Page 29 - Drumul_socialismului_1976_07

Pag. 6 DRUMUL SOCIALISMULUI • Nr. 6125 • MARŢI, 27 IULIE 1976

■ artă ■ învăţămînl
î^Măîriîîit «§geultum -- artă

Aplauze pentru „Haţegana" !
mmm
Aşa după cum am mai anunţat, samblurilor. Calitatea artistică ridi­ Charleroi Sud şi Anvers. Festiva­ .IpgMip ămm
recent, ansamblul folcloric „Haţe- cată a spectacolelor, ţinuta scenică lul, la care menţionez că nu se illilllli
gana“ al C.S.H. s-a întors acasă a artiştilor noştri au determinat acordă premii, s-a încheiat la T
după un turneu de trei săptămîni juriul să ne acorde medalia de aur iulie cu parada tuturor formaţiilor „ORA.ŞTIE — VATRA de o paradă a portului popular.
efectuat în R.D. Germană şi Bel­ a festivalului, precum şi o meda­ participante şi un mare spectacol DE CULTURA
gia. Consemnăm in rinduxile ce lie individuală tuturor membrilor în aer liber ce a avut loc în cen­ ROMANEASCA- „FESTIVALUL DANSULUI
urmează citeva aspecte din turneu ansamblului. în afara evoluţiilor trul oraşului Charleroi. în ziua de FECIORESC
pe care ni le-a împărtăşit Traian artistice, au fost organizate în a- 9 iulie, Ia cererea publicului şi or­ Duminică a început la Orăştie DIN TRANSILVANIA"
Tămăşan, şeful secţiei culturale ceastă perioadă schimburi de pă­ ganizatorilor, „Haţegana" a repeta* săptămînă culturii şi educaţiei
din Consiliul judeţean al sindica­ reri privind activitatea artistică de spectacolul în sala primăriei din socialiste sub genericul „Orăştie A V-a ediţie a „Festivalului
telor, conducătorul delegaţiei. amatori şi vizitarea unor obiective Charleroi. Tot timpul turneului,' — vatră de cultură românească". dansului fecioresc din Transilva­
— In prima săptămînă, adică în­ turistice şi culturale. presa, televiziunea, critica de spe­ Dintre manifestările primei zile nia", desfăşurată duminică la
tre 24 şi 30 iunie, artiştii noştri au Apoi, ansamblul a plecat în Bel­ cialitate au făcut aprecieri elogi­ consemnăm evocarea istorică „Din Cluj-Napoca, a reunit reprezen­
participat mai în-tii la cel de-al gia, la Charleroi, pentru a lua par­ oase la adresa măiestriei şi talen­ coasta Daciei şi a Romei", desfă­ tative folclorice din douăsprezece
XVI-lea festival muncitoresc de la te la festivalul internaţional de tului artiştilor hunedoreni. Şi, fără; şurată la Grădiştea* de Munte, în judeţe. Din judeţul Hunedoara- a
Dresda, în compania unor foarte folclor ce se organizează aici în îndoială, toţi membrii ansamblului faţa tinerilor de pe şantierul ar­ participat echipa de dansuri a
valoroase formaţii folclorice din fiecare an. Am intilnit din nou o — taraful, condus de Voieu Stănes- heologic, evocare realizată de că­ căminului, cultural din Geoagiui
alte nouă ţări — Bulgaria, Ceho­ companie foarte valoroasă, forma­ cu, grupul vocal, soliştii vocali tre conf. univ. dr. Hadrian Daico- cu „Fecioreasca de pe Mureş",
slovacia, Cuba, R. D. Germană, tă din artişti din Polonia, Scoţia, Viorica Brinduşan, Elena. Lazăr, viciu şi Eugen Iaroslavschi, ar­ care s-a bucurat de un deosebit
Mongolia, Polonia, Ungaria, U.R.S.S. Spania şi Turcia. Pînă la 4 iulie, Valerica Ianoşi şi mai ales dansa­ heolog la Muzeul- de istorie al succes.
şi Vietnam. Noi am prezentat cinci data deschiderii festivalului, am torii — maestru coregraf — Vale- Transilvaniei din Cluj-Napoca.
spectacole în localităţile Dresda, participat la parăzi ale portului riu Erziam — au fost la înălţime, în zilele următoare, afişul ma­ LA NAVETIŞTI ACASA
Zittau, Raderberg, Halle şi Th-alle, popular şi am dat spectacole în dovedindu-se pe toate scenele şi nifestărilor cuprinde expuneri, In cadrul manifestărilor cultu-
spectacole urmărite de peste 10 000 localităţile Florennses şi Charleroi în toate împrejurările adevăraţi dezbateri, mese rotunde, simpo­ ral-educative ce se desfăşoară
de spectatori. Aceasta în medie în­ Nord. La 4 iulie, în marea sală a mesageri ai artei noastre folclo­ zioane pe teme de politică inter­ pentru navetişti, duminică, artiş­
seamnă 2 000 de spectatori la o primăriei din Charleroi, ansamblul rice ! nă şi externă a partidului şi sta­ tii amatori din Simeria. au pre­
singură reprezentaţie 1 „Haţegana" a evoluat într.-un spec­ în încheiere, aş dori să subliniez tului nostru, istorie, ştiinţă, .artă zentat la Vaidei un reuşit pro­
La 27 iunie a avut loc spectaco­ tacol de gală. în continuare, am sprijinul deosebit şi permanent pe- ş.a., înttlniri cu scriitorii, con­ gram folcloric.
lul de gală, televizat prin intervi- mai participat la parăzi ale portu­ care l-a primit ansamblul „Haţe- cursuri gen „Cine citeşte, cunoaş­
zlune, cu participarea tuturor an­ lui popular şi unele spectacole la gana“ din partea organelor muni­ te", premiere cinematografice, ex- BRIGADA ŞTIINŢIFICA
cipale de partid si sindicat, precum , poziţii de, grafică, seri cultural-e- IN DEPLASARE
permanentă a activităţii cultural-edu- şi a conducerii Combinatului Side­ ducative pentru tineret, spectaco­
Pasiune si dăruire cative din comună. rurgic din Hunedoara şi să mulţu­ le. Săptămînă „Orăştie — vatră Duminică, cetăţenii din locali­
De la începutul activităţii sale in
de cultură românească" se va în­
tatea Pişchinţi s-au întîlnit cu o
acest domeniu şi pînă astăzi, comu­ mesc pentru condiţiile optime puse cheia duminică, 1 august, prin brigadă ştiinţifică de la nivel de
nistul Bujorel Marcu a reuşit cu la dispoziţie rin vederea „ pregătirii
tact şi pricepere să constituie in ca­ şi instruirii ansamblului. ample spectacole folclorice ce judeţ. Tema dezbaterilor : „Să
drul căminului formaţii cultural-edu- 1 vor avea loc la casa de cultură cunoaştem trecutul de luptă al
cative şi artistice de toate genurile, şi cabana „Poieniţa", precedate poporului".
a căror activitate a fost şi este a- C. DROZD
preciată atit pe plan judeţean cit şi in-
terjudeţean. Amintim printre cele
mal recente succese : premiul 11 pe ECONOMIA JUDEŢULUI OFERĂ LARGI POSIBILITĂŢI DE CALIFICARE
judeţ la concursul brigăzilor artisti­
ce de agitaţie şi Diploma de onoare
a Festivalului „Bihor ’76". Menţionăm,
de asemenea, succesele înregistrate
cu prilejul turneelor efectuate de an­ Ce meserie Iţi alegi, tinere absoivent?
samblul folcloric în 1968 şi 1971 la
festivalurile de folclor de pe litoral
sau la manifestările organizate in
1973 şi 1973 de către Muzeul satului Cînd economia unui judeţ cum e teşte o gamă de meserii în dome­ te-, sudură, electrotehnică, reparaţii;
din Capitală. Din anul 1971 iniţiază la al nostru oferă largi posibilităţi de niile siderurgic, mecanic, energe­ maşini miniere, forjă). Complexul
nivelul comunei Ilia cunoscutul fes­ calificare, cînd din salba celor 29 tic, de construcţii,, material rulant,, şcolar industrial dispune de spaţii-
tival cultural-artistic „Mureş pe mar­
ginea ta". de licee, care funcţionează in judeţ. chimie, agroindustrial... Pentru ai de cazare care, din toamnă, vor
Maturitatea politică, pasiunea, dărui­ 17 sînt de specialitate, căutările în veni în sprijinul opţiunilor profe­ ajunge lă peste 600 locuri* unde e-
rea. directorului Bujorel Marcu pentru alegerea meseriei sînt mult uşura­ sionale ale elevilor, prezentăm, azi,, tevii se vor bucura de întregul
continua dezvoltare a artei şi cultu­ te. Mai cu seamă că fiecare uni­ din; vasta reţea a unităţilor şco­ confort,, iar masa le- va fi asigu­
Pentru locuitorii comunei Ilia, Bu­ rii hunedorena reprezintă un exem­ tate şcolară de specialitate pregă­ lare- de- specialitate- din judeţ. rată la moderna- cantină cu- o ca­
jorel Marcu este mal mult decît în­ plu demn de urmat pentru toţi con­ 1
văţătorul unei clase de la Liceul din ducătorii aşezămintelor culturale. pacitate- de 800i locuri. Elevii liceu­
Ilia. tncepînd cu anul 1968 deţine fă­ LICEUL INDUSTRIAL NR. 1 DEVA lui beneficiază de burse — î» limi­
ră întrerupere funcţia de director al PETR1ŞOR CIOROBEA ta- fondurilor alocate de stat —
căminului cultural şi de locţiitor cu precum şi. de burse de întreprin­
probleme da propagandă al secretaru­ instructor !a Centrul judeţean de Amplasat în complexul şcolar de .ninier" şi „minier la exploatarea deri pe bază de contract.
lui comitetului comunal da partid, ca­ îndrumare a creaţiei populare şi specialitate de pe strada Minerului, zăcămintelor". După ab-solvireai treptei I, cei ca­
lităţi in care îşi aduce o contribuţie din cochetul cartier Micro 15, liceul Baza materială a actualului com­
esenţială la îndrumarea şt înviorarea a mişcării artistice de masă industrial nr. 1 funcţionează în plex şcolar industrial se va împli­ re nu continuă liceul, în treapta a
cadrul Grupului şcolar minier De­ ni, din nou! an de învăţămînt, cu II-a vor fi repartizaţi în produc­
va, cu două trepte. Treapta I cu încă un corp, în care vor funcţio­ ţie, în întreprinderile cu care au
încheiat contracte sau pot fi an­
Album de vacanţă durata de 2’ ani,, treapta a II-a — na 20 de cabinete şi laboratoare gajaţi îb alte unităţi industriale.
3 ani. în cadrul celor două pro-
modern utilate. Aceasta va permi­
file din treapta a- I-I-a- — electro­ te- ca pregătirea elevilor să se rea­ Absolvenţii treptei a II-a, cu diplo­
tehnic şi mecanic — elevii sînt lizeze,, din noul an şcolar, în 26 de mă de bacalaureat, se pot prezen­
• FORUMUL NAŢIONAL AL muncii patriotice le adaugă,, in a- pregătiţi în specialităţile „electri­ cabinete şi- laboratoare, iar instru­ ta la * concursurile de admitere în
PIONIERILOR. Evenimentul nu­ ceste zile, alte mii, în cadrul ac­ cian centrale şi reţele electrice",, irea practică în, peste 10 ateliere- uivăţămîntul superior sau sînt re­
mărul unu al vacanţei este, în a- ţiunii de pe ogoare „Spic cu spic, „electromecanic utilaj tehnologic şcoală (de lăcătuşerie, maşini unel­ partizaţi în producţie ca muncitori
ceastă săptămînă, Forumul naţio­ patriei snop" . cu înaltă calificare. Dealtfel, lice­
-
nal al pionierilor,, care şi-a des­ 0 DUMINICA s-au redes­ ul industrial nr. 1 şi-a cîştigat un
chis, ieri, la Galaţi, -lucrările ce­ chis TABERELE pentru a doua binemeritat prestigiu în pregătirea
lei de-a V-a ediţii. Cinstea de a serie din această vacanţă mare. cadrelor, atit în meserie, cît şi
reprezenta pionieria hunedoreană Sute de elevi cunosc- bucuria jo­ pentru învăţămîntul tbhnic superi- •
a revenit delegaţilor Rodica Am- curilor şi odihnei în taberele- d'e or. Ani" la rînd<, la concursurile De
broş, Sorin Băroi, Măruţa Bulz, la Costeşti, " Sarmizegeiiusa, Uri- meserii, elevii deveni au ocupat
Daniel Chiceanu, Adina Creţu, cani, Certeju de Sus, Blăjerai şi primele locuri pe ţară, iar în învă­
Septimiu Giurgiu, Kovacs Iudith, Vaţa de Jos. ţămîntul tehnic superior au păşit,
Tiberîu Nistor, Sebastian Suşman, 0 CAMPIONII JUDEŢENI LA în fiecare an,, aproape jumătate din
precum şi invitaţilor Horia Tal- NAVOMODELE se află, în aceste numărul absolvenţilor. Talentul
feş şi Marius Constantinescu. Ei zile, în tabăra specială de la Tg. sportiv şi artistic al elevilor a cî.s-
au dus solia celor peste 47 000 pio­ Mureş. Printre beneficiari —• cam­ tignt în liceul industrial noi valen­
nieri hunedoreni, al căror corolar pionii' Călin Ardeleanu, Vasile ţe, la confruntările anuale relie-
Ia învăţătură şi muncă e. deosebit Radul (veliere), Solomon Bella-, £îndu-se noi şi autentice valori.
de frumos v 3 058 grupe, 843 de­ Ion Drulă, Rinder Artur (propul­ Noul an şcolar îşi primeşte elevii
taşamente, 399 unităţi de pionieri sate^ Nicblae Liviu Grigore (sub­ la, liceul industrial nr. 1 cu toate
au''încheiat anul şcolar fără nici marine), Szabo Lajos (protbtip). locurile pentru treapta I — ocupa­
un corigent saui repetent; 1687 o TROMPETA DE AUR A LI­ te. în treapta a Il-a,, în urma con­
de pionieri au cucerit, în acest TORALULUI" — a Vl-a ediţie a cursului de admitere din iunie* au
an, titlul de „Pionier de frunte", festivalului fanfarelor pioniereşti mai rămas vacante 119 locuri —
şi-au prins pe bluzele albe 5 500 din această vară a avut printre 21 locuri la profilul electrotehnic,
de trese, iar 1 400 sînt, tot din participanţi şi 45 de pionieri, 98 la profilul mecanic. înscrierile
încep la 26 aug.ust, iar concursul
membri ai fanfarei Casei pionie­
acest an, „Fruntaşi în munca pa­ rilor din Orăştie. de admitere la 5 septembrie. Suc-
triotică". Celor 250 000 ore dăruite L.L. tii cabinetul de exploatări minie r e al Liceului industrial nr. 1 Deva. CGS 1
Foto: VIRGIL ONOIIT LUCIA LIC1U
i etanşa Hzrcaa wesa keohj eekw ksessjb
} trer mi HJ3BX3 iman a CS3. crrrem mr-’zn EKKSra K3K3WS CS3DH 55JES3 K35BÎ2 i
Anul 106 e.n. Roma biruise, Da­ Dacia se ascund nume ale dacilor,
cia era. învinsă. Dar istoria daci­ care- au primit cetăţenia de la îm­
lor nu se încheie aici. în viaţa a- păraţii Hadrianus, Antoninus Pius,
cestiii popor se deschide o nouă e- I WhWl I $11 Marcus Aurelius, Caracalla etc.
pocă, cea a romanizării. Dacia cu­ s S-au identifica* însă şi nume tra-
cerită de Traian este integrată’ în i co-dacice în inscripţiile din Dacia,
comunitatea economică, socială, po­ care par mai degrabă să aparţină
litică şi culturală a Imperiului ro­ autohtonilor decît coloniştilor.
propriile forme de viaţă şi de or­ DAC0-GE7TÎ ÎN DACIA ROMANA co-geţii îşi desfăşoară activitatea
Pe teritoriul Daciei romane, da-
man. Romanii introduc în Dacia
ganizare administrativă, relaţiile fie la ţară. fie la oraş, alături de
sociale, civilizaţia si cultura care sînt chiupurile de culoare roşie sau aspectul şi în veşmîntul lor. gerea pentru înrolarea în armată colonişti, „din toată lumea romană".
le sînt specifice. Timp de 165 de cenuşie, ceaşca dacică, tipică popu­ Continuitatea populaţiei a-utoh- a daco-getilor. S-au alcătuit astfel N.eavind alt mijloc de comunica­
ani cit a durat stăpînirea romană laţiei autohtone, şi alte tipuri de tone este demonstrată şi de topo­ formaţiuni auxiliare care poartă re decît limba latină, dacii încep
la nordul Dunării, istoria provinci­ vase de tradiţie locală, găsite la nimie. Nu întîmplător majori­ numele generic de daci sau al u- să vorbească latineşte. Interesul de
ei se împleteşte strins cu cea a im­ Breţcu, Micia., Mehadia, Potaissa, tatea oraşelor Daciei romane poar­ nor seminţii dacice. Ala I Ulpia a face parte din rîndul romanilor
periului. fiind organizată ca pro­ Cinciş. tă nume dacice : Apulum, Napoca. Dacoruni şi cohors I Ulpia Daco- îi determină să-şi abandoneze cu
vincie imperială, administrată di­ Potaissa, Drobeta etc., pe care cu­ rum, formate în timpul lui Traian, timpul propria lor limbă din care
rect de împărat printr-un împu­ Ceramică de acest gen se întîl- ceritorii le-au adoptat de la daci cohors I Aelia Dacoruni recrutată doar puţine cuvinte vor pătrunde
ternicit al său — legatus Augusti neşte şi în aşezările din provincie, de Hadrian, cohors VI nova Curai- în latina populară vorbită pe te­
pro practore. de exemplu la Lechinţa de Mureş, pe pământul cărora s-au aşezat davensium Alexandriana formată ritoriul Daciei. Limba latină, lim­
Odată , cu sfîrşitul războaielor unde s-a găsit şi. un depozit de u- Semnificativ este şi cazul capi­ in vremea lui Severus Alexander ba oficială a imperiului, se impune.
daco-romane, poporul dac rămîne nelte de fier dacice, sau la Caşolţ, talei provinciei, întemeiată în 108- (sec. III e.n.). Ţinîind cont de nu­ Teritoriul provinciei este încon­
v -în locurile de baştină. Dacii con­ în timp ce la Cristeşti, în atelierul de 110 din porunca împăratului Tra­ mărul de ordine al formaţiunilor jurat de dacii liberi. Ei intră în
tinuă să trăiască pe teritoriul pro­ olărie, se lucrau pe lingă vase pro- ian, care primeşte numele de Colo­ putem admite circa 15 corpuri de contact cu romanii datorită schim­
priu, sub stăpînire romană, în bu­ vincial-romane şi o ceramică co- nia Ulpia Traiana Augusta Dacica, trupă formate din daci, ceea ce în­ bului, pătrunderii monedei, înles­
nă parte Insă în ţinuturile rurale. respunzînd gustului autohton. Tra­ iar în timpul lui Hadrian se adau­ seamnă că Dacia a fost prima din­ nind astfel procesul de romaniza­
Aici. deşi preiau formele noi do diţii proprii, nealterate, rămî-n le­ gă şi epitetul de Sarmizegetusa, tre provinciile care au furnizat re şi în afara graniţelor. Romani­
cultură materială, ei îşi păstrează gate şi de ritul cTe înmormântare. subliniind continuitatea de guver­ cele mai multe trupe imperiului tatea- prinde în Dacia rădăcini a-
cu mai multă uşurinţă o parte din Incineraţîa caracteristică populaţi­ nare dintre regatul lui Decebal şi roman după Traian. Evident că a- dînci, incit ele nu mai pot fi ex­
elementele de cultură şi tradiţiile ei daco-getice este vădită de des­ stăpînirea romană. tirpate. La alcătuirea ei participă
lor mai vechi. coperirea necropolelor din sec. II- Pentru a pune capăt ostilităţii ceste trupe nu ar fi putut să fie localnicii — substratul etnic —,
recrutate dacă Dacia, la termina­
Descoperirile arheologice contu­ III de la Casolţ, Ighiu, Soporul de manifestate de autohtoni faţă de rea războaielor, ar fi fost lipsită populaţia daco-getică, care are ma­
rează tot mai clar aportul autoh­ Câmpie-, Cinciş, ceea ce demonstrea­ cuceritorii romani, aceştia din ur­ de bărbaţi, de populaţie. In armată rele rol în formarea poporului ro­
tonilor la formarea culturii popu­ ză permanenţa autohtonă în epoca mă încearcă să-i atragă tot mai dacii se romanizau, iar la termina­ mân, rezultat al contopirii autoh­
lare din Dacia romană. Cercetă­ romană. Populaţia dâco-getică îşi mult în sfera de viaţă şi interese rea stagiului deveneau cetăţeni ro­ tonilor cu cuceritorii romani.
rile efectuate în castre şi- necro­ păstrează multă vreme şi portul, o- ale imperiului, ale romanităţii. Pe mani.
pole au scos la iveală, amestecate biceiurile. Stele şi medalioane fu­ lingă adoptarea a numeroase topo­ ADRIANA RUSU,
cui ceramică romană, fragmente ce­ nerare descoperite înfăţişează per­ nimice dacice de localităţi, ape, cea Printre foarte numeroşii Aelii şi arheolog la Muzeul judeţean
ramice şi vase dacice. Răspîndite sonaje care tiu au nimic roman în mai eficace s-a- dovedit a fi atra­ Aurelii atestaţi in inscripţiile din Deva