Page 5 - Drumul_socialismului_1976_07
P. 5
6122 6 MARŢI, 6 IULIE 1976 Pag. 5
SERVICII... „DE CALITATE"^
In 16 iunie a.c., am dus [
.- un costum de haine la cen- y
y trul nr. 37 din Lupeni pen- (
i tru a fi curăţat. Ni s-a în- 1
J mînat un bon pe care scria l (Inii Sa lucm, Sa umbră Recenta sesiune a Consiliului
i că termenul de ridicare este / popular judeţean în care s-a a-
/ în data de 18 iunie a.c. In y nalizat, printre altele, măsurile
y ziua respectivă mi s-a spus ( Lanurile mănoase ale cooperatori nari. Dar spre mîndria lor, ci nu alţii nu au putut fi convinşi să-şi a- ce se impun a fi luate pentru
Mare-Retezat 1 că nu a venit maşina de la J lor din Lăpuşnic unduiesc in bătaia stau cu braţele încrucişate. Le place ducă contribuţia la efectuarea lucră valorificarea mai eficientă, în
Petroşani ca să le aducă de l vîntului. Griul, porumbul, culturile munca. Au crescut muncind şi nu rilor agricole, la întărirea economică cincinalul actual, a potenţialului
I la curăţătorie. Am fost in-/ de cartofi şi sfeclă arată foarte fru se dau în lături nici acum de la a C.A.P. Lăpuşnic. în cită contra turistic hunedorean, va conduce
J vitat apoi — şi am trecut pe y mos $i promit recolte bogate. în coasă. La recoltat furaje, transpor dicţie se află toţi aceia care se sus la punerea în valoare a bogatu
ctuoasă V la „centrul de ridicare" — I lanuri, in to^te culturile este înma tatul şi însilozalul a peste 200 tone trag de la efectuarea lucrărilor agri lui potenţial turistic al judeţu
gazinată jnunca făcută cu pricepere
cole, cu aceia care zi de zi, din zori
furaje au lucrat cu sîrguinţa celor
i în zilele de 19, 21 şi 22 iu- 1 şi dăruire de harnicii ţărani coope mai tineri. „Ei nu pot trăi fără mun şi pînă în seară sînt pe ogoare, asi- lui, . la dezvoltarea bazei mate
Inie, dar n.am „ridicat" decît l ratori şi mecanizatori, oameni tineri că !“. Cit de mult poale să exprime gurind, pentru toţi, pîinca albă, ru riale pentru cazare şi alimenta
iecîiv l promisiunea : „reveniţi mîi- / şi vîrstnici, aceia care simt în fie o simplă frază î Loghin Dubariu, A- menă, ce nu lipseşte de pe masa ni ţie publică, la mai buna pregă
tire a cadrelor şi la îmbunătă
mănui.
I ne". In ziua de 23 iunie am , care dimineţă mirosul reavăn al pă-
ron
Sebastian
Şimadca,
Şuiaga,
y avut un pic de şansă : so-1 mîntului şi mirosul pîinii încă ne Pamfil Burdea lucrează în diferite Nu se poate afirma că organizaţia ţirea serviciilor pentru turişti
intensifice activitatea i tisp haina, pantalonul însă > coapte din spicele de grîu. unităţi economice, în afara comunei. de partid, consiliul de conducere al şi ceilalţi consumatori.
— în ultimii 2 ani, dar mai..ales
tarea cit mai repede pa de găsit. Cei de la ţ anul trecut, puhoiul nemilos al ape Dar, aşa cum e normal, ei participă C.A.P. nu s-au preocupat de mobili Popasul turistic de la Zam
ale Brazi—baraj, au l Petroşani încurcaseră lucru-i lor Mureşului ne-a dijmuit în în după orele de serviciu la muncă pe zarea la munca agricolă a tuturor este aşezat într-un cadru natu
alţi interlocutori, i rile. De timpul pierdut nu ţ tregime grădina de legume şi ne-a ogoarele C.A.P., dau ajutor acolo cetăţenilor, la cultivarea unei atitu ral de o mare frumuseţe, pe
intierul este încă la ţ mai vorbesc, abia aştept să 1 creat pierderi foarte mari la grîu şi unde e nevoie. Lucia Ciurca, învăţă dini înaintate faţă de muncă. For şoseaua naţională Arad — De
mele şi mijloacele muncii politice de
toare în sat, îşi lucrează cu multă
marcau şeful şantie- i se găsească... pantalonii! * fineţe — ne spunea Traian Suba, hărnicie porţia. Un exemplu dăruitor masă trebuie însă .îmbunătăţite. Ana va, chiar la intrarea în judeţul
iraj, ing. Aurel Dan, i (Nicu Gh., Lupeni). y preşedintele C.A.P. Lăpuşnic. Cu toa lizele pe brigăzi, în adunările gene nostru. Aici se opresc numeroşi
te acestea nu ne-am dat bătuţi. Sim
ef al aceluiaşi şan ţ PORCUL I-A ADUS... I ţim încă lipsa furajelor din iarnă rale, trebuie extinse şi la nivelul sa turişti din ţară şi peste hota
ul. Mai sînt unele l GHINION 1 în sectorul zootehnic, dar coopera tului. în prezent, agitaţia vizuală, re. Popasul de ia Zam dispune
:ajunsuri. Este îmbu- ) Olimpiei D. din Teliuc i-a ţ torii s-au angajat cu toată forţa lor munca politică de masă nu sînt or de o frumoasă cabană, căsuţe
ganizate în aşa fel ca să vizeze di
ă lucrurile merj; din în acest an într-o muncă însufleţită rect conştiinţa oamenilor, să-i cheme cu 2 paturi pentru cei care ră-
bine... Oamenii încep ţ dispărut un porc din coteţ, I pentru a obţine o recoltă bună, pe la o participare intensă la muncă. mîn peste noapte pentru odihnă.
;eze pe -formaţii de (Unde credeţi că a fost găsit* măsura posibilităţilor şi condiţiilor Do o eficienţă sporită s-ar bucura un Din păcate, pînă acum, servi
să-aŞ cunoască mai / pînă la urmă ? Plutonierul 1 pe care le avem. pentru elevii săi şi pentru ceilalţi panou al hărniciei la care să fie ciile oferite aioi nu au fost pe
Discutăm îndelung cu preşedintele
nile, se înţeleg şi se I Pompiliu Mustaţă l-a desco- l cooperativei, secretarul organizaţiei intelectuali din sat. popularizaţi ţăranii cooperatori frun
1 perit... în locuinţa lui Lu- / Dar, ca şi in alte părţi, şi la Lă
l dovţc Incze din Hunedoara, y de partid, Ananie Gliiara, şi inginerul taşi, brigăzile care se află în fruntea Turismul hunedorean în
bătăliei pentru o recoltă bogată. In
şef al C.A.P., Radu Ticuşan, despre
înea- — a ţinut să a- / strada Eliberării, blocul nr. i puşnic mai sînt unii dintre aceia care
ul Ioan Şerban, loc- y 8. Era tăiat şi ascuns sub o ' participarea la muncă a cooperatori fug de muncă, se sustrag de la obli contrast cu ei, pot fi criticaţi cei
ce
gaţiile
locuitori
ca
le
revin
arului organizaţiei de lor, faptul că lucrările de în ai satelor. Miron Nagy şi soţia sa, care fug de muncă, vor ca numai plină dezvoltare şi afirmare
treţinere se execută la toate cul
alţii să ducă pe umerii lor sapa sau
edinte al comitetului
lătăţim continuu con- Emu forturl pentru recuperarea rămînerii deşi au o casă frumoasă, trainică in coasa, să fie truditori pe ogoare. să
turile, că in zootehnie se depun e-
3 şantier — ne stră-
sat şi locuiesc aici, au folosit tot fe
Conducerea C.A.P., organizaţia de
lul de stratageme pentru a nu-şi lua
în urmă. Sînt mulţi aceia care nu-si
partid
din
trebuie
cooperaliyă
ncă şi de viaţă ale precupeţesc nici un efort pentru a porţiile cuvenite. Aurelia Moise, acţioneze cu mai multă convingere Semcii prompte,
Dispunem de o \ dormeză. Pofticiosului infrac- ) spori rodul ogoarelor. De dimineaţa membră cooperatoare, a plecat din pentru a mobiliza întreaga masă de
şi pînă seara mîini harnice, îndemî-
de condiţii optime l tor i s-a întocmit dosar de y natice, obişnuite cu munca cîmpu- sat la Deva să îngrijească un copil. cooperatori la efectuarea tuturor lu de calitate
crărilor agricole la timp şi de cea
_ un club cu biblio- / trimitere în judecată. Porcul l lui, mînuiesc uneltele, îngrijesc şi Ionel Raiu şi Elena Cismaş au por mai bună calitate. Este de dorit ca
ţiile lor. Dar numai după multe in
ă se va termina con- y i-a adus ghinion !... 1 hrănesc cele peste 400 capete de a- sistenţe din partea brigadierului şi şi conducerile întreprinderilor, ale u-
şcoli şi a unei gră- l S-AU FRIPT... \ nimale. Comunistele Maria Crişovan a conducerii cooperativei agricole nităţilor economice, organizaţiile de măsura cerinţelor, din acest mo
şi Sabina Mihăilă au aproape 60 de
terminată, de aseme- i Alexie Tapurin şi Nicu 1 ani. Dar, cum spunea cineva, hăr şi-au executat lucrările de întreţinere partid, unde lucrează locuitori ai tiv şi responsabilul fiind schim
termică şi alimenta- I Grigorie erau gestionari la nicia şi dragostea de muncă n-au a culturilor. satelor, să se intereseze mai îndea bat. Noul responsabil, Maria
î va construi o nouă i magazinul Agrocoop din Pe- y virstă. Ele sînt nelipsite de la lucru. Sint şi alţi locuitori ai satului care proape asupra felului în care aceştia Teodorescu, a pus ordine la po
utilităţi. • trn«a ni Mai marpln lor Hi_ i lucrează în altă parte, în diferite îşi sprijină familia la muncile agri pas şi se aşteaptă ca numărul
. troşani. Mai marele lor di- t Mulţi cooperatori mai tineri ar pu
îbliniere : ea un co~ ) rect era contabilul şef Ma- I tea lua exemplu de la aceste harnice unităţi sau instituţii. Dar ei au o- cole, cum îşi lucrează ei porţia în celor care se vor opri aici să
crească simţitor. Va fi repusă
credinţată de adunarea generală, cum
bligaţia morală de a participa, mai
La
prăşitul
porumbului,
cupărilor susţinute, rin Barbu, „înrudit“ prin i femei. cartofilor, la lucrările din ales în campaniile agricole, în peri se achită de înalta datorie patrioti în drepturile sale şi specialita
sfeclei,
întregului • colectiv nărav cu Alexie Tapurin : / grădina de legume sînt întotdeauna oada de vîrf, cîind se hotărăşte soar că de a contribui la continua întări tea casei, „pui la grătar", ca
ale tuturor factori- l amîndoi mai săvârşiseră in- 1 In frunte. Iar lucrările pe care le ta recoltei, la efectuarea lucrărilor re economică a unităţii agricole din re în anii trecuţi atrăgea mulţi
ură la realizarea o- / fracţiuni în dauna avutului 1 fac primesc un singur calificativ : agricole. Dar sub nici o formă. Ionel satele in care trăiesc ei şi familiile turişti. Pui sînt, rămîne să-şi
lor
i zona barajului, pla- ) obştesc. Cei doi gestionari, | foarte bine. „In acest an vom avea şi Victor Puşcaş, Traian Şuiaga, Io spună cuvîntul priceperea bucă
unie şi pe trimestrul • i oblăduiţi de contabilul şef, ş o producţie cum n-a văzut Lăpuş- nel Crişovan, Dumitru Racoviţă şi SABIN CERBU tarului. Este însă absolut nece
nieul* — spun ele. Există atîta în
i fost realizat. Efor- Iau băgat mina în avuţia ob-ţ credere In vorbele cooperatoarelor î sar ca şi conducerea cooperati
entate acum spre in- i şjească, aducîndu-i în cîte-.' Nelipsită la muncă este şi In creţi a vei zonale din Ilia să iasă din
itmurilor de lucru I va luni o pagubă însemna-1 Mihuţescu. O găseşti pretutindeni. $r™'- ■ =■ ■■lip®*??:. -v - -v -yzmmmm anonimatul de pînă acum şi să
larea restanţelor din ) tă. Noroc că au fost opriţi la / And/ronic Luncan, Ion Boiu, Teofil ■ , lg asigure o aprovizionare cores
tru al anului. i timp ş şi trimişi la locul ce » Moise, Octavian Cer cea sînt pensio punzătoare cu toate cele nece
/şi l-au căutat cu voia lor şi i f . ; 4 ; . ' ' f § & sare unei bune serviri a turişti
1MITRU GHEONEA \ a contabilului şef. Fost... lor. Controalele care se efectu
( SE STROPESC STRĂZILE, ) ează să se „lase" cu urmări
> NU AUTOVEHICULELE ! ( INFORMAŢI! UTILE concrete in'buna aprovizionare,
) In ultimul timp, străzile o- / nu cu constatări de genul „nu
* rasului Deva, datorită mun-) merge bine treaba aici" care, la
cii oamenilor de la salubri-1 • O îmbunătăţire simţitoare a urma urmelor, ie pot face şi
tate, sînt mai bine îngrijite, J transportului în comun în munici i i turiştii. Tot la acest popas, cre
mai curate. Se observă căi piul Deva. In prezent, pe traseele dem noi, s-ar putea face o
ţ în zilele călduroase străzile i din Deva şi în cursele de con mai bună propagandă obiective
venţie a I.J.G.C.L. circulă 19 au
(sint udate frecvent. Aceasta I lor turistice din cadrul judeţu
’.' e bine. Dar conducătorii auto i tobuze Diesel de mare capacitate, iii lui nostru prin avizarea ceior
y să nu se întîlnească cu.' din care 14 au fost primite în. a- care intră pe aici, despre vesti
iGheorghe Buşoiu, care con-y cest. an, începînd din luna mai. giile arheologice străvechi,
I duce alitostropitoarea 31-HD- i Totodată, sînt aşteptate încă 11. au complexele arhitecturale, mo
1 4748. El nu face distincţie ) tobuze Diesel de mare capacitate. numentele de artă, comorile
/între stradă şi autovehicule. I Extinderea şi modernizarea bazei de artă populară şi etnografice,
yudă, stropeşte tot ce întîl- / tehnico-materiale, dotarea cu noi ...-/ ; • ■ • > muzeele istorice şi expozi
I neŞte în cale. Şi mai sînt şi y autobuze de mare.capacitate şi con ţiile muzeale, precum şi des
) alţii ca el. Cine le rearnin- i fort sporit pe traseele aglomerate pre turismul balnear şi de dru
:
l teste despre atribuţiile care au condus ia îmbunătăţirea sim meţie .din judeţul nostru.
teste despre atribuţiile care *
/trebuie să şi le îndepline ţitoare a transporturilor în- comun Popasul de la Zam, una din
trebuie să şi le îndeplineas-1
. cinstit ?
)că în mod corect, cinstit ? / pe trasele 4, 5, 8 şi Leşnic. tre „porţile" importante de in
( PAGUBA PUTEA EI \ e Municipiul Hunedoara în pli Imaginea alăturată, vede toată lumea, reprezintă un magazin să trare in judeţul nostru, poate
PREVENITĂ ♦ ^ nă dezvoltare şi înflorire. Şi în a- tesc... încuiat. Ceea ce nu ştie toată lumea e că el este încuiat sistema deveni, printr-o grijă mai sus
\ I'ntr-una din nopţile tre- cest an siderurgiştii, constructorii, tic două din patru duminici din lună, deşi sătenii din Merişor au ne ţinută a factorilor răspunzători,
ceilalţi oameni ai muncii hunedo-
o frumoasă „carte de vizită"
voie de serviciile lui. Programul a- fost astfel conceput de gestionara
\ cute asupra satului Runcu } reni vor beneficia de noi aparta Valeria Drăgan şi acceptat de conducerea I.C.S. Alimentara Petroşani pentru Hunedoara.
/Mare, comuna Lelese, s-a a- i mente, spatii comerciale şi alte pentru că... gestionara face naveta de Ia Petroşani. C. SANDU
ybătut o furtună puternică..* construcţii social-culturale. Astfel, s Foto: V. ONOIU'
1 Din cauza unui trăznet un y în microraioanele 1, 4 şi 5 se vor
l staul cu oi a luat foc. Au ars i ridica noi creşe şi grădiniţe cart
l mai multe oit Paguba putea I vor însuma 480 locuri, o nouă şcoa
[fi evitată dacă încăperea în l lă cu 24 săli de clasă, 4117 metri Alocaţia de stat pentru copii
ţeare erau oile era reparată,, pătraţi de spaţii comerciale şi un
1
Ipusă la punct sau dacă oile \ cinematograf cu 500 de locuri. Pe
>ar fi fost asigurate la ADAS. i ste 350 de familii se vor muta în Acfcul normativ caro regi cmenloa ori se schimbă situaţia beneficia iar copiii sint in ţară şi se găsesc
yUn prilej de învăţăminte’ apartamente noi. confortabile. ză modul do acordare a alocaţiilor rului în ceea ce priveşte veniturile in întreţinerea familiei;
[ pentru sătenii din Runcu l e Actele (le identitate păstrate de stat pentru copii este Decretul numărul şi rangul copiilor, domi — soţul a făcut tăgada paterni
285/1960, republicat în B. Of. nr.
lMare. „naic. Şi nU numai pcuuu cu grijă şi răspundere. Cetăţenii 100/21—VIII—1071 şi modi ficat prin ciliul sau celelalte criterii pe ba tăţii copiilor, pe baza unei hoi.t
numai pentru '
^ei. (ARON CATA, Lelese). j tării noastre care'au obţinut acte Decretul 410/1972. Beneficiază de za cărora se determină acest drept. riri judccaiox
Am arătat pînă aici unele regle
Ca urmare a majorării generale
de identitate au datoria să le păs prevederile acestui decret fa mentări mai importante ale de«.* e- a retribuţiei, conform decretelor
treze în permanenţă asupra lor, în miliile ou copii, dacă unul sau tului, urmind ca in cele ce urmea 170 şi 244 1974, nu se modifică cu
cele mai bune conditiuni, pentru a ambii părinţi sînt angajaţi ai or ză să reluăm unele precizări ale antumul alocaţiei de stat pentru
ganizaţiilor socialiste de stat, 'cu
persoanele
încadrate
Ministerului Muncii şi să ne re
copii,
pentru
iicientâ ridicată nu fi expuse pierderii ori dete contracte de muncă pe durată ne ferim la modul în care se menţine în muncă, care prin această majo
riorării. Majoritatea titularilor ac
determinată, precum şi cei asimi
şi se stabileşte dreptul la alocaţie
telor de identitate sînt conştienţi laţi acestora prin acte normative. ca urmare a majorării generale şi rare depăşesc plafoanele prevăzute
de Decretul 285/1960, iu funcţie de
de importanţa acestora, le păstrea Mai beneficiază de dreptul la alo suplimentare a retribuţiei. care le-a fost stabilită alocaţia. A-
Potrivit instrucţiunilor nr. 1515)
in fiecare solar ! ză cu grijă şi respectă întocmai re caţie de stat pentru copii : 1966 ale M.F, şi C.S.M.S. date in ceastă prevedere se aplică numai
situaţiilor existente pînă la data
gulile menţionate în aceste acte.
—
studenţii de la învăţăm in tul
Sînt însă unele persoane care pe superior de zi, precum şi docto majorării efective a retribuţiei,
pentru copiii născuţi ulterior alo
lingă faptul că nu le păstrează ranzii şi bursierii; caţia se stabileşte în funcţie de re
legumelor în so- prezenţi în fotografia de mai cu grijă, nici după ce s-a întîm- — scriitorii, artiştii, pictorii, cadran juridic tribuţia majorată.
vită ca o acţiune sus realizată de fotoreporte plat să le piardă sau să le dete sculptorii şi compozitorii, membri Spre deosebire de aceasta, majo
ai uniunilor de creatori;
portanţă şi 'răs- rul nostru Virgil Onoiu —, rioreze nu se mai interesează de — invalizii care sint elevi ai şcoli rarea suplimentară a retribuţiei cu
60 lei, conform Decretului 74 1975,
adrul C.A.P. Bo- iar în perioadele de vîrf ei soarta lor şi astfel se lipsesc timp lor profesionale pentru deficienţi aplicarea Decretului 285,1960, soţia nu influenţează dreptul la alocaţie
poate fi beneficiară de alocaţie In
îndelungat de aceste acte. Cu toa
icatoare în acest sînt ajutaţi şi de către perso te că legea prevede obligaţia ca recuperabili ale Ministerului Mun următoarele situaţii: nici pentru situaţiile anterioare a-
cii.
•ezultatele obţi- nalul administrativ al C.A.P. pierderea, ori distrugerea actelor — pensionarii sau beneficiarii de — soţul este doctorand, bursier cestei majorări, nici în cazul mo
dificării ulterioare a retribuţiei, da
f
tm. Preşedintele De remarcat este faptul că de identitate trebuie anunţată în ajutor social, plătiţi din fondurile sau militar în termen; că plafonul este depăşit cu mai
soţul este încadrat cu con
—
asigurărilor sociale de stat, pensio
Fulea, ne-a spus, solarul stă permanent acoperit maximum 15 zile, celui mai apro narii militari şi pensionarii IOVR, tract de muncă pe durată nedeter- puţin de 60 lei inclusiv.
Exemplu: dacă o persoană înca
că solarul ocupă cu folie de polietilenă, iar piat organ de miliţie. Sint cazuri precum şi cei care au drept la pen minală sau cooperator la Ut’ECOM drată in muncă care după aplica
cînd trec luni şi chiar ani de zile,
construcţia lui pentru aerisire s-au făcut fe cind unele persoane nu se confor sie de urmaş; si CENTROCOOP şi nu a împlinit rea majorării generale şi suplimen
90 de zile în această calitate;
militarii în termen sau elevi
—
.i puţin de 1 500 restre în pereţii laterali şi mează acestor prevederi şi se lip ai şcolilor militare. — soţul a fost obligat pe baza tare a retribuţiei, beneficiază de o
retribuţie de 2 425 lei, iar ulterior
s-au valorificat în acoperiş. sesc de un act care le este atît de ne Alocaţia de stat pentru copii se unei hotărlri judecătoreşti la pla i se majorează individual retribu
în valoare de Convingîndu-se de eficienţa cesar. In asemenea situaţii se gă acordă în raport cu cuantumul re ta unei pensii de întreţinere, pen ţia prin acordarea unei gradaţii,
ei (salată, gulii, acestui sistem de cultivare a sesc şi cetăţenii Fărău Gheorghe, tribuţiei tarifare, pensiei, ajutorului tru copiii respectivi; ajtingînd astfel la 2 525 lei, va be
neficia în continuare de dreptul la
social, bursei etc. după caz, pre
— soţul a fost condamnat pentru
şii). In prezent legumelor, unitatea va extin Marin Constantin, Racz Ştefan, cum şi cu numărul copiilor aflaţi abandon de familie. alocaţie corespunzător plafonului de
Schwarz-Botea Alexandru, Seiiman
ază roşii atît din de în continuare construcţia Mihai şi Tatu Mihai — toii cu do în întreţinere^ familiei şi cu me In sprijinul Decretului 285/1960 şi la 2 001 la 2 500 lei, deoarece aces
in cîmp. Interlo- solarului şi va introduce sis miciliul în Vulcan, Anton Ioan şi diul (urban sau rural) in care do al altor acte normative s-a stabilit ta este depăşit cu mai puţin de 60
miciliază beneficiarul.
lei.
ia că numai din temul de udare prin conducte. Csiki Alexandru din Haţeg, Negru Pentru stabilirea drepturilor de că soţia poate fi beneficiară de a- In sfirşit considerăm necesar sa
locaţie şi în următoarele situaţii :
producţiei reali- Acest exemplu de buni gos Toan din Uricani, Voicu Ilie din alocaţie se iau în considerare toţi — soţul este membru al unei co mai arătăm că nersoanele încadra
ir se vor obţine podari ai pămîntului merită Lupeni, Bălteanu Vasile, Dumitru copiii beneficiarului — cu excepţia operative agricole de producţie; te în muncă, care au copii bu
pol opta pentru dreptul la aloca
Georgeta, Şăndruţ Iosif din Deva, celor care sînt in întreţinerea sta
îi venituri, ceea ce şi trebuie să fie urmat de Blaj Ion din Simeria, ale căror acte tului sau a unei organizaţii obşteşti — există o hotărire judecătoreas ţie sau pentru bursă (care Ie este
venit de 60 lei toate cooperativele agricole de identitate se găsesc la organele — in virstă de pină la 18 ani îm că din care să rezulte că domici mai favorabil), dar nu pot benefi
liul copiilor a fost stabilit Ia mamă;
cia de ambele drepturi, ei fiiud
âclul următor de din judeţul nostru şi de cit de miliţie locale şi-şi aşteaptă ti pliniţi, însă alocaţia se plăteşte nu — dacă soţul este încadrat la or obligaţi a comunica unităţii unde
mai pentru copiii In virstă de pînă
arul va fi ocu- tularii pentru a le ridica, în spe la 16 ani împliniţi, pentru copiii ganizaţii sau asociaţii care nu şi-au sînt angajaţi să sisteze plata alo
iltura roşiilor, mai multe gospodării ale ranţa că le vor fi de folos. care au contractat o invaliditate de însuşit prevederile art. 16 din De caţiei pentru copii bursieri, care se
cretul 285/1960 privind aoerdarea a-
consideră a fi în întreţinerea sta
e plantare şi în- populaţiei, astfel contribuind Amintim tuturor cetăţenilor care gradul I sau IT, înainte de împli locaţiei pentrp copiii personalului tului.
nirea acestei virste, alocaţia se plă
se găsesc în asemenea situaţii să lor;
t executate cu la îmbunătăţirea aprovizionării se adreseze de urgenţă la organele teşte pe toată durata invalidit?«' s; . — cînd soţul lucrează în străină I. MARÎŞ
dar numai pînă la împlinirea vîr-
hărnicie de coo- populaţiei cu legume proaspete, de miliţie pentru a fi puşi în le stei de 18 ani. tate şi nu primeşte în ţară sau în şef de oficiu în cadrul Direcţiei
galitate. (Maior Petrescu Dumitru, Cuantumul alocaţiei de stat pen străinătate nici un fel de sumă sau pentru muncă şi ocrotiri sociale
Nanciu, Mărioa- de calitate şi pe o perioadă adaos, pentru membru de familie, Hunedoara — Deva
şeful formaţiunii judeţene de -evi tru copii se modifică ori de cîte
Susan.a Barac — , fit ipai lungă din a.n. denţa populaţiei),