Page 1 - Drumul_socialismului_1976_08
P. 1
Proletari din toate îărlle, unlfl-vă !
ANUL XXVII!
INVESTIŢIILE - IN TERMEN. DE CALITATE actualitatea politică
La rîndul său, tovarăşul Nicolae
Ultima săptămînă din Iulie s-a în
Toate apartamentele şi spaţiile cheiat sub auspiciile unei activităţi Ceauşescu a spus:
politice deosebit de laborioase, con
„Este adevărat că întilnirile noas
sacrată, potrivit orientărilor date de tre au devenit tradiţionale şi că fie
Xl-lea
al
partidului,
caie
pe
al
Congresul
întîlnire,
convorbirile
şcolare să fie date în folosinţă cauzei făuririi societăţii socialiste care avem contribuie la dezvoltarea
le
multilateral dezvoltate, colaborării şi
prieteniei cu toate ţările, statornicirii relaţiilor de prietenie şl oolaborare
între partidele şi popoarele noastre.
păcii şi înţelegerii în lume şi în
conform prevederilor! zona balcanică. ele nu fac decît să continue relaţiile
Dar aş putea spune că • de fapt
In aceest spirit a avut loc în zilele
tradiţionale, străvechi dintre popoa
de 27 şi 28 iulie vizita de prietenie rele noastre. Anul viitor vom sărbă
efectuată de tovarăşul NICOLAE tori, şi unii şl alţii, un moment im
Recenta plenară a Comitetului structorilor de locuinţe şi spaţii Cit priveşte realizarea în conti CEAUŞESCU, secretar general al portant în istoria popoarelor noastre.
judeţean de partid aprecia rezul şcolare, brigada de reporteri a zi nuare a planului anual de locu Partidului Comunist Român, preşedin In perioada dominaţiei otomane, po
tatele obţinute de constructorii de arului nostru s-a deplasat pe şan inţe, aici se ridică Întrebări : blo tele Republicii Socialiste Romafua, poarele noastre au conlucrat foarte
cu
tovarăşa
ELENA
împreună
locuinţe şi obiective social-cultu- tierul 5 Orăştie — ia construcţiile cul 11, ou 40 apartamente, cu ter CEAUŞESCU, în R.P. Bulgaria, la strîns, s-au intrajutorat In lupta
rale in prima parte a anului. In de locuinţe, la punctele de lucru, men de dare în folosinţă în sep invitaţia tovarăşului TODOR JIVKOV, pentru eliberarea naţională şl socia
lă. Iată do ce noi, comuniştii şi se
această perioadă, construotorii din Grupul şcolar minier Deva, şcoala tembrie, e9te încă in execuţie „la prim-secretar al C.C. al Partidului cretarii generali ai partidelor, comu
judeţ au creat condiţii ca 1 265 de cu 24 săli de clasă şi grădiniţa cu roşu" şi ritmul de lucru e stinje- Comunist Bulgar, preşedintele Con niste din ţările noastre, nu putem să
familii să se mute în locuinţe noi,' creşă din Hunedoara. Consemnăm, nit şi de către... ospătăria din car siliului de Stat al Republicii Popu nu continuăm aceste tradiţii, să nu
cu 281 apartamente mai mult de- principalele concluzii desprinse şi tier. Un alt bloc, cu termen în tri lare Bulgaria. asigurăm dezvoltarea prieteniei si
întreaga vizită — convorbirile ofi
cît prevedea planul. Şi-au depăşit asigurările primite. mestrul IV, ce urmează a fi con ciale, primirile călduroase de care colaborării continue între Dartidelo
sarcinile ia predări constructorii de struit prin O.J.C.V.L., nu este încă s-au bucurat înalţii oaspeţi români, şl popoarele noastre în noile oondl-
ţii ale construcţiei societăţii socia
pe şantierele trustului judeţean din atacat. documentele semnate cu acest prilej liste".
Deva, Simeria, Valea - Jiului, pre — Zilele acestea se va lămuri — a constituit o nouă manifestare La încheierea vizitei înalţilor oas
cum şi de la şantierul 4 al I.C.S. cu amplasamentul — arăta şeful a legăturilor frăţeşti dintre România peţi români .în ţara vecină şl prie
Hunedoara. Dar. aşa după cum se şantierului. Vom intensifica ritmul şl Bulgaria, a dorinţei comune de a tenă a fost dat publicităţii un Co
sublinia în cadrul plenarei, ceea şi poate îl vom realiza... dezvolta colaborarea dintre cele două municat, care reafirmă dorinţa celor
ce s-a dat în folosinţă reprezintă ORĂŞTIE. Planul de dare în fo După cum se vede, realizarea ţări vecine şl prietene, în interesul două părţi de a dezvolta pe mai de
ambelor popoare, al cauzei păcii şl
numai 31 la sută din planul anual losinţă pe primul semestru era de acestui bloc este pusă sub semnul socialismului în lume. parte relaţiile de prietenie şl cola
borare pe multiple planuri pe baza
de locuinţe, situaţie care impune 40 apartamente. Realizat — 40 a- incertitudinii. Conducerea. şantie Apreciind însemnătatea acestei în- principiilor marxism-lenlnismului si
— aşa după cum s-a hotărît — ca partamente, adică 25 la sută din rului, precum şi beneficiarul tre tîlnirl bilaterale, tovarăşul Todor internaţionalismului proletar, de a
trimestrul III să constituie peri sarcinile anuale. buie să ia măsuri urgente pentru Jivkov a spus între altele: contribui la consolidarea procesului
oada unor realizări de virf şi în — Avem. încă un bloc cu 40 de începerea blocului şi terminarea „Această vizită este tradiţională întăririi păcii, securităţii şl colabo
investiţiile social-culturale. De a- apartamente gata — spunea ingi lui conform planului. pentru că între noi a devenit o prac rării în lume.
semenoa, o atenţie cu totul deose nerul Carol Hertl, şeful şantierului O notă rea şi pentru calitatea tică deosebit de utilă ca, anual, cel Dună cum se ştie," inttlnirea bila
puţin o dată, să ne întâlnim fie pe
bită s-a cerut să se acorde con 5 Orăştie. La execuţia lui au par tîmplăriei produse de Fabrica mix pământul bulgar, fie pe păminlul ro terală La nivelul cel mal înalt a fost
precedată de vizita in R.P. Bulgaria
strucţiilor şcolare, al căror termen ticipat, cu pină la cîte 200 ore de tă de industrie locală Petroşani : mânesc. Această tradiţie, pentru mi a tovarăşului Manea Mănescu, primul
de punere în funcţiune este legat muncă, marea majoritate a viito prea multe deficienţe de prelucra ne şi tovarăşii mei apropiaţi, pentru ministru al guvernului Republicii
de deschiderea noului an şcolar. rilor locatari, ca urmare a acţiunii re, nu numai la tîmplăria pentru Comitetul Central, pentru tovarăşii Socialiste România, ia invitaţia to
Pornind de la această situaţie şi întreprinse de consiliul popular locuinţe, ci şi la cea pentru obiec care participă Ia această masă, are varăşului Stanko Todorov, preşedin
de la cerinţele puse în faţa con orăşenesc. tivele din staţiunea Geoagiu-Băi. o importanţă deosebit de mare pen tele Consiliului de Miniştri al Repu
tru dezvoltarea relaţiilor de prietenie
La .Livezeni, la tîmplărie, există dintre ţările noastre vecine, dintre blicii Populare Bulgaria. Cei doi şefi
oare C.T.C. ? partidele şi popoarele noastre. In de guvern au semnat Protocolul cu
privire la rezultatele convorbirilor st
în întîmpinarea marii noastre sărbători naţionale GRUPUL ŞCOLAR MINIER DE- tr-adevăr, dăm o înaltă apreciere a- măsurile concrete pentru extinderea
cestei tradiţii şi o vom continua ş!
(Continuare in pag. a 4-a) în viitor". (Continuare în pag. a 2-a)
Colectivele hunedorene
raportează succese
de prestigiu în
întrecerea socialistă
INDUSTRIA JUDEŢULUI A ÎNDEPLINIT
MAI DEVREME PLANUL PE 7 LUNI
Oamenii muncii din judeţul nos economiei naţionale. La rezul
tru cinstesc marea sărbătoare na tatele de prestigiu raportate au a-
ţională — 23 August şi Ziua mine dus o contribuţie esenţială side-
rului cu ' rezultate deosebite în rurgiştii de la Hunedoara şi Că-
întrecerea pentru înfăptuirea cu lan, energeticienii de la Mintia şi
succes a sarcinilor primului an al Paroşeni, minerii din Valea Jiului,
cincinalului revoluţiei tehnico-ştiin- de Ia I.M. Barza, E.M. Deva, E.M.
ţifice. Planul pe 7 luni la producţia Certej şi I.M. Hunedoara, colecti
industrială a fost realizat cu 5 zi vele de la „Vidra" Orăştie, Refrac
le mai devreme — avans preţios' tara — Baru, I.M.C. Bîrcea, con
cîştigat în întrecere. Acest nou structorii de utilaj minier, oame
succes — obţinut aproape în ex nii muncii din alte unităţi.
clusivitate pe seama creşterii pro 60 000 TONE DE FONTA
ductivităţii muncii — s-a materia
lizat în i03 582 tone cărbune net, PESTE PREVEDERI
134,7 milioane kWh energie elec Furnaliştii de la Hunedoara au
trică, 40 043 tone oţel, 22 633 to elaborat cea de-a 60 000 tonă de fon Minerii din Petrlla se situează în primele rlndurl ale Întrecerii socialiste dintre colectivele de muncă a!e
ne laminate finite, peste 4 872 tă peste prevederile planului — bazinului carbonifer ai Văii Jiului. Indeplinindu-şl lună de lună sarcinile de plan, pe baza sporirii produc
mc prefabricate din beton şi tivităţii- muncii, ei au extras de la începutul anului peste 12 000 tone de cărbune în plus. In fotografie :
alte produse livrate in plus (Continuare’ in pag. 4—5) înainte de începerea unei noi zile rodnice de muncă, cîteva clipe de răgaz. .
> ® ® ® © ® ® © © ® © © © ® © © © ® © © © ® ® @ ® ® © © ® © © ® © e ® ® © ® © ® ® ® ® ®
CONSFĂTUIRE PE TEMA
Z I L E D E C I S I V E P E N T R U INDUSTRIALIZĂRII
CONSTRUCŢIILOR
Săptămînă trecută a avut loc.
ÎNCHEIEREA GRABNICA A SECERIŞULUI Ia Deva, o consfătuire de lucru
pe tema industrializării lucrărilor
do construcţil-montaj din judeţ,
ia locuinţe şl obiectivele de in
înfăptuirea măsurilor stabilite de această privinţă a oferit, între al vestiţii agrozootehnice, organiza
Comitetul Politic Executiv al C.C. • Numeroase cooperative agricole au strîns recolta de ţii, si combinerul Ioan Gore, care tă din iniţiativa Uniunii sindica
telor din industria construcţiilor,
al P.C.R. privind desfăşurarea în grîu de pe întreaga suprafaţă planificată. în ultimele 3 zile, inclusiv dumi cu sprijinul Consiliului judeţean
condiţii ireproşabile a lucrărilor nică, a recoltat cîte 40 tone grîu la al sindicatelor şi al conducerilor
din campania agricolă de vară, • Duminică pe ogoare s-a lucrat cu forţe sporite, ceea C.A.P. Tîmpa. De asemenea, coo unităţilor de construcţii şi pro
pregătirea şi organizarea temeini ce a permis să fie recoltat griul de pe 1 130 ha, balotate pa peratorii din Băcia au numai cu iectare.
că a acţiunilor din campania de iele de pe 495 ha, arate 202 ha, să fie cosite furajele de pe vinte de laudă la adresa lui Vasi- Schimbul de opinii a fost util
toamnă polarizează în aceste zile 103 ha şi transportate 224 tone nutreţuri. le Albu pentru faptul că a depăşit pentru cunoaşterea in perspecti
a
şl
direcţiilor
tendinţelor
vă
întreaga atenţie şi preocupare a or • Nici o restanţă la realizarea prevederilor la fondul norma stabilită la recoltat. principale de acţiune in dome
ganelor şi organizaţiilor de partid Pentru operativitatea şi conştiin niul industrializării construcţ'» or
de la sate, a comandamentelor lo de stat ! ciozitatea cu care au lucrat la re — principală cale de sporire a
cale pentru agricultură, a tuturor • Eliberarea operativă, pregătirea terenului si semăna coltat merită să fie evidenţiaţi şi productivităţii muncii şi de su
cooperatorilor şi mecanizatorilor. tul culturilor duble — acţiuni în flux continuu. mecanizatorii Evi Petru', de la plinire a lipsei de forţă de mun
că la unele meserii. In acest
Prin folosirea cu randament ma • Fără răgaz la întreţinerea cuUurilor. C.A.P. Foit, Ion Jurj, de la C.A.P. context, s-a subliniat necesitatea
xim a fiecărei ore bune de lucru şi • Furajele — grabnic recoltate si depozitate ! Romos, Nicolae Săndescu, de la unor eforturi comune, mai insis
a tuturor utilajelor, acţionînd în C.A.P. Aurel Viaicu. Ion Bocci şi tente, ale proiectanţilor, construc
spirit do ordine şi disciplină, se Gligor Trif, de la C.A.P. Geoagiu torilor, beneficiarilor şi producă
depun eforturi pentru finalizarea mele comandamentelor locale, nu cia, Aurel Viaicu, Mînerău şi Peş- si mulţi alţii, care s-au situat în torilor de materiale pentru ca
grabnică a secerişului şi înmagazi- meroase cooperative agricole au tişu Mare, iar în cele din Totia, fruntea întrecerii desfăşurate ^tn şantierul să devină tot mai m-'i*
narea fără pierderi a recoltei. reuşit să strîngă şi să înmagazi Foit, Haţeg, Tîmpa, Lăpuşnic, Ra- vederea utilizării combinelor la în o unitate de montaj, cit şl im
perativele utilizării de materiale
neze întreaga recoltă de grîu. Prin poltu Mare, Geoagiu şi altele se treaga capacitate. noi, intensificării mecanizării o-
TOATE COMBINELE FOLOSITE tre primele cooperative agricole strînge producţia de pe ultimele — Terminarea secerişului în u- peraţiilor, trecerii şl la elemente
care au încheiat secerişul se si hectare. Succesul este urmarea fi nele unităţi — ne-a relatat ing. spaţiale prefabricate (băi, bucă
LA ÎNTREAGA CAPACITATE! tuează cele din comunele Ilia, Bră- rească a grijii sporite pe care coo •Emil Szekely, directorul S.M.A. Si tării etc.). O idee majoră desprin
nişca si Veţei. De asemenea, s-a peratorii şi mecanizatorii au acor meria — a creat condiţii să urgen- să din consfătuire este aceea a
Urmărind realizarea vitezelor zil încheiat recoltatul griului la C.A.P. dat-o folosirii judicioase a combi exfinderii oît mai mult posibil
policalificării şi multicalificării pe
nice de lucru stabilite în progra Archia, Cristur, Bejan, Turdnş, Bă- nelor. Exemple demne de urmat în (Contiruiore în pag. 4-5) şantiere.
©