Page 3 - Drumul_socialismului_1976_07
P. 3
DRUMUL SOCIALISMULUI • NR. 6122 ® MARŢI, 6 IULIE 1976 Pag. 3
Tinerii de azH CUM ÎNŢELEGEŢI RĂSPUNDEREA
PREZEN TUL UI Şl VII TORUL UI ?
T5e I
IN LUMINA PROGRAMULUI UNITAR AL ACTIVITĂŢII IDEOLOGICE, DE EDUCAŢIE POLITICA „Lunile record în producţie"—
şi CULTURALA, TOATE FORŢELE ŞI MIJLOACELE ORIENTATE PERMANENT SPRE
Formarea omului nou, cu o înaltă etalon al abnegaţiei şi dăruirii
conştiinţă revoluţionară — La Hunedoara, mai cu seamă noastre de muncă sînt cea mai
la combinatul siderurgic, a devenit bună dovadă a conştiinţei şi răs
de-acum o tradiţie ca uteciştii să punderii noastre subliniez că în
organizeze periodic săptămîni, de cele trei luni, la cele trei între
Educaţia patriotică, mîndriei, al demnităţii naţionale. cade, luni record in producţie. A- prinderi, uteciştii au realizat eco
Ca o dovadă a adevărului că
nul acesta, martie, aprilie şi mai
nomii nefinanţate însumînd peste
majoritatea covirşitoare a tineri
au fost pe rind declarate „luni re
3 700 000 lei, iar pentru înfrumuse
lor din judeţ — mineri, siderur- cord in producţie“ la C.S.H., ţarea municipiului au prestat mai
prin muncă şi pentru gişti, constructori, feroviari, lucră I.C.S.H. şi, respectiv, I.M.H. Ce au mult de 15 000 ore muncă patrio
tori pe ogoare, studenţi, elevi —
însemnat ele pe planul producţiei ?
au înţeles marile îndatoriri ce le — în albumul-ştafetă al acestor tică, executînd lucrări în valoare
de 250 000 lei.
muncă, a tineretului revin este participarea lor la mun luni record sînt consemnate rezul în cadrul întrecerii uteciste 'naţio
— Ce organizaţi in continuare
că acolo unde este nevoie de pu
tatele obţinute în muncă de mun
terea braţelor lor. în mari între
citorii utecişti, certificate de orga
prinderi avem constituite „echipe nele de partid şi conducerile tehni- nale ?
In magistrala expunere-program triotismului, de educaţie patriotică şi brigăzi de muncă şi educaţie co-administrative — ne spunea to — Fiecare organizaţie de tineret,
a secretarului general al partidu a tineretului, un accent deosebit comunistă", am organizat „săptă- varăşul Lazăr Petroescu, prim-se- de la nivel de schimb, atelier, sec
lui nostru, tovarăşul Nicolae îl punem pe dezvoltarea neconte mîni, decade, luni record în pro- 1 cretar al Comitetului municipal ţie, sector, uzină va organiza pînă
Ceauşescu, la Congresul educaţiei nită a dragostei faţă de partid, pa ducţie", tinerii din întreprinderi, Hunedoara al U.TU. Astfel, la la sfirşitul anului, pe bază de gra
politice şi al culturii socialiste, se trie şi popor, a hotărîrii de a apli de pe şantiere au lansat o serie C.S.H., tinerii siderurgişti au con fic, o „săptămînă record în pro
sublinia că educaţia patriotică, pa ca neabătut politica internă şi in de iniţiative valoroase, care au a- tribuit efectiv, în luna martie, ducţie". Iniţiem schimburi de ex
triotismul trebuie să constituie e-, ternaţională a partidului — ’ che dus însemnate sporuri de oţel şi „lună record", la elaborarea peste perienţă între birourile organiza
senţa întregii activităţi politico- zăşie a înfloririi patriei, a făuririi fontă, cărbune şi minereu, econo plan a 410 tone cocs, 19 800 tone ţiilor U.T.C., comitete, pe teme
educative, desfăşurate mai cu sea socialismului şi comunismului pe mii de materii prime şi materiale, fontă, 5 900 tone oţel Martin şi privind contribuţia tinerilor la rea
mă în rîndurile tinerei generaţii. pămîntul românesc. combustibili şi energie electrică. electric, 10 800 tone aglomerat, lizarea sarcinilor economice ale
Patriotismul socialist constituie o în faţa organizaţiei judeţene de Aşa a fost posibil ca organizaţia ' 10 500 tone laminate. Tinerii municipiului. Antrenăm toate ca
uriaşă forţă de progres a societăţii tineret se pun acum, cu şi mai noastră judeţeană să se claseze pe constructori de la I.C.S.H. au rea drele tehnico-inginereşti tinere la
noastre. Politica Partidului Comu multă tărie, cerinţele intensificării un loc fruntaş pe ţară în cadrul lizat însemnate lucrări in plus fa munca de creaţie, realizarea de
nist Român, slujind în cel mai înalt întregii activităţi politico-educative, întrecerii naţionale >,Tineretul — ţă de grafice, mai cu seamă la invenţii, inovaţii, studii cu aplica-
grad interesele vitale ale poporu de formare a conştiinţei socialiste, factor activ în îndeplinirea cinci noua fabrică de oxigen, au execu . bilitate practică în asimilarea de
lui, ale înfloririi patriei socialis nalului înainte de termen", rezul tat peste plan confecţii metalice noi piese de şcliimb, aplicarea u-
te, este cea mai grăitoare expre muncitoreşti, înaintate, la toţi ti tate deosebite obţinînd organizaţii şi alte lucrări. Brigăzile de tine nor tehnologii moderne de produc
nerii judeţului. Educarea patriotică
sie a patriotismului în acţiune. De a tinerilor, mai ales în spiritul cul le U.T.C. din C.S. Hunedoara, I.M. ret de la -I.-M.-H. au raportat la în ţie, folosirea mai bună a maşini
aceea, partidul nostru acordă în tului faţă de muncă, pentru că nu Barza, I.V. Călan, I.M.M.R. Sime- cheierea „lunii record" extragerea lor şi utilajelor. Sporeşte contribu
permanenţă o excepţională atenţie poţi fi patriot fără a .contribui ou' ria, E.M. Vulcan şi multe altele. suplimentară a 1 068 tone minereu,’ ţia hărniciei tinereşti pe şantierele
cultivării în rîndurile tineretului a ceva Ia prosperitatea patriei, culti Aş vrea să subliniez că planul la scurtarea cu 48 de ore a termenu muncii patriotice locale şi judeţe
patriotismului socialist, - ca o com varea în munca şi viaţa tinerilor executarea lucrărilor nefinanţate a • lui de reparaţii la cuptorul 1 de ne. acolo unde este nevoie de mun
ponentă organică a activităţii edu a datoriei de a-şi consacra întrea fost îndeplinit, în cincinalul trecut, la Uzina de preparare a minereu ca şi priceperea noastră. Avem ti
cative pentru formarea omului noui ga energie, capacitate de muncă şi în procent de 212,82 la sută, iar la lui Teliuc. ■< neri care prin munca lor şi-au do-
„Educarea tuturor oamenilor pricepere măreţei opere de făurire lucrările finanţate in procent de — Dar pe planul educaţiei mun bindit stimă şi apreciere. Exemplul
muncii, fără deosebire de naţiona a societăţii socialiste multilateral 110*22 la sută — indicatori ce au • citoreşti, comuniste, a 'tinerilor ce lor de dăruire şi abnegaţie munci
asigurat clasarea organizaţiei noas
litate, şi în primul jind a tinere dezvoltate şi a comunismului în tre judeţene pe un loc de frunte s-a întreprins ? torească .este urmat de tot mal
tului, în spiritul dragostei faţă de România — sînt tot atîtea sarcini în întrecerea socialistă dintre ti- • — La aceste -trei mari unităţi ,e- mulţi utecişti. i Aş numi cîţiva : O-
ţară şi al patriotismului revoluţio pe masa de lucru a organelor şi nerii din toate judeţele patriei. conomice au fost constituite „echi ţelarii Ion Bucur, Ion Băncescu,
nar, socialist, constituie o îndato organizaţiilor de tineret. Cunoscînd în această perioadă, cei peste pe de muncă şi educaţie comu Gheorghe Bărbuş, şefii de echipe
rire permanentă care trebuie să valenţele puternic formative şi ■tinereşti Ion Madas, Ion Marian,
ocupe un loc central în întreaga inepuizabile ale muncii productive, 73 000 de utecişli hunedoreni, con nistă". Prima îndatorire a compo Ion Jurqiiţ — toţi din combinat ;
nenţilor acestora a fost îndeplini-
stituiţi în mai bine de 2 400 organi
activitate politică şi culturală" — creatoare, ce pulsează peste tot zaţii, trăiesc un eveniment deose ’ rea „exemplară, ritmică a sarcini Szasz Arpad, Ion Buzeşan, şefi de
spunea, în expunerea la Congresul în judeţ, asigurăm şi îndrumăm bit, ou adinei semnificaţii şi rezo lor de .producţie, apoi respectarea echipe, Viorica Crăciun şi Gheor
educaţiei politice şi al culturii so toii ţinerii la muncă, la o activi nanţe educative, patriotice : semna ordinii şi .disciplinei, a normelor ghe Dumitrache, zidari — la
cialiste, secretarul general al parti tate utilă pentru societatea întrea I.C.S.H ; minerii Gheorghe Picoiu,
dului, t o v a r ă ş u l NICOLAE gă, la formarea unei atitudini res rea Angajamentului solemn al ute- de protecţia muncii, nici o absenţă Mihai Vasile, Vasile Chindea,
cistului — eveniment numit, pe | nemoţivajtă, întîrziQi-e sau plecare
CEAUŞESCU. ponsabile, comuniste, faţă de ■drept cuyînt, uh-act politic de înal- : de ţa program. Tot în această .pe Gheorghe Scorobete, Constantin
Antoci — de la I.M.H.
Potrivit acestei cerinţe primor muncă. Numai în cincinalul tă credinţă faţă de partid, patrie rioadă- tinerii au participat la în-
diale a educaţiei patriotice prin 1971—1975 au fost încadraţi şi popor. Acest eveniment repre- . tîlniri cu muncitori fruntaşi, Eroi în lumina documentelor Congre
muncă şi pentru muncă, acţionăm în sfera producţiei materiale 21 500 zintă un profund şi vibrant mo- . ai. Muncii Socialiste, .activişti de sului educaţiei politice şi al oultu-
perseverent, sub conducerea' şi în tineri care în scurtă vreme au reu ment politic de exprimare a dra partid, la diferite acţiuni cu .ca rii socialiste, la care am avut
drumarea organelor şi organizaţii şit să se integreze bine în cerin gostei şi ataşamentului neţărmurit racter insţructiv-educativ şi cultu- cinstea să particip, acţionăm stă
lor de partid, pentru a cultiva în ţele producţiei. în oadrul acestei al tuturor uteciştilor judeţului fa- • ral-artisţicl ,1a ample .acţiuni de ruitor în toate organizaţiile de ti
rîndurile tinerilor răspunderea ce activităţi productive se plămădesc ţă de politica partidului, faţă de muncă patriotică. în scopul ridică-- neret pentru ca munca, faptele de
,le revine îaţă de prezentul şi vii sentimentele înalte ale patriotismu secretarul său general, tovarăşul rii conştiinţei socialiste în muncă, muncă de fiecare zi să devină a-
torul socialist şi comunist al pa lui socialist, munca creatoare îi a- Nicolae Ceauşescu, exprimarea bo- tinerii au lansat şi generalizat o devăratul etalon al conştiinţei Îna
triei, faţă de progresul ei .multila jută pe tineri să aprecieze cu ade tărîrii de a-şi consacra toată pu serie de iniţiative, dintre care aş intate la toţi uteciştii Hunedoarei
teral, răspundere ce nu se poate vărat -strădaniile, eforturile necon terea braţelor şi isteţimea minţii aminti : „Nici o piesă rebuiată şi — siderurgişti, mineri, constructori,
lucrători în unităţi prestatoare de
tenite ale colectivelor de oameni ai
x
exprima concret decît în munca muncii pentru progresul patriei, progresului necontenit al patriei nici o nemotivată", „Fruntaşii lu servicii şi comerciale, studenţi şi
1
lor plină ,de abnegaţie şi dăruire contribuie hoţărîtor la dezvoltarea noastre — România socialistă ! nii", „Vitrina calităţii", „Registrul elevi.
pentru înfăptuirea sarcinilor anu la toţi tinerii a sentimentului de economiilor", „Şantierul — oglinda
lui 197G, a întregului cincinal al IOAN ARS1N muncii noastre", „Nici un vagonet Convorbire realizată de
revoluţiei tehnico-.ştiinţifice. în a fi folositori partidului, .patriei, secretar a! Comitetului de minereu rebutat de echipele de GH. I. NEGREA
ampla activitate de cultivare a pa poporului, le dezvoltă sentimentul judeţean Hunedoara al U.T.C. tineret" şi altele. Cum faptele
înaltă a tradiţiei si muncitoresc
înalta tradiţie a muncii pa rii : Ionel Morar, Cornel Marian, sport, la focuri de ţabără, în ju .Şantierul de pe platforma indus briei Sapta, Mihaela Pavel, Ştefan
triotice tinereşti, începută u- Adrian Nechita, Ianoş •Simon, Titi rul cărora organizează concursuri trială iCbişcădaga : Aici, o serie du Almăsan, Dana Golea, Şooş Andrei,
cum cîteva decenii la Bum- Matei şi alţii. în orele libere tine şi jocuri', sau în excursii prin îm rează o lună de zile. Muncesc 150 Szabo Ildiko şi altele. Conducă
beşti — Livezeni, la Hunedoa rii se destind pe terenurile de prejurimi. de elevi pe serie, de la Liceul in torii şantierului, beneficiarul, O.LF.
:
ra, în alte ilocuri ale recon dustrial de chimie din Deva, cum Deva sînt deosebit de mulţumiţi
strucţiei ţării, continuă în aceste s-ar zice, sînt în profesie. Lucra de munca primei serii. Brigadierii
Jtmi de vară pe trei şantiere mari rea ce o execută : sistematizarea au muncit cu dragoste şl pasiune,
din judeţ : la viitoarea hidrocen pe verticală şi împrejmuirea între deşi în condiţii grele, în mlaştină,
trală Rîu Mare-Retezat, pe plat prinderii de lianţi, fac o adevărată rădăcinişuri etc. Ştafeta muncii
forma industrială Chi.şcădaga, la practică productivă, folositoare pro au predat-o colegilor de la liceul
sistemul de desecări Chimindia— fesiei jor ca şi unităţii. Ei sînt şi nr. 2, care vor încheia lucrările
la acest canal şi vor începe trasa
Banpotoc. Sute şi sute de tineri cu zidari şi fierari-betonişti şi beto- rea âltuia.
chipurile bronzate, stropite de su nişti propriu-zişi, execută totul, de
doare, dar pline de zîmbet şi voio la ’ săparea gropilor pentru stîlpi, •&
şie, mînuiesc hîrieţe, tîrnăcoape, la confecţionarea colajelor, tur Dacă în prima serie de muncă
iopeţi, îşi aduc un aport lăudabil narea ştîlpilor şi prefabricatelor, patriotică pe şantierele amintite şi
ia realizarea unor însemnate obiec plantarea acestora. în final, va pe altele, activitatea tinerilor a
tive ale economiei judQţulpi. încer loarea lucrărilor ce le vor face tre fost bine coordonată, în seria a
căm un prim bilanţ al hărniciei lor. ce de 700 000 lei. Elevii, viitori chi- 11-a, lucrurile nu mai decurg la ni
mişti şi lucrători ai întreprinderii,
Şantierul Rîu Mare-Retezat. La muncesc în regim pe şantier. între velul cerinţelor.
20 iunie a.c., 104 elevi ai Grupului ei se desfăşoară o entuziastă între Pe unele şantiere, prezenţa ti
şcolar minier din Lupeni au inau cere în ■ muncă, ai cărei învingă nerilor a lăsat de dorit (unii uzînd
gurat şantierul de muncă patrioti tori se vor şti abia la sfirşitul se chiar de certificate medicale pentru
că de aici. însoţiţi de profesorii riei. a se sustrage de la această înda
Ilie Dănuţ, Leon Stoica şi Livius torire patriotică), iar organele de
Sistemul de desecări Chimindia-
Gornic, tinerii brigadieri din Lu Banpotoc : Aici prima serie de U.T.C., condu<?erile şcolilor n-au
peni s-au pus cu nădejde pe trea muncă constituită din elevi de la mai acordat aceeaşi atenţie desfă
bă. împărţiţi în două detaşamen Liceul „Decebal" din Deva şi-a şurării muncii, n-au mai urmărit
te conduse de uteciştii Nicolae încheiat cu roade deosebite activi in permanenţă rezultatele acesteia.
Coandrăş şi Vaier Rus, brigadierii tatea. Au fost săpaţi 280 metri ca
din Valea Jiului muncesc cu dă nal, lat şi adine de cîţiva metri, Se cere din partea Comitetului
ruire de-a lungul şoselei axiale a care va permite redarea în circui judeţean, comitetelor municipale şi
orăşeneşti ale U.T.C., conducerilor
şantierului, la acostamente, nive tul agricol a unei mari suprafeţe
lări şi şanţuri, în gară şi în alte de pămînt. Organizaţi în detaşa şcolilor, o preocupare mai intensă
locuri unde sînt solicitaţi. Datorită mente, brigăzi, echipe, lucrînd in pentru mobilizarea elevilor, a ce
seriozităţii şi hărniciei lor, şi-au că două schimburi, brigadierii au lorlalţi tineri, pentru organizarea
pătat repede stima şi încrederea muncit aici cu deosebită abnegaţie, mai riguroasă a muncii şi întărirea
celor de aici. Zilnic, în rapoartele între ei dîndu-se o adevărată bă disciplinei. De asemenea,^ unităţile
de lucru se înscriu noi realizări tălie pentru cucerirea titlului de beneficiare au datoria să acorde
şi fapte de muncă. Pînă acum au fruntaş în muncă. Pînă la urmă tot sprijinul formaţiilor de tineret
fost descărcate 1 800 tone de pia s-au evidenţiat amîndouă detaşa în scopul folosirii cu maximum de
randament a timpului afectat aces
tră, s-au săpat 395 mc de şanţuri mentele, conduse de Mirela Dumi-
şi s-au împrăştiat aproape 2 600 mc trescu şi, respectiv, Silviu Murar, tor activităţi.
de pietriş. Cei mai harnici dintre ...Ca să putem spune cu mîndrie, cu fruntea sus : „Aici am lucrat şi iar dintre echipe mai bune s-au G. IGNAT
harnici s-au dovedit a fi brigadie noi, am lăsat o părticică din munca noastră...". dovedit a fi cele conduse de Ga- M. LEPĂDATUL ;-