Page 6 - Drumul_socialismului_1976_07
P. 6

Pag. 6                                                                                  DRUMUL SOCIALISMULUI © NR. 6122 ® MARTI, 6 IULIE 1976



            nvăţămînt                                                                    învăţămmt                           cultura





         Sărbătorirea zilei învăţătorului

           Bilanţul  strădaniilor  depuse  de  cadrele  didactice  de-a  lungul  unui  an
        de  studiu,  pentru  modelarea  şi  formarea  tinerei  generaţii,  se  face  într-o
        zi  aleasă  a  veri':  „Ziua  învăţătorului”,  omagiu  adus  celor  peste  5  000  de
        cadre  didactice  din  şcolile  generale  şi  lioee  în  care  învaţă  aproape  25  la
        sută  din  populaţia  judeţului,  a  fost  sărbătorită  în  acest  an  în  spiritul   OeceSial —  erou  al  strămoşilor
        sarcinilor  şi  măsurilor  reieşite  din  documentele  Congresului  al  Xl-lea  al
        partidului,  sub  puternica  impresie  a  Congresului  educaţiei  politice  şi  al
        culturii socialiste.
           Corolarul  rezultatelor  obţinute  de  educatorii,  învăţătorii  şi  profesorii
        din  judeţul  nostru  reprezintă  eforturile  intense  pentru  aşezarea  la  teme­       şî strămoş al eroilor
        lia  şcolii  a  concepţiei  materialist-dialectice  şi  istorice,  a  tot  ceea  ce  ştiinţa
        şi  gîndirea  umană  au  creat  mai  bun.  S-a  acţionat  în  permanenţă  pentru
        aşezarea  întregii  activităţi  didactice  pe  principiile  eticii  şi  echităţii  socia­  Vara  anului  10G...  Stihiile  dezlăn­  ...Anul  87,  an  de  început  de  dom­  covoiată,   prăbuşindu-se   înainte   ca
        liste,  pentru  integrarea  documentelor  de  partid  în  procesul  de  învăţămînt   ţuite  ale  războiului  zguduiau  teme­  nie.  Stindardele  Bontei  se  oglindeau   mina  sau  spada  romană  să-l  poală
        Calitatea  conţinutului  activităţii  didactice  s-a  reflectat  în  procentul  ridicai   liile  statului  dac.  .Cetăţile  cădeau  rind   in   Dunăre   şi   cleştele   imperiului   atinge.  Pleoapele  Măritului  cad  gre­
        de  promovabilitate,  în  întărirea  disciplinei,  in  instaurarea  unui  climat   pe  rînd,  după  orincene  şi  Îndelun­  stringea  dinspre  sud  pămintul  bogat   le,  ca  pinzele  nopţii  peste  apele  ie­
        sănătos  de  muncă,  în  creşterea  responsabilităţii  cadrelor  didactice  şi  ele­  gate  încleştări,  in  care  singele  dac   şi  roditor  al  celor  mai  drepţi  şi  mai   zerului...  Deeebal  nu'  va  urma,  in
        vilor  faţă  de  propria  pregătire,  in  imprimarea  tot  mai  pronunţată  a   şi  roman  şiroia  deopotrivă,  hrănind   viteji  dintre  traci.  Dar  undeva,  în   lanţuri,  carul  triumfal  al  victoriosu­
        caracterului  practic  aplicativ,  o  cerinţă  de  prim  ordin  a  învăţămîntului   pămîntul  din  care,  peste  anii  conto­  defileul   .Oltului   înspumat,   fuseseră   lui Traian...
        modern.                                                        pirii  învinşilor  cu  învingătorii,  avea   zdrobite  trupele  iui  Domiţian,  con­  ...Au  trecut  1870  de  ani  de  Ia  tra­
           Paşi  însemnaţi  s-au  făcut  si  iii  direcţia  integrării  preşcolarilor  în  viaţa   să se întrupeze neamul românesc.  duse  de  Cornclius  Fuscus,  cel  care   gica   dar   cutremurător   de   eroica
        şcolară,  preconizîndu-se  ca  Dină  în  1980  învăţămîntul  preşcolar  să  fie   Cutremurătoare  trebuie  să  fi  fosi   avea  să  rămtnă  pe  cîmpul  de  băta­  moarte  a  măritului  rege  Deeebal,  dar
        generalizat.  In  învăţămîntul  primar  au  fost  cuprinşi  aproape  toţi  copiii,   pentru  Deeebal  acea  zi  de  vară  cum­  ie. -  amintirea  sa  şi  a  faptelor  sale  rămi-
        iar  promovabilitatea,  in  acest  an,  a  fost  de  99,5  la  sută.  S-a  realizat  în   plită  cînd  a  trebuit  să  părăsească   ...Anul  88,  primul  gust  amar  al  în­  ne  înscrisă  eu  litere  nepieritoare  in
        linii  mari  generalizarea  învăţămîntului  de  10  ani,  care^  va  trebui  să  a-si"   celatea  de  scaun  şi  altafele  Cogheo-   frângerii.  Trupele  romane  conduse  dc   cartea  acestui  pămînt.  Puterea  Bo­
        guro  o  pregătire  unitară,  de  cultură  generală  şi  profesională,  astfel  incit   nului,  pentru  a  incerca  o  ultimă  îm­  Tettius Iu'iianus ii înving la Tapae,  rnei,  cea  întinsă  cit  lumea  cunoscută
        la  absolvire  tinerii  să  se  poată  încadra  cu  bune  rezultate  în  muncă.  In   potrivire  pe  culmile  altor  munţi.  Sub   ...Anul  89.  Domiţian,  deşi  învingă­  atunci,  a  învins  rezistenţa  îndîrjilă
        structura  învăţămîntului  liceal  s-au  produs  mutaţii  importante,  atiţ  in   tăriile  de  azur  ale  cerului  învăpăiat,   tor,  dar  izbit  de  aliaţii  din  Panonia   a   daco-geţilor   carc-şi   apărau   pă-
        conţinut  cit  şi  în  sfera  de  cuprindere,  ponderea  liceelor  de  specialitate   Sarmizegetusa  Domnească  ardea  ca  o   ai  Dacilor,  se  grăbeşte  să  încheie   mîntul,  casele,  altarele  şi,  mai  pre­
        fiind in concordanţă cu specificul şi cerinţele judeţului.     torţă  uriaşă  şi  printre  limbile  mis­  pacea  pe  care  înainte  o  refuzase,  o   sus  de  orice,  libertatea  şi  neatîrna-
           în  magistrala  Expunere  la  Congresul  educaţiei  politice^  şL  al  culturii   tuitoare  ale  flăcărilor  ultimii  apără­  pace  pe  care  abila  diplomaţie  dacă   rea.  Dar  gestul  marelui  nostru  stră­
        socialiste,  secretarul  general  al  Partidului  Comunist  Român,  tovarăşul   tori  luptau  pe  viaţă  şi  pe  moarte,   reuşeşte  să  o  transforme  treptat  în-   moş,   zguduitor   prin   rnăreţia   sa
        NICOLAE  CEAUŞESCU,  arăta  că  profesorii  şi  învăţătorii  au  datoria  de   cu  energia  disperării,  să  zăgăzuiască   tr-un  instrument  favorabil  interese­  şi  prin  pecetluirea  legământului  ne-
        cinste  şi  sarcina  de  mare  răspundere  de  a-i  forma  pe  ţineri  ca  cetăţeni   puhoiul  tot  mai  copleşitor  al  arma­  lor  sale.  Timp  de  12  ani,  sub  scutul   plecării  genunchilor,  cu  singele  şi  cu
        conştienţi  şi  devotaţi  patriei  socialiste,  ca  făuritori  entuziaşti  ai  comunis­  telor  romane,  dar,  în  acelaşi  timp,   acestei  păci,  subsidiile  anuale,  ar­  viaţa  sa,  e  tot  atît  de  mare  ca  si
        mului pe pămîntul României.                       ,      ..,    ridicînd  cu  trupurile  lor  ultimul  zid,   mele,  meşterii  şi  instructorii  militari,   strigătul  de  victorie  pe  care  l-au
           Pentru  viitorul  an  şcolar,  sarcinile  ce  reies  din  documentele  de  partid   al  totalei  dăruiri,  sub  pavăza  căruia   primiţi  ca  recompensă  dc  la  romani   scos  romanii.  Şi  nu  întâmplător  Tra­
        trebuie  să  ducă  la  participarea  tuturor  cadrelor  didactice  la  acţiunea   Dacia  însăşi,  întruchipată  de  marele   —  deoarece  se  recunoscuse  rege  cli­  ian  i-a  acordat  întreaga  cinstire,  po­
         complexă  de  modernizare  şi  perfecţionare  a  procesului  de  instrucţie  şi   rege, să nu fie sfişiată.  entelar  şi  prieten  al  Bornei  —  au  în­  runcind  lui  Apolodor  ca  pe  Columba
        educaţie;  să  cultive  in  rindul  tinerelului  înaltele  trasaturi  morale  ^ale   însoţit  de  o  mină  de  credincioşi,   tărit  puterea  şi  capacitatea  de  apă­  ridicată  in  miezul  Bornei,  să  fie  i-
         omului  nou,  să  acorde  mai  multă  grijă  istoriei,  literaturii,  limbii  romane,   Deeebal   părăsea   cetatea   in   goana   rare a statului pe care îl conducea.  mortaiizat  şi  acel  moment  în  care
         creaţiei  poporului  nostru,  să  se  ţină  seama  de  ^  experienţa^  şi  tradiţiile   cailor,  petrecut  de  mugetjtl  bătăliei   ...Anul  98.  Trăiau  e  proclamat  îm­  Deeebal,  prin  jertfa  supremă,  refuză
         înaintate  ale  ţării;  să  se  asigure  sistemul  progresiv^  de  pregătire  practica   şi  dc  vaerul  zidurilor  ce  se  prăvă?   părat.  Deeebal  îi  ştie  faptele  de  ar­  victoriosului  ultima  citadelă,  a  inimii
         a  elevilor;  fiecare  şcoală  să  devină,  în  acelaşi  timp,  şi  o  unitate  de   leau  parcă  peste  inima  Iui.  Pe  chipul   me  şi  presimte  furtuna  ce  se  va   sale,  care  a  bătut  atit  dc  fierbinte
         producţie,  asigurînd  în  mai  mare  măsură  legarea  învaţănuntului  de  cer­  său  înăsprit  se  rostogoleau  negurile   abate  asupra  neamului  şi  pămînlu-   şi  de  tumultuos  pentru  neamul  său
         cetare şi producţie şi altele.              ,   ,   , .        gîndurilor,  care,  in  ritmul  sacadat  ai   lui neamului său.  de  viteji,  pentru  pămîntul  neamului
           Sărbătorirea  „Zilei  învăţătorului"  a  fost  marcata  de  adunan  lesUvc   copitelor  ce  loveau  potecile  munte­  ...Anul  101.  Traian  işi  porneşte  le­  său.
         ce  au  avut  loc  în  municipiile  Deva,  Hunedoara,  Petroşani,  în  localităţile   lui,  rechemau  anii  măreţe]  dar  fur­  giunile  spre  Dacia  ca  să  frîngă  pa-   Bănuia  Traian  atunci  că  din  în­
        Brad.  Haţeg,  Orăstie,  Ilia  s.-a„  la  care  au  participat  membri  ai  Biroului   tunoasei sale domnii...  •cea  lui  Domiţian,  pe  care  o  consi­  vingător  va  deveni,  intr-un  anumit
        Comitetului  judeţean  de  partid  şi  ai  Comitetului  executiv  al  Consiliului   ...Se  împlineau  1!)  ani  de  cînd  bă-   dera  ruşinoasă  pentru  imperiu,  ur­  fel,  urmaşul  lui  Deeebal  şi  că,  peste
        popular   judeţean.   în   care   s-au   analizat   rezultatele   obţinute   m   Irinul  rege  Duras-Diurpaneus  trecu­  mărind,  insă,  şi  refacerea  dezechili­  ani  şi  vremi,  urmaşii  născuţi  din
        anul  şcolar  încheiat  şi  au  fost  dezbătute  direcţiile  de  acţiune  pentru   se,  de  bună  voie,  destinele  statului   bratelor  finanţe  romane  prin  cuceri­  contopirea   celor   două   popoare   ii
         noul  an  de  învăţămînt.  Au  fost  citite  listele  cu  cadrele  didactice  ce  au   dac  in  manile  tinere  ale  viteazului   rea  mănoasei  şi  bogatei  Dacii.  Anii   vor  cînta  in  colindele  lor  de  început
         primit  distincţiile  de  merit  sau  evidenţiat.  Oamenii  de  la  catedra  sau   său  nepot,  Deeebal,  in  manile  celui   101—102.  Deeebal  din  nou  înfrint  la   de an pe „Bădica Traian" ?.
        din  atelierul  de  producţie,  in  momente  solemne,  au  trimis  telegrame  Comi­  care,  asemenea  lui  Burebista,  avea   Tapae,  contraatacă  în  Moesia  inferi­  Acum  1870  dc  ani  s-au  înfruntat
         tetului  Central  al  partidului,  personal  tovarăşului  Nicolae  Ceauşescu,  asi-   să  reunească  pe  toţi  gcto-dacii  liberi   oară,  sphimbînd  pentru  moment  tea­  două  popoare,  aşa  scrie  istoria;  aici,
         gurînclu-1  de  hotărîrea  de  a  munci  cu  mai  multă  dăruire,  de  a-şi  dedica   intr-un  stat  unitar,  opunînd  astfel   trul   de   luptă,   dar   fără   reuşită...   la  nord  de  Carpaţi.  Aşa  a  fost!  Dar
         mai  mult  timp  instrucţiei  şi  educaţiei,  acest  drum  spinos,  pe  care  trebuie   superbiei  romane,  tot  mai  amenin­  Toamna  anului  102,  capitularea  .dem­  noi  ştim  că  în  urmă  cu  aproape  două
         să-l  netezească,  că  vor  ţine  seama  de  cerinţele  actuale,  pentru  împlini­  ţătoare,  o  considerabilă  putere  mili­  nă, dar condiţiile cumplite.  milenii  aici  s-au  topit  două  popoare
        rile viitoare.                                                  tară.  în  mâinile  celui  despre  care  Dio   ...Anii  102—105.  Deeebal  profită  de   intr-un   singur   şuvoi,   al   neamului
           Adunările   au   fost   încheiate   cu   programe   artistice,   închinate   Casius  avea  să  consemneze  că...  „era   răgazul  obţinut  şi  ştiind  că  Borna   românesc,   moştenitor   al   virtuţiioe
         celor  care  cu  răbdare  şi  înţelepciune  plămădesc  cea  mai  preţioasă  „ma­  priceput  în  ale  războiului  şi  iscusit   nu-i  va  cruţa,  se  pregăteşte  de  apă­  daco-romane,   neam   care,   aşa   cum
         terie  primă”,  îndrumă  paşii  şi  veghează  la  formarea  pbrsonalităţii  copilu­  în  faptă,  ştiind  cînd  să  năvălească   rare,   refâcînd   cetăţile,   inarmlndu-şi   sublinia   t o v a r ă ş u l    NICOLAE
         lui de astăzi, a cetăţeanului de mîine.                        şi  cînd  să  se  retragă  la  timp,  meş­  oştirea, recucerind teritorii pierdute.  CEAUŞESCU  la  Congresul  educaţiei
           „Ziua  învăţătorului”  din  acest  an  a  avut  un  pronunţat  caracter  de   ter  în  a  întinde  curse,  viteaz  în  lup­  ...Iunie  105.  în  fruntea  unei  armate   politice  şi  al  culturii  socialiste,  „...s-a
         lucru, pe vastul şantier al ingineriei sufletelor, al modelării caracferelor.  tă,  ştiind  a  se  folosi  cu  dibăcie  de   şi  mai  numeroase.  Traian  dezlănţuie   distins  întotdeauna  prin  dragostea  de
                                                                        o  victorie  şi  de  a  scăpa  cu  bine  din-   al  doilea  război,  ţintind  direct  Sar­  adevăr  şi  dreptate,  prin  dîrzenie  si
                                           VIORICA 1. CIORBAGIU         tr-o  Snfrîngere;  pentru  care  lucruri   mizegetusa.  Cetăţi  şi  sanctuare  sint   neînfricare  in  luptă,  prin  voinţa  de
                                                                        el  a  fost  mult  ţimp  pentru  romani   prefăcute  în  ruină,  prinşii  in  sclavi   a  fi  stăpîn  pe  destinul  său,  de  a-şi
                                                                        un potrivnic de temut".         si  trădătorii  Măritului  Eege  in  prie­  ■făuri viitorul în deplină libertate".
                                                                                                        teni...                           Pentru  aceasta  îl  preţuim  pe  De-
                                                                                                         ...Şi  iarăşi  întoarcerea  în  prezent,   cebal  şi  pe  toţi  strămoşii  noştri  din­
                                                                                                        îşi  apasă  cu  pumnul  pieptul  în  drep­  spre  pămînt.  Pentru  aceasta,  alături
                                                                                                        tul  inimii,  de  parcă  flăcările  Şarmi-   şi  deopotrivă  cu  el,  Traian  şi  popo­
                                                                                                        zegelusei  ard  acolo,  în  adine.  Dar   rul  roman  şi-au  înscris  amintirea  in
                                                                                                        din  urmă,  tropotind  pe  aceeaşi  că­  conştiinţa  noastră  de  neam.  .Lupta
                                                                                                        răruie,  se  aud  alte  copite,  vrăjmaşe,   şi  jertfa  strămoşilor  s-au  împlinit  în
                                                                                                        apropiindu-se.  Deeebal  întoarce  pri­  noi,  urmaşii  de  singe  ai  lor,  .în  npi
                                                                                                        virile  şi  înţelege  că  nimic  nu-1  mai   cei  care,  în  graniţa  de  neam  a  pă-
                                                                                                        poale  ajuta.  Detaşamentul  urmărito­  minlului   românesc,  avem   plinătatea
                                                                                                        rilor  romani  îl  recunoaşte  şi  încear­  sentimentului  că  sintem  aici  dc  tot­
                                                                                                        că  să  vi  prindă  pentru  a-1  duce  in   deauna şi pentru totdeauna.
                                                                                                        faţa  Wii  Traian.  Dar  Deeebal  descă­
                                                                                                        leca,  îngenunchează,  sărută  pămîntul   NECULAI CHIRICA
                                                                                                        neamului  său  şi  rezemîndu-se  de  un   membru al Uniunii Scriitorilor
                                                                                                        stejar  bătrân  îşi  deschide  izvoarele
                                                                                                        da sînge ale gîtului cu sabia sa în­        din R.S.R.
                                                                                                            ÎNTÎLNIRE CU BRIGADA               ARTIŞTI PLASTICI
                                                                                                                 ŞTIINŢIFICA               ŞI SCRIITORI HUNEDORENI
                                                                                                         Recent,  o  brigadă  ştiinţifică  din   LA CLUJ-NAPOCA
                                                                                                        Deva  s-a  întîlnit  în  localitatea
                                                                                                        Stănija  (comuna  Buceş)  cu  mun­  La  Galeriile  studioului  de  radio-
                                                                                                        citorii  forestieri  şi  localnicii.  In   televiziune  din  Cluj-Napoca  a  avut
                                                                                                        centrul  dezbaterilor  au  stat  ideile   loc  joi,  1  iulie  a.c.,  o  „întîlnire  cu
                                                                                                        conţinute  în  expunerea  tovarăşu­  poezia,  arta  plastică  şi  muzica
               începe o nouă zi in tabăra de vacanţă de la Sarmizcgetusa.        Foto :  VIBGIL ONOIU   lui  Nicolae  Ceauşescu,  secretarul   folk"  cu  participarea  unor  scriitori,
                                                                                                        general al partidului nostru, Ia con­  artişti  plastici  şi  cînlăreţi  din  mu­
                                                                                                       ferinţa   partidelor   comuniste   şi   nicipiul  Hunedoara.  Au  expus  lu­
                                                                                                        muncitoreşti din Europa.        crări  artiştii  plastici  Lucia  Niţă,
                                                                                                                  «t                    Ion  Aga,  Iulius  Bicsi,  Tiberiu  Fa-
              Să pornim la drum                                                                          SPECTACOLE ÎN DEPLASARE        zekaş,  Francisc  Sebesteyn,  Ioan
                                                                                                                                        Vago,  Constantin  Zgîmbău,  au  ci­
                                                                                               Bl
                                                                                                         Duminică,  în  localităţile  Vadu   tit  din  creaţiile  lor  poeţii  Neculai
                                                                                                        Dobrii  (comuna  Bunila)  şi  Roşcani   Chirica,   Valeriu   Bîrgău,   Eugen
           „Pionieri,  pentru  înlimpinarea  unde istoria şi-a scris pagină cu pa­  scurt şi a trecut prea repede.  (comuna  Dobra),  formaţiile  artisti­  Evu,  Ioan  Evu  şi  tot  Ioan  Evu  a
          drapelului, drepţi !          gină  cartea  de  aur  a  neamului  —   Comandanţii  de  detaşament  —   ce  de  amatori  ale  Comitetului  oră­  interpretat muzică folk şi balade.
           ...„Trei  culori  cunosc  pe  lume/   a  continuat  vorbitorul.  Sinteţi  .in                şenesc  Simeria  pentru  cultură  şi
          Ce le ţin ca sfint odor...".  „Ardealul  in  miniatură",  cum   Gh.  Roncea,  Ioan  Vinţe,  Victor   educaţie  socialistă  au  prezentat   „BASMELE REVISTEI"
                                                                      Ciurăscu şi Ioan Burai —. alcătu­
           Sint  secvenţe  de  la  festivităţi­  spunea  Ioan  Pop  Reteganul  de­                      reuşite  spectacole  tematice.  Progra­
          le  de  deschidere  a  taberelor  ce   spre  Sarmizegetusa.  Aţi  venit  să   iesc  şi  colectivul  de  redacţie  al   mele,  artistice  au  fost  precedate  de   Astă-seară,.  Teatrul  de  estradă
                                                                      gazetei  „Semafor",  la  care  vor
          vor.  fiinţa  de-a  lungul  verii  in   învăţaţi  şi  să  invăţăm  istoria  pe   afişa  tot  ce  e  mai  semnificativ   expunerea  „înfăptuirea  dezarmării   Deva  prezintă  la  sala  „Arta"  spec­
         judeţul  nostru.  Şi  aceste  secven­  viu,  să  treceţi  cu  pasul  peste  pă­  pentru  viaţa  taberei  şi  pentru   generale  şi  în  primul  rînd  a  de­  tacolul  „Basmele  revistei"  de  Mihai
          ţe  se  vor  înălţa  zilnic  în  văzduh,   mîntul  pentru  care  s-au  jertfit   ei.  Dormitoarele  mari  şi  curate,   zarmării  nucleare  —  deziderat  al   Maximilian  şi  Vasile  '  Veselovschi,
          de  la  Costeşti  la  Haţeg  şi  de   eroii,  arzînd  făclii  de  neuitat                     întregii  omeniri".  (De  asemenea,   cu  participarea  solistului  radio-te-
          aici  la  Sarmizegetusa,  locul  unde   peste vreme.,       masa   consistentă,   apa,   aerul,   artiştii  din  Vălişoara  şi  Ilia  au  pre­  leviziunii  din  Belgrad,  Nenad  Raj-
                                                                      completate  de  acţiunile  din  ca­
          a  poposit  istoria,  locul  de  unde   Deschiderea  taberei  a  fost  o  drul  clubului,  vor  crea  ambianţa   zentat  spectacoie  la  Geoagiu  Băi,   cevic.  Acelaşi  spectacol  va  avea  loc
          vă relatăm reportajul de faţă.  lecţie  de  patriotism,  o  coloană   ■adecvată  petrecerii  cit  mai  plă­  Geoagiu, Vaţa de Jos şi Birtin).  mîine si la Petroşani.
           La  ora  cînd  cele  trei  culori  ale   fără  sfîrşit,  in  care  cuvintele  ros­
          ţării  urcau  sus  pe  catarg,  isto­  tite  sau  cintate  decantau  tot  ce   cute  şi  utile  a  timpului  liber.  Şi
                                                                      alături  de  micuţii  pionieri  din
          ria  parcă  venise  mai  aproape.   a  durat  poporul  pină  acum.  în   Arad,  ce  vor  găsi  aici  dragoste  şi   DIN PARTEA INSPECTORATULUI ŞCOLAR
          Sarmizegetusa  îşi  adunase  toţi  e-   zilele  ce  vor  urma,  copiii  vor
          roii,  iar  faptele  grele  de  timp  se   face  cunoştinţă  cu  alte  vestigii   înţelegere  părintească,  toţi  copiii   AL JUDEŢULUI HUNEDOARA
                                                                      aflaţi  in  taberele  din  judeţ  vor
          contopeau  cu  prezentul.  Acordu­  istorice  sau  cu  construcţii  de  ul­  citita  partidul  şi  conducătorii  lui.
          rile  tricolorului  se  împlineau  în   timă  oră.  Alături  de  castrul  ro­  vor  învăţa  să  preţuiască  trecutul
          memorie  cu  vuietul  strămoşilor  man,  vor  cunoaşte  monumentul   şi  să  cinstească  prezentul  şi  vii­  Se  aduce  la  cunoştinţa-absolven-   şani  (39  locuri),  Liceul  de  mecanică
          dct:i,  ce-au  durat  cetatea  pentru   istoric  de  la  Densuş,  vor  poposi   torul.  Vor  slăvi  plaiurile  unde   ţilor  treptei  I  de  liceu  care  nu  s-au   Simeria  (14  locuri),  Liceul  metalur­
          a-şi  apăra  glia,  devenită  lumea   la  Castelul  Corvineştilor,  unde  istoria  a  invăţat  altă  stare,  unde   prezentat  sau  nu  au  fost  declaraţi   gic  Hunedoara  (11  locuri),  Liceul
          de  basm,  pe  care  o  cîntă  fericiţi  Ioan  Corvin  de  Hunedoara  şi-a   binele  biruie  minciuna,  unde  as­  admişi  la  concursul  organizat  in  lu­  metalurgic  Călan  (29  locuri),  Liceul
          copiii  :  „E  o  lume  pe  pămînt.  ca­  dăltuit  numele  şi  vitejia,  vor  ve­  tăzi va deveni miine.  na  iunie  a.c.  pentru  trecerea  în   de chimie Deva (24 locuri).
          re-mi  place  tare/,  Unde  fiecare  dea  cetatea  oţelului  hunedorean                       treapta  a  Il-a,  că  se  pot  prezenta   De  asemenea,  absolvenţii  respec­
          zi  parcă-i  sărbătoare/.  Nu-i  ne­  sau  noua  istorie  a  Rîului  Mare,   In  încheierea  programului  pre­  din  nou  la  concursul  de  admitere   tivi  se  pot  angaja  în  producţie  ca
          voie  să  colinzi,  peste  văi  şi  ape/,  unde  oamenii  durează  cetăţi  de   zentat  de  pionieri,  glasurile  lui   pentru-  trecerea  în  treapta  a  Il-a,   muncitori  calificaţi  sau  se  pot  ca­
          Lumea  asta  e,  aici,  lingă  mine,   lumină,  ce  vor  concura  tăria  şi   Petrică  Braun,  Ioan  Popovici,   ce  se  va  organiza  în  perioada  3—10   lifica  prin  cursuri  de  scurtă  du­
          aproape".                     veşnicia  pietrei,  şi  multe  alte  lo­  Marcel  Lucaci  se  contopeau  cu   septembrie  a.c.,  la  următoarele  li­  rată  organizate  de  întreprinderi
           Cuvintele  de  bun  sosit  adresate  curi  peste  care  secolele  şi-au  lă­  sutele  de  glasuri  din  celelalte   cee  din  judeţ,  care,  după-prima  se­  potrivit  legii,  puţind  continua  stu­
          de  directorul  taberei,  prof.  Ioan   sat amprenta.       tabere  în  Cuvinte  ca  :  „Să  por­  siune,  mai  au  locuri  rămase  neocu­  diile  liceale  în  treapta  a  Il-a  la
          Arion,  celor  73  de  pionieri  şi  e-   —  Voi  da  citire  programului  de   nim  la  drum  copilărie/  Cei  mai   pate :  învăţămîntul  seral  şi  fără  frecven­
                                                                                                                                        ţă,  conform  normelor  de  admite­
          levi  prezenţi  în  tabără,  au  fost  activităţi  —  spune  comandanta-   tineri cetăţeni români,/ Să-nvăţăm   Liceul   agroindustrial   Geoagiu
          urmate[ de aplauze puternice.  instructor  Maria  Andrioni.  îl  veţi   de  la  părinţi  mîndriel  Cum  să   (10  locuri),  Liceul  de  construcţii   re în treapta a Il-a de liceu.
           —  Sînieţi  in  vatra  strămoşeas­  îmbogăţi  prin  activitatea  voastră,   fim aici la noi stăpîni". •  Deva  (38  locuri),  Liceul  de  meca­  Admiterea  în  şcolile  profesionale
          că  a  poporului  român,  in  vestita  in  aşa  fel  incit  la  focul  de  tabără             nică  Crişcior  (78  locuri),  Liceul  de   şl  ucenicie  se  face  după  10  sep­
          capitală a marii Dacii romane, aici  să puteţi raporta că timpul a fost  VIORICA MEHEDINTEANU  mecanică  Deva  (119  locuri),  Liceul   tembrie  a.c.  ,(dată  la  care  se  înche­
                                                                                                        de  mecanică  Lupeni  (111  locuri),   ie  concursul  de  admitere  pentru  li­
                                                                                                        Liceul de mecanică nr. 2. Petro­  ceu).
   1   2   3   4   5   6   7   8   9   10   11