilii unităţilor de ali
publică
mentaţie
fac
îşi
datoria,
r materiale ( aceste dispoziţii ? j ^ ^alimentară, a bunurilor ei trebuind să acorde in vii-
tc
lpo dăr i’ri dat0 Ş I \ OCROTIŢI ZONELE VERZI
U
U
elor, se face l navQ i x-cnuru unDunataţirea activităţii In
T
ămizi, cleme, ? Car \ 1 ^,,H A ultimul * P. ublică 5* In producţia l>cva şi oraşul Vulcan, cofetăriile Apreciind dezvoltarea şi moderni- torilor in restaurante, sau se produc
ţ
eriale. Aces- construit mult In ultim 11 de bunuri alimentare şi realizarea du cartierele „Bejan“ — Deva şi „Ae- ..................... intîrzieri de servire. De multe ori,
în firSl la /timp. După terminarea lucrări-] importantelor ----------------- ------ - — — * - - * ■ - ------- - - * - * ” din comoditate sau nepricepere, nu
se oferă consumatorilor întreaga ga
mă de produse existente in unitate.
, peuiru a ci ea v aiiiciaiiya — d r u l consi Participanţii la consfătuire au a-
,ărn eit mate [mai plăcută. Locatarii blocului) ^ bune ce s-au obţinut în dezvol- doptat un program de măsuri pen
tru îmbunătăţirea activităţii de aii-
'
de numeroşi ) - cartler au ie!îlt în ( desi
80 din acest
leanu, Gheor- ( ««mronsn i
T'lorescu, Cor- l 1 .carnaţii p______________
Costea şi alţi / 1 sate funcţionează neste dfiii h» Y-Viiau aemizare a «nor unttaţt de alimen- tinuă creştere ale populaţiei, de im- rea reţelei de alimentaţie pubUcă,
( alimentaţie publică de *la“ oraşe 'şi
), care au a- ( EBB^^Baaa^BasEEMitwBriBgi j sate funcţionează neste 4on Hn „niiau rr™"?
1 „T wi Vii
' . peste « e unităţi (aţie publică si de cazare Numai in bunătăţire a structurii desfacerilor in producerea şi dotarea cu utilaje do
>arte, timpii i e ( ojuoşcuri cu activitate per- cursui nrimului seÂ^n din awit alimentaţia publică prin diversifica- bucătărie şi desfacere, îmbunătăţirea
:i nepredarea 1 două dupa-amieze şi au impraş manentă. Numai în ultimii 5 am au an ^ alimentaţia nublică au fost resL producţiei proprii, creşterea va- slkrii igienico-sanitare, a activităţii
rea îaoua uupa-annwL' ^ au
icrari se da- l «at. pămîntul^ pentru conturarea ( £st «^tnjiţe desfăcute produse in valoare de 287 < le p ™ dPS<! . cu î‘ nar ^„..^„ b ,V: jL a
alimentaţiei publice in turism şl
1
ări ^necores- .'spaţiului verde. Pînă aici
nări toate/ fo^Tm^erni^de^imure^^^ mUioarlc A “cu “aproapeTViHoane cătărie şl cofetărie, a desfacerilor de in unităţile de agrement, a pregăti
bune. Numai că maşinile care bunăapt ^Xr'tm^de ’igienă şi w prevederi. In ultimul timp, P[^ a ‘° rii personalului, a calificării şi ridi
diferitele /trec pe alee
e diferitele £----------- „„„ l-au confundat cu ( calitatea servirii. Se remarcă in a- «n accent deosebit s-a pus şi pe To(i participanţii la consfătuire au cării nivelului de servire in alimen
treprinderii a 1 un loc de parcare. Şl, uite aşa, / cest sens unităţile noi cu linii de creşterea capacităţilor de servire io arătat că este pe deplin posibilă e- taţia publică.
ată. (munca locatarilor s-a transfor-^
nlem puşi în }mat într-un teren bătătorit- de
ă proiectelor 1 roţile maşinilor, l i n a cina, to- \
e proiectări t varăşi şoferi ? \ Familia — prima şcoală de însuşire a
arăta electri- 1 UN RESPONSABIL
int prevăzute l \
rfrnn zio 7
sriale greu de < „AMABIL" \ normelor Codului eticii şi echităţii socialiste
u le găsim în \
proiectantul Restaurantul „Zarandul" din \
( Crişcior. Am intrat aici Intr-o t / Orele de producţie nu se încheie la
seară.
i, a cuuiu- i — Ce doriţi ? 1
nt şl execu- ) — Dorim să servim masa. Le.
în atenţia (ne of eriţi ? J ieşirea din schimb
luncii de la ! — Numai conserve de peşte t
că acestea î avem (!). ,
e acestei în- i Cum îmi place peştele, am co- \
La noi Ln familie e o tradiţie — crez tot ia_ secţia a Il-a vagoane,'
1 mandat o conservă de peşte. ■ ne mărturiseşte Sabin Săbău, sector frînă, ca maistru,
terilor parti- (După vreo 10 minute am fost) muncitor la secţia a Il-a vagoane, — Cum se simte tatăl, aflîndu-
iu angajat să /servit, dar şl cu o remarca:^ di-n cadrul I.M.M.R. Simeria. Tata se in subordinea fiului ?
în viitor să \,Să mîncatl repede că mă gra-
i lor lipsuri- tljesc acasă". Cînd a fost la pla- şi bunicul au fost ceferişti, iar din — Eu îl văd, în primul rind, ca
1937 lucrez şi eu. După zece ani de maistru. îmi fac datoria^ Şi el la
ieplinească şi Ită, mi s-a spus t ” f ^ muncă, adică în 1947, am devenit fel. Amîndoi ne încadrăm intr-o
c >ase va
teie asumate. I „Sardinela" costă 8,75 lei ! Am membru de partid. Atelierele au în- riguroasă disciplină a muncii. Aici
------------- /cerut să consemnez în condica
EPADATU ceput să se schimbe, să se trans- dirijează el, aoasă eu. Se schimbă
lacest fapt, dar aceasta nu a fost forme mereu. Şi odată cu ele ne numai rolurile. El este_ şi secreba-
(găsită. A doua zi am discutat transformam şi noi. A fost nevoie rul organizaţiei de bază nr. 1 va-
/ cu responsabilul unităţii. Acum de multă dăruire, de multe ore in goane.
isarea (era si eticheta pusă la conser- plus, pentru a reuşi să realizăm Orele de producţie ale familiei
(ve. Costa 5,60 iei. Responsabilul, Bloc d« locuit, cu magazine la parter in comuna Saranlzegetusa. ce ne-am propus. Am doi băieţi — Sabău nu se încheie aici, ele con-
Foto: V1RGII» ONOIXJ
Jspunea că regretă cele întîm-1 Emil si Nicolae. De mici i-am în- tinuă acasă. Etica muncii şi echi-
iooie (plate, dar cum osoătara Anton- / văţat cu munca. Munca te înalţă, te tatea' sînt pretutindeni prezente,'
neta Mihai lipseşte, nu poate ( transformă, te perfecţionează. Co- Sîrut călăuza lor şi a mezinului
lua măsuri. Foarte amabil a fost I Viaţa noastră —o viaţă raţională I pilul trebuie să ştie din familie ce Nicolae Sabău — de 21 de ani, ca
w (responsabilul cu mine. Mă-J înseamnă uzină, ce înseamnă pla re lucrează tot la partida frîne. Pe
/ s u r i ? Păi mal poate lua dînsul ( nul de producţie, răspunderea pen el nu l-am găsit la întreprindere/
VvKSOlJlSl (măsuri cînd e numai zîmbet J / tru ce faci tu şi colectivul. era în concediu. Ne-a vorbit însă
(E. K., Crişcior) Despre consecinţele ♦ j comitetului de partid pe
despre el tovarăşul Iosif Rădic, se-
In 1961 s-a angajat ^Jmt p -
crotaru
a .
PREZENTAM produse \ dere Emil, baratul cel mare. Halele între0rin el e s, îşi face
nu mai erau sprijinite pe stilpi de _ ^ ‘
DE CALITATE, DAR 'CU ! consumului excesiv de alcool lemn şi nici vagoanele nu sc ma un băiat inim0
datoria cu conştiinciozitate şi răs-
e şi venitu- SERVICII SLABE ndicau cu vinciurile. ^ pundere. Lucrează în hală la un
legătură di-
ativă cu ma- Iniţiativa deschiderii unui ma-( 111 vasta operă pe care o desfă- poftă de mîncare, arsuri la stomac, — Am lucrat de la început, ală- re şort dintre cele mai grele — in-
Jra venituri- gazin de prezentare al Intre-£ surăm, avem nevoie de un popor greţuri matinale, care duc la gastri- tuni de tata, ne spune Emil. Ştiam stalaţia de aer a firmei. Nu-i place
dinainte că nu-i uşor, că aici nu să fie privilegiat. A refuzat să
(prinderii „Marmura" Simeria 1 ^năr, de o generaţie sănătoasă, de ta etilică. Este atacat şi ficatul, ajun-
a de lapte— i prinderii „Marmura* Simeria . 4 - , . . , . _ x 4 duci lipsă de muncă. în discuţiile lucreze în atelier,
:are unitatea Ieste lăudabilă Aici paserii nm- l oameni cu o puternică personalitate gîndu-se la ciroza de natură etilică,
J
um abia 20 (duse frumos realizate Ilii, nă ' ,° ■ sensfbiutate ridicată. Avem ne- Cancerul bucal şi laringian apare cu tata am aflat că dacă vrei să Am mai aflat că Nicolae Sabău
şl
e
'ări fată de ' L.s „ ‘•'V* 1 P ?" I voie de un regim de viaţă raţional; mai frecvent 1a alcoolici. Alcoolul e- faci ceva, munca nu se măsoară a f t recomandat de organizaţia
os
■M-s £ c-ale- însă, uneori servirea este ( de o alimentaţie ştiinţific determi- xercită o acţiune distructivă asupra cu orele, ci cu săptămînile şi luni- u.T.C. să fie primit în raidurile
>lua cu? pia- ^preferenţiala, iar alteori aştepţi £ nată. In acest scop, trebuie să corn- organelor reproducătoare şi mai a- le şi mal ales cu anii. Am muncit partidului. Acum este elev în cla-
suiţumiem ca imult timp pînă vine vlnzâtorul I batem cu tărie factorii nocivi care ies asupra eredităţii, despre care am din răsputeri ca să-i fac cinste, gg a xil-a la liceul seral, iar mii-
i continuare, Isă te servească. Cineva, supă-( «foctează valorile morale şi virtuţile mai amintit. să fiu apreciat. In 1963, efortul _ ; tie.
um
t în balanţă (rat că a aşteptat vreme înde-, ane aie omului: abuzurile în Aşadar, iată rezultatul excesului de ne c ne ş
i luneată a cerut condica de re ( eon sumurile de alcool, tutun, cafea, alcool care duce la alienare şi în- depus mi-a fost încununat cu pri- Aceştia sint cei trei Sabău, oa-
, , ( condica ae re J consecinţe se resimt străinare, la pierderea controlului a-
n
R
re au d ter- 1 clamaţii. Dar i s-a răspuns cai : etc ale ăror e r ...................................... <■— <« *-* —?“>'• Awa
| ^ f%™
( atît asupra sănătăţii, cit şi asupra supra propriului organism, la Inde-
aşa J personalităţii. Despre efectele nega-
. ' nersnnaiităm nAcrn
: , era firesc (la acest magazin. nu exista atît asupra săîlătăţlli c t a u ^ părtarea de 1a preocupările cotidie acum eram la aceeaşi înălţime cu i eticii şi echităţii socia- '
re norme e
ientate mai / ceva. In schimb, există dozinte-( tive ale alcoolului ne vorbeşte dr. ne, de la viaţa socială. tata, Iar principiile lui de viaţă e- liste au devenit convingeri de
;erii produc- (res fată de clienţi. (GELU MO- / Romulus Rusu, medic primar, şeful
iere. Ce mă- i DlRCA — Hunedoara). ( secţiei interne la Spitalul Judeţean Convorbire realizată de rau şi ale mele. In 1969, am mers muncă şi viată,
'gramul de 1 1 Deva. VIORICA CIORBAGIU la şcoala de maiştri, iar acum lu- VIORICA MEHEDINŢEANU
C.A.P. ? Cu ţ PE SPRINCEANA 1 — Alcoolul constituie in primul rind
uate de co- ’ ( ° P robIem ă socială. Prin acţiunea sa
•onsilinl de ( Căldura caniculară din' nlti / dăunătoare asupra organismului, prin
.onsiliui de ţ ^aiaura caniculara din ulti- / i
^ nefavorabilă asupra să-
lnf uenţa
cu
■a stabilit să ( ™ a a 3 ^? ^. 4 sa creasca j nătăţii urmaşilor. care în cea mai Perfecţionarea activităţii consiliilor populare
i duble în 'consumul de răcoritoare şi la ( mare oarte vor fi debili mintali sau
e, din care 5 A Cert e.i 'bine că la noi se gă- > infirmi, prin dezorganizarea familii-
E
i se treacă la / sesc de toate. Dar să nu intri ( lor şi suferinţele morale şi mate-
, a 1000 de (cumva la bufetul din localita- / rlale pe care le produce, prin numă-
e Popularizarea şi cunoaşterea legilor -
i să fie pro- ţ te şi să ai ghinionul să te ser- ( ruI ricUcat de accidente de muncă
de nrărilă . veasca ospaiara valena Raşca, ţ re nu au n mic comun cu societatea,
Pacea ( sau rutiere - infracţiuni sau acte ca
'vească osDătara Valeria
de praşna,
i
unui venit ) Te cunoaşte . Iţi da o bere / alcoolismul constituie una din mari-
25 000 lei. (Proaspătă şi rece. Dacă nu, î ţ i ) le suferinţe ale omenirii. Indiferent acţiune cu caracter permanent
r respective „)serveşte una veche (e drept, ( b ce formă e consumat şi în ce
su
ir şi la însă- (rece), dar totuşi veche. Nimeni ' procent, alcoolul este foarte repede lui şi legilor statului — obligaţie
tble s-a in- /?* nimic nu-i schimbă hotărlrea ( absorbit si ajunge pînă la nivel de In formarea omului nou, a e- neral al partidului, al hotărîri- înscrisă la loc de frunte în le
unea w (sori- ’ de a nu servi decit cum doreşte / celulă, afectînd cele mai intime pro- ducării maselor în spiritul drep- lor de partid şi de stat, al legi gea organică a consiliilor popu-
tăţii, al eticii şi echităţii socia-
lor. Asemenea documente impor-
uzare care , I dumneaei I Poate totuşi se gă- ( cese-nutritie, metabolism etc. Efec- tante sînt dezbătute apoi pe ca- ^ are adoptată de iecenta sesiu-
_ • tul cel mai nociv îl are asupra ce-
,se te
ad destul de , ? cineva... I. CEAUŞU / lulel nervoase. producînd slăbirea liste, al respectului faţă de le- tante sînt dezbătute apoi pe ca-
esării), iar ( Certej). ) memoriei, scăderea capacităţii de ge, un rol important îl are acţi- pitole, insistîndu-se asupra sarci- ne a M.A.N. — are un caracter
sesc abia în I £ concentrare, tulburări ale somnului, unea de popularizare şi cunoaş- nilor şi răspuriderilor ce revin în permanent. Faptul că a crescut
conştiinţa şi răspunderea maselor
mod concret locuitorilor comunei
tere temeinică a legilor, de for-
ceea ce pri- * 1 = 11 — 5 ( halucinaţii. Excesul de băutură du- mare a conştiinţei juridice a ma- noastre, contribuţiei pe care pot faţă de sarcinile izvorîte din ho
patronatoare ( ţ ce. în ultimă înstanţă, la toxicoma-
nie
La rezolvarea operaţiunii ma- ^ - selor. „’O obligaţie fundamentală şi trebuie să şi-o aducă la tradu- tărîrile partidului şi legile statu-
'
( tematice "din * titlu ^e *invitat ges- ( “ C!U c sînt urmăril<; penlru tiue ' a consiliilor populare — se ara- corea lor în viaţă. Sesiunile consi- ] i respectul fată- de lege, se re-
U t
/.tionarul magazinului „Gostat"/ tă în expunerea tovarăşului iiului popular, adunările cetate- fiectă în participarea la muncă
sigura îmou- b-dnl Dr P Grnza" din \ —La tineri, intoxicaţia cu alcool Nicolae Ceauşeseu la Congresul neşti, întîlnirile dintre deputaţi şi j c.A.P., în executarea la timp
de producţie / £ e p e p e r u c ă asemenea nne 5i mai dăunătoare. Scade capa- consiliilor populare — este aceea alegători, adunările generale ale n
de greutate ( f cntru , apemenea ope-1 eitatea fizică şi intelectuală, tocmai si de calitate a lucrărilor agrico-
J
-e economică / ra iu n de a asigura aplicarea riguroasă C.A.P., cele două brigăzi ştiinţi- lll
ţ pi fac cu dezinvoltura vm- } j perioada de formare a personali-
.
, W- ie, în activitatea depusă pentru
.
.....
.
s — a sa cum ( zat;oarel e din subordinea sa. Un\ tăţii, a intelectului, a consolidări) şi consecventa, în toate domenii- fice care activeaza sub egida ’ F U S , ridicarea gradului edilitar-gospo-
=ral aî parti- l exemplu : vineri, orele 12,00.1 - P 1 0 1 / 3 1 - ^-P . *® rl de ° ' le, a legilor statului, de a veghea consiliului comunal al
bo
a r s
1
-roi di parii U ţ wi «ram 8# nicmici ni ) seaIă fizica 9 psihică, stări de ten la respectarea strictă a lor". munca de la om la om desfăşurată daresc al comunei. De asemenea,
n
t
ie Ceauşeseu 'intr-un Kilogram de piersici ca- > Eiune nerv0 asă, astenie. Pentru a fi respectate, legile de către angajaţii consiliului popu- sînt tot mai puţini cetăţeni care
'oonpratnrilor \ litatea I vinzatoarea a numa- \ « , , ,, trebuie popularizate ca să fie Iar şi deputaţi, gazetele de pere- ajung în faţa comisiilor de jude-
.■oupui aloi uoi j
„„ i —Asupra celorlalte organe cura se
c
îtru sporirea (î . 11 fructe. Dar numai 6 au ( manifestă consumul excesiv de al- cunoscute şi înţelese de masele te sînt folosite de asemenea cu cată. Sînt foarte puţine aspecte
at
i pe cap de ’ ? comestibile, 5 — complet) c<K> ?
f st
j
P . . . . (alterate. Ne-au revenit, astfel,! _ Alcoolul arc o acHunc riSnnă- largi de cetăţeni. în comuna Ilia, bune rezultate. O altă formă ca- de ordin infracţional şi manifes-
ro exista în - 6 w a w k c x v i / / toare asupra aparatului caraio-vascu- am elaborat un plan concret de re s-a dovedit foarte eficientă şi ţările cu caracter antisocial. A
exnsta .in- ) fructe a cile 1,15 Ici bucata (!) }
asupra aparatului ca?dio-vlscu-
, , ... i "
toare
nevaiariiiCcŢ- adevarat ca erau... calitatea) iar : suprasolicitarea acestuia, creşte- popularizare a legilor pe acest an. pe care o folosim din acest an crescut mult puterea şi influen
Tetea Roma- . ţ j ce părere aveţi de conduita / rea tensiunii arteriale şi a efortului Folosim în acest scop diferite este cea a consultaţiilor juridi- ţa opiniei publice.
deplină în 1 şi probitatea profesională şi ( depus de inimă. Sînt_ afectaţi şi mijloace care şi-au demonstrat e- ce care Se dau săptămînal în
;ă-şi conccn (morală a vînz.ătoarelor pe care ( - .?f.y/?, P lf ici • tulburări ale sen- ficienţa în practică şi anume : cadrul cabinetului de consultaţii TEOFIL POPA
n
er er
ia de partid, ' le coordonaţi, tovarăşe gestio- J ^ităţii. _ senzaţii de pişcături sau staţia de radioficare — mijloc juridice organizat la consiliu] secretarul biroului executiv
omitetul co- ( a r ? ' i furnicături, tulburări motorii şi di- care permite informarea operaţi- popular,
! ficultăţi în mers ; tulburări vizuale
n
opul ar i
iiliul popular ’ Reporter i şi şi auditive. Nici musculatura nu sca vă a cetăţenilor despre conţinu- Activitatea de popularizare şi al Consiliului popular
răspunzători ( pă neafectată. Tubul digestiv se re tul expunerilor secretarului ge- cunoaştere a hotărîrilor partidu- comunal llia'
izălori
că a unităţii. ____ __________\, P<
litătii.
simte la excesul de alcool : lipsa de
