Page 11 - Drumul_socialismului_1976_08

DRUMUL SOCIALISMULUI • Nr. 6 127 © MARŢI, 10 AUGUST 1976 Pag. 3

IN D EZ BA 1 E R E P U B L I C A i v i H W i * r s i y y ţ

Proiectele legilor privind recrutarea şi repartizarea
Cum ajută instituţiile
forţei de muncă, precum şi încadrarea într-o muncă

utilă a unor persoane apte de muncă judeţene consiliile populare?

Presa centrală a publicat, vi­ a crescut cu 4 300 000, iar în ac­ lizarea de cîştiguri pe alte căt
neri, 6 august a.c., două docu­ tualul cincinal se vor crea cel decît prin muncă proprie — fe­ Jn vederea înfăptuirii cu succes a sarcinilor economico-sociale in
mente de o deosebită însemnăta­ puţin X milion noi locuri de nomene care contravin principii­ profil teritorial la oraşe şl comune — şi implicit la nivelul judeţului —
te, .examinate de Comitetul Poli­ muncă. lor eticii şi echităţii, sînt incom­ Consiliul popular judeţean, In Hotărârea pentru adoptarea planului eco­
tic Executiv al C.C. al P.C.R Reglementările prevăzute în patibile cu natura şi ţelurile o- nomic şi a bugetului local pe 1976, a prevăzut o serie de măsuri, sar­
— proiectul Legii privind recru­ proiectul Legii privind recruta­ rînduirii socialiste. Din piroiectul cini şi răspunderi pentru direcţiile, secţiile, întreprinderile şi instituţiile
tarea şi repartizarea forţei de rea şi repartizarea forţei de mun­ legii se desprinde cu pregnanţă subordonate, pentru alte instituţii şi întreprinderi. Acestora le revin im­
muncă şi proiectul Legii privind că vor asigura o activitate în că asigurarea întreţinerii de că­ portante obligaţii şi au datoria de a acorda tot sprijinul consiliilor popu­
încadrarea într-o muncă utilă a viziune de perspectivă pentru tre părinţi sau alţi susţinători lare în realizarea sarcinilor prevăzute in planul economic şi in bugetul
unor persoane apte de muncă —, stabilirea balanţei forţei de mun­ nu poate constitui un temei pen­ local, tn legătură cu modul cum ajută instituţiile judeţene consiliile
documente care, • potrivit practicii că şi corelarea cerinţelor dezvol­ tru ca persoanele apte pentru populare, am întreprins o anchetă in care ne-am adresat mal multor
adine democratice a orînduirii tării economico-sociale cu ocupa­ muncă să se sustragă de la o ac­ consilii populare, lată ce ni s-a spus:
noastre socialiste, sînt supuse u- rea judicioasă a resurselor loca­ tivitate utilă pentru societate.
nei largi dezbateri publice. le de muncă, cunoaşterea mai De asemenea, prevederile pro­
Sintetizlnd şi dînd cadru de bună a acestor resurse prin obli­ iectului ridică rolul obştii în Ioan Farcaş, primarul oraşului Si- şi poduri este prompt, sus-numita
lege preocupărilor şi grijii socie­ gativitatea tuturor persoanelor combaterea fenomenelor de pa­ mcrla: institupe acliitîndu-se iu general
Am primit şi apreciem mult spri­
tăţii şi statului pentru folosirea apte de muncă, care au împlinit razitism social; elementele ce.r- jinul dat de secţiile sistematizare, ar­ foarte bine de sarcinile ce le are in
reprezentanţii
enumerate,
cit mai raţională a forţei de mun­ vîrsta de 16 ani şi nu sînt înca­ .ţate cu munca urmînd a fi puse hitectură şi control, tehnică-investi- localităţile locale, aducînd mulţumiri
organelor
că, proiectele de legi supuse dez­ drate într-o activitate de pregă­ în discuţia adunărilor cetăţeneşti ţii şi I.P.H. în definitivarea schiţei şi pe această cale, au formulat totuşi
baterii sînt pătrunse de spiritul tire sau nu lucrează, de a se din satul sau cartierul unde do­ de sistematizare şi a detaliului cen­ unele nemulţumiri.
Constituţiei şi al moralei orîndui­ înscrie la oficiile Direcţiei jude­ miciliază, iar dacă refuză spriji­ trului civic al oraşului, amplasarea Primarul oraşului Călan, tovarăşul
rii noastre, care proclamă şi asi­ ţene pentru problemele de mun­ nul primit vor fi obligate să lu­ construcţiilor, asigurarea cu proiecte lenei Hodorog, a evidenţiat necesi­
gură dreptul la muncă precum şi că şi ocrotiri sociale. Această o- creze prin hotărîre judecătoreas­ şi materiale de construcţie, acorda­ tatea „unui sprijin mai operativ a-
rea de asistenţă tehnică. In schimb
obligativitatea fiecărui cetăţean bligaţie trebuie îndeplinită în că. pe tovarăşii de la secţia planificare, tunci cînd solicităm utilaje pentru
întreţinerea celor 92 km de drumuri
de a depune o. activitate utilă, de termen de 30 de zile. De aseme­ In tot ceea ce prevăd, proiec­ dezvoltare, organizare nu i-am văzut. şi străzi orăşeneşti, pe care le în­
a-şi îndeplini 'această primă în­ nea, proiectul legii reglementea­ tele celor două legi reflectă u- Dînşii ne transmit sarcinile de plan, treţinem noi, consiliul, dar cu aju­
datorire de onoare. De fapt, un ză repartizarea şi încadrarea în manismul revoluţionar al societăţii dar nu se interesează şi cum sînt torul Direcţiei judeţene de drumuri
dintre cuceririle fundamentala muncă a absolvenţilor învăţă- noastre, grija pentru formarea îndeplinite. în zona 30 Decembrie a şi poduri, aşa cum cu mare prompti­
ale societăţii noastre, ideal pen­ mîntului liceal, profesional şi. -şi educarea tinerei generaţii în fost dat în folosinţă în luna mai a.c. tudine ne-a ajutat Ia asfaltarea dru­
şi un bloc cu spaţii comerciale la
tru care a luptat clasa munci­ tehnic, stabilind obligativităţi şi spiritul cultului faţă de muncă, parter, din care unul destinat unui mului intre cele două Nădăşlii, lu­
toare, este dreptul şi îndatorirea pentru unităţile de învăţămînt de pentru crearea posibilităţilor ca magazin alimentar. I.C.S. Alimenta­ crare de calitate, încheiată înainte
$e a munci, relâţie ce stă la ba­ a sprijini absolvenţii în vederea fiecare cetăţean să se realizeze ra Deva, cu toate intervenţiile noas­ de termen".
La Unirea şi la Ribiţa, tovarăşii
za raportului între om şi obştea încadrării în muncă sau obţine­ ca personalitate umană, să fie tre, n-a deschis acest magazin cre- Ioan Neiconi, secretarul consiliului
largă. Dreptul şi posibilitatea de rea unei calificări profesionale. folositor şi nu o povară pentru înd greutăţi şi nemulţumiri tn popular, respectiv Nicolae Obădăii,
a munci sînt asigurate prin nu­ Proiectul Legii privind încadra­ cei din jur. rinduriie locatarilor şi cetăţenilor primar, au avut cuvinte de apreciere
din zonă. De asemenea, această în­
mărul imens de noi locuri de rea într-o muncă utilă a unor Ziarul nostru deschide paginile treprindere tărăgănează amenajarea şi mulţumiri la adresa Direcpei de
muncă care se creează an de an persoane apte de muncă dă te­ sale cititorilor, organizaţiilor de unui magazin alimentar mixt in drumuri şi poduri, „doar că ar fi
de dorit şi mai bine ca drumul ce
în întreaga ţară şi în fiecare mei juridic combaterii a ceea ce masă şi obşteşti, colectivităţilor Şăuleşti. leagă Unirea de Haţeg să nu mai
Titus Marinoiu, primarul comunei
judeţ. In ultimii 25 de ani, nu­ societatea noastră, în care nu se de muncă pentru a dezbate pro­ Hărău: ffe dat oamenilor pentru păşunat, pe
mărul persoanelor încadrate în­ poate trăi fără muncă, repudiază blematica ridicată de aceste do­ Răspund la solicitările noastre şi marginea sa, ci consiliului, care ar
cu vehemenţă : sustragerea de
cumente importante şi a veni cu
asigura Întreţinerea şi aspectul a-
tr-o activitate de interes social la muncă, traiul parazitar, rea­ propuneri şi sugestii. ne dau ajutor concret administraţia eestuia, prin cosire şi îngrijire a ar­
financiară, secţiile de sistematizare,
arhitectură şi control, tehnică-inves- borilor".
Notăm, tn continuare, succint, u-
tiţii. nele opinii cu un conţinut de solici­
ÎN SPIRITUL PREOCUPĂRILOR UN ADEVĂR DE NECONTESTAT — Unii ne fac însă greutăţi. Avem tări şi sugestii, fără a mai insista a-
PENTRU FOLOSIREA RAŢIONALĂ PUNEA SE CÎSTIGĂ NUMAI PRIN MUNCĂ pregătit pentru asfaltare drumul ca­ supra aprecierilor la adresa sprijinu­
re trece prin faţa consiliului popular
lui concret şi operativ acordat în re­
A FORŢEI DE MUNCĂ (1,5 km) din 1974. Direcţia judeţeană zolvarea diverselor probleme ale or­
Este adevărat că de-a lungul evurilor bazate de drumuri şi poduri trebuia să e- ganelor locale de stat. In schiţa de
înscriindu-se în preocuparea conducerii de pe exploatare, omul, lipsit de produsul muncii, a xecute lucrarea in 1975. Avem promi­ sistematizare a comunei Unirea este
siunea că va începe asfaltarea dru­
partid şi cje stat de a lărgi continuu cadrul demo­ resimţit munca în primul rînd ca pe o obligaţie mului la 1 septembrie a.c. Poate că prevăzut ca sediul primăriei să ‘fie
afectat altor scopuri, iar aceasta să
cratic, proiectul Legii privind recrutarea şi repar­ chinuitoare de a-şi agonisi existenţa. Astăzi, însă. de astă dată nu vom rămîne numai fie mutată in altă clădire, dar treaba
tizarea forţei de muncă, precum şi proiectul Legii munca fiecărei persoane reprezintă criteriul fun­ cu promisiunea. întreprinderea de se tărăgănează la fel ca şi construirea
privind încadrarea într-o muncă Utilă a unor per­ damental de apreciere a conduitei şi a contribu­ industrializare a laptelui Simeria, ca­ noului cămin cultural, al cărui am­
soane apte de muncă sînt supuse dezbaterii tutu­ ţiei la progresul societăţii noastre, ea a devenit re este numai Ia ciţiva kilometri de plasament, conform schiţei, ar fi pe
ror oamenilor muncii. singurul „blazon de nobleţe" recunoscut. noi, nu ne-a ajutat deloc Ia contrac­ locui actualelor grajduri aio I.A.S.,
tarea celor 105» hi lapte. Dar acum
. Pentru Direcţia pentru probleme de muncă şi Ne-am bucurat foarte mult cînd în coloanele nu se îngrijeşte nici de preluarea dar nu a fost demarată demolarea
ocrotiri sociale a judeţului Hunedoara aceste presei centrale am găsit publicat „Proiectul Legii laptelui contractat. Are puncte de şi mutarea grajdului, „şi aşa nu pu­
tem începe lucrările la cămin, ou
proiecte de legi au o însemnătate deosebită, în privind încadrarea într-o muncă utilă societăţii a colectare în fiecare sat şi un îndru­ toate că dispunem de fondurile ne­
sensul că ele creează un nou cadru legal unitar unor persoane apte de muncă". Este încă o do­ mător. In 7 lunţ a preluat doar 341 cesare" — ne spunea Ioan Neiconi,
pentru desfăşurarea activităţii noastre de recru­ vadă grăitoare a grijii pe care o acordă partidul hi lapte. Mă întreb cum işi justifică secretarul consiliului popular. Din
tare şi repartizare a forţei de muncă, în confor­ şi statul nostru formării omului de tip nou, a omu­ aceştia retribuţia. Directorul între­ Călan, primarul oraşului, solicită a-
ceiaşi sprijin prompt, ca şi cu alte
mitate cu cerinţele economiei judeţului, pe de o lui neîmpăcat cu fenomene ca sustragerea de la prinderii n-a luat niciodată legătură prilejuri, din partea secţiei de
cu noi să se intereseze de contrac­
parte, iar pe de altă parte cu pregătirea, aptitu­ muncă, traiul parazitar, realizarea de cîştiguri pe tări, de ce merg prost preluările, cu arhitectură şi sistematizare şi „la în­
dinile şi preferinţele persoanelor care solicită în­ alte căi decît prin ceea ce făureşte el frumos şi ce se ocupă angajaţii de la punctele cheierea In maximum 15 zile a schi­
cadrarea în muncă. în activitatea de ?i cu zi am util societăţii. Prevederile proiectului legii consti­ de colectare, ce face îndrumătorul. ţei detaliu pentru centrul oraşului
întîlmt multe cazuri în care persoane apte de tuie un instrument pentru eradicarea unor aseme­ Baza judeţeană de aprovizionare teh- vechi, pentru a se putea trece la am­
muncă au refuzat să se încadreze într-o activi­ nea fenomene si mentalităţi, mai ales din rîndu- nico-materială ne repartizează mate­ plasarea unor obiective de Investiţii
tate socialmente utilă, trăind parazitar, fără a rile tineretului. riale de construcţie de calitate şl di­ conexe — platforma auto, autogară
putea fi construise de către societate să lucreze. Spre regretul nostru, în raza municipiului Hu­ mensiuni necorespunzătoare — coar­ şi noul stadion — pe care vrem să
ne şi grinzi — şi ca atare ne creează
ie atacăm cit mal repede". Un apel
Proiectul de lege privind recrutarea şi reparti­ nedoara mai sînt părinţi care îşi „menajează" o- greutăţi in realizarea celor 3 obiec­ vine din Ribiţa, şi el se referă ia
zarea forţei de muncă reglementează, în capito­ draslele, le feresc de presupusele greutăţi ale mun­ tive social-culturale : două cămine faptul, aproape de necrezut, că lo­
lele sale, obligaţiile unităţilor economice, ale Di­ cii, fără să-şi dea seama că le fac un deserviciu. culturale şi o extindere la' şcoala ge­ calitatea este legată de... lume doar
recţiei pentru probleme de muncă şi ocrotiri so­ Sînt, de asemenea, şi tineri care se sustrag siste­ nerală. U.J.C.M. ne-ar putea ajuta cu un singur post telefonic, şi acela
ciale, cit şi ale cetăţenilor apţi de muncă, pentru matic de la muncă, pierzîndu-şi timpul prin ca­ mult dacă ar urmări modul in care in derivaţie cu C.A.P. şi mal mult
acoperirea necesităţilor de forţă de muncă. Sînt fenele şi restaurante, învîrtind fel şi fel de afa- cooperativele din subordine îşi ono­ defect, lucru destul de neplăcut în
rează contractele încheiate cu consi­
stabilite norme precise pentru reglementarea re­ ^ceri dubioase. Cu 3ceşti tineri, desigur, avem de liile populare. Spun aceasta deoa­ cazuri extreme, care solicită inter­
venţii urgente. Sînt necesare fondu­
crutării şi repartizării persoanelor apte de mun- 'lucrat foarte mult pentru a-i aduce la „linia de rece am perfectat un contract _ cu rile pentru instalarea a 3 km de
.că, menţionîndu-se, la articolul 7, alineatul 2, obli- plutire". Cooperativa „Viaţă nouă" din Orăştie cablu care să lege telefonic Ribiţa
.aţia tuturor persoanelor apte de muncă, care au- în acest domeniu, al muncii formative, este ne­ pentru zugrăvirea şcolilor, care a tă­ de Brad, pe care primăria Ie solicită
împlinit vîrsta de 16 ani şi nu urmează o formă cesară o educaţie permanentă pentru a înţelege că răgănat începerea lucrărilor de Ia de la administraţia financiară a Con­
de învăţămînt sau de calificare profesională, să deviza „Nici muncă fără pîine, nici pîine fără 15 iunie pînă la 1 august. La I.T.A. siliului popular judeţean. _
se înscrie la D.P.M.O.S. sau oficiile acesteia, în muncă" se adresează în cea mai mare măsură şi Deva am depus o comandă de o lu­ ai Vicepreşedintele Consiliului popular
nă de zile pentru a primi o maşină
de
Vaţa
comunei
Jos,
Romus
vederea repartizării lor în muncă. Pe lingă drep­ lor; pentru că nimănui nu-i poate fi indiferent cu care să transportăm diferite ma­ Miclean, reclamă, în schimb, neca­
tul tuturor cetăţenilor de a presta o muncă utilă ce, cum şi în ce condiţii îşi desfăşoară activitatea teriale de construcţie. Promisiuni am zurile şi distrugerile pricinuite dru­
societăţii, proiectul legii prevede şi sancţiuni pen­ oamenii. Tocmai de aceea, miile de tineri utecişti primit multe, maşini mai puţine. în murilor şl gardului şcolii de trustul
tru acele persoane care nu respectă această obli­ din cadrul marelui combinat liunedorean, adevă­ ziua de 4 august ne-a dat o maşină de construcţii în perioada ridicării
gaţie. rată şcoală a muncii şi a educaţiei comuniste, au care, după ce a fost Încărcată cu ba- ‘ celor două pavilioane în staţiune, pe
Proiectele de legi puse în dezbaterea publică preluat iniţiativa „A trăi şi a munci în chip co­ lastru, s-a defectat, tn altă zi ne-a cale constructorul nici în prezent nu
corespund actualei perioade de dezvoltare a socie­ munist", destinată formării lor pentru muncă şi dat una care nu avea frînă. Cu ase­ Ie-a remediat. O altă solicitare, din
Călan. se referă ia folosirea nesle
tăţii noastre, ele vor ridica pe o treaptă supe­ viaţă intr-un stil revoluţionar, activ, în care fie­ menea „sprijin" nu putem realiza capacitatea proiectată a fabricii de
obiectivele planificate.
rioară activitatea de recrutare, repartizare şi ca­ care să simtă necesitatea realizării sale ca • crea­ pîine, lucru ce poate duce la ^scăde­
lificare a forţei de muncă, vor impulsiona dezv-’- tor de valori materiale şi, de ce nu, chiar spiri­ •k rea calităţii oroduselor, iar din.Jki-
tarea economiei judeţului. tuale. Asemănător celor de mai sus stau bita este reclamată necesitatea unui
Fiind supuse dezbaterii, consider necesar ca, în Ar fi frumos, dar mai ales util societăţii, să lucrurile şi in alte localităţi. Inter­ control mai riguros din partea orga­
completare, la articolul 6, capitolul II, să se limi­ vedem mîină pe platformele oţelăriei, furnalelor locutorii noştri, primari, vicepreşe­ nelor de specialifate asupra aprovi­
teze prin' lege posibilitatea încadrării de către sau la liniile de laminare şi pe tinerii pe care eram dinţi sau secretari ai consiliilor popu­ zionării si onorării comenzilor lansa­
unităţile socialiste a persoanelor care se prezintă obişnuiţi să i întîlnim oriunde, numai în produc­ lare, evidenţiind ajutorul substanţial te de unităţile comerciale din comu-
T
şi
acordat
(Urechile
de
instiuipile
direct la acestea, numai la cazurile cînd în evi­ ţie nu.'Sînt sigur că forţa, unitatea colectivelor de specializate ale Consiliului popular ” Sperăm că semnalele, solicitările .şl
denţa oficiilor - D.P.M.O.S. nu sînt persoane co­ muncă le vor schimba atitudinea şi optica greşită judeţean, au totuşi unele sugestii sau propunerile organelor locale işi vor
respunzătoare pentru ocuparea locurilor de muncă despre muncă, despre modul cum se cîştigă pli­ solicitări, chiar obiecţii in privinţa afla ecoul dorit, pentru ca, în viitor,
respective. nea. operativităţii şi promptitudinii în re­ mulţumirile să devină depline.
LAZÂR ROTAR CONSTANTIN VAF.TUŞ zolvarea problemelor de competenta
şef oficiu forţe de muncă, responsabil cu probleme politico- vizatelor organe judeţene. Dacă, de Anchetă realizată de :
pildă, la Călăn, Unirea, Vaţa de Jos
Direcţia judeţeană pentru probleme ideologice în Comitetul U.T.C. al şi Ribiţa, am fost asiguraţi că spri­ N. BADIU
de muncă şi ocrotiri sociale C.S. Hunedoara jinul Direcţiei judeţene de drumuri N. STANCIU
Pentru a asigura înfăptuirea si scrofiţe în C.A.P. creează con­
obiectivelor cuprinse în progra­ diţii, pe de o parte, pentru uti­
mul judeţean de dezvoltare a Hâsyri concrete pentru creşterea efectivului de porcine lizarea mai bună a adăposturilor
existente şi a resurselor furaje­
zootehniei, care a fost adoptat re, ceea ce permite să se obţină
de Conferinţa judeţeană a depu­
taţilor consiliilor populare, Co­ consum, anexe şi gospodăriile priu de produşi, au sarcina să crete, sarcini pentru crescătorii importante venituri băneşti su­
mitetul executiv al Consiliului populaţiei —, precum şi termene asigure purcei în plus pentru de porcine, urmărind lunar miş­ plimentare, iar pe de altă parte
popular judeţean a stabilit un de îndeplinire pe anii actualului contractare cu cooperaţia de con­ carea efectivului, iar prin cir-- se asigură un număr sporit de
program concret de măsuri pri­ cincinal. sum şi destinaţi vînzării la popu­ cumscripţiile veterinare se va a- purcei care se valorifică la_ con­
vind sporirea efectivului de por­ Ţinînd seama de necesitatea laţie în scopul contractării lor corda maximă grijă realizării tractanţii cu statul. In privinţa
cine în cadrul I.A.S., C.A.P., a- creării bazei materiale pentru cu statul. Direcţia generală pen­ graficelor de montă şi fătări la producerii şi vînzării purceilor
nexelor şi gospodăriilor popu­ realizarea fondului de stat, se tru agricultură 'şi industrie ali­ specia respectivă, precum şi efec­ pentru contractanţi, sarcini im­
laţiei în perioada 1976—1980. Ma­ prevede ca în întreprinderile a- mentară, Uniunea, judeţeană a tuării acţiunilor sanitar-veterinare portante revin unităţilor coope­
raţiei de consum, care trebuie
terializarea exemplară a preve­ gricole de stat să se ajungă în C.A.P., Uniunea judeţeană a coo­ necesare reducerii pierderilor prin
derilor acestui program are me­ 1980 la un efectiv de scroafe şi perativelor de consum, precum mortalităţi. Atribuţii importante să ajungă la cel puţin 500 scroa­
nirea să asigure realizarea în scrofiţe de peste 2,2 ori mai ma­ şi consiliile populare municipale, sînt încredinţate Oficiului jude­ fe în anul 1980.
condiţii ireproşabile a fondului re faţă de cel prevăzut la sfîr- orăşeneşti şi comunale - sînt or­ ţean pentru reproducţie şi se­ Prin concretizarea tuturor mă­
de stat şi o tot mai bună apro­ şitul acestui an. De asemenea, gane cărora le revine răspun­ lecţie în privinţa asigurării re­ surilor cuprinse în programul a-
doptat pentru sporirea efectivu­
vizionare a populaţiei judeţului se‘are în vedere creşterea numă­ derea să urmărească îndeaproape producătorilor şi organizării sta­ lui de porcine se vor asigura
cu produse agroalimentare. în rului de scroafe în cadrul gos­ îndeplinirea cu rigurozitate a pre­ ţiunilor de montă. Practicarea condiţii pentru valorificarea efi­
program sînt stabilite sarcini podăriilor populaţiei, cooperati­ vederilor programului. In ceea sistemului de contractare pe mai
precise, cu responsabilităţi pe velor agricole, gospodăriilor a- ce priveşte gospodăriile popu­ mulţi ani cu gospodăriile popu­ cientă a potenţialului zootehnic
sectoare de producţie — între­ nexe de pe lingă cantine, inter­ laţiei, consiliilor populare ie re­ laţiei se înscrie ca o acţiune de al judeţului şi o mai bună apro­
prinderi agricole de stat, coope­ nate, restaurante etc., care, pe vine datoria să stabilească, în maximă însemnătate. vizionare a populaţiei cu produse
rative agricole, cooperaţie de lîngă acoperirea necesarului pro­ raport de plan şi condiţiile con­ Sporirea efectivului de scroafe agroalimentare. r