Page 12 - Drumul_socialismului_1976_08

rog- « DRUMUL SOCIALISMULUI 0 Nr. <

CINCINALUL REVOLUŢIEI TEHNICO STIINTÎF

sizszm&sszim
superioara • eficienţa sporita ■ ordine si disc#

In centrul atenţiei fiecărui miner— Calitatea producţiei - sarcină

creşterea productivităţii muncii şi prioritară, cotidiană, a

reducerea consumurilor materiale colectivului de muncă

Reprezentanţii oamenilor muncii roase piese de schimb şi materiale Primele 6 luni din cincinalul re­ activităţii economice, necesitatea
do la E.M. Vulcan, colectiv frun­ absolut necesare nouă lipsesc din voluţiei tehnico-ştiinţifice au fost ridicării continue a nivelului teh­
taş pe ramură de doi ani consecu­ depozit, arăta lăcătuşul Eugen încheiate cu bune rezultate de că­ nic şi a calităţii producţiei. în a-
tiv, au analizat în cadrul adună­ Carpati. tre colectivul de muncă al U.U.M.R. ceastă lumină trebuie acţionat cu
rii generale rezultatele muncii lor Cu deosebită acuitate s-a pus în Crişcior. La producţia globală ’s-ă toată răspunderea, în toate com­
la încheierea primei jumătăţi a adunare problema reducerii chel­ obţinut o depăşire de peste 2,7 partimentele de muncă, în fiecare
anului. Colectivul de aici nu ar tuielilor materiale, care au fost milioane lei, producţia marfă a zi, de către fiecare angajat al uzi­
avea motive de a se alerta ; glo­ depăşite la unele sectoare. fost îndeplinită în procent de 100,56 nei. Pentru că, aşa cum arăta în
bal, rezultatele sînt bune (s-au ex­ — Toate brigăzile trebuie să la sută, iar la produsele fizice — cuvîntul său ing. Viorel Martin,
tras peste plan 14 680 tone de căr­ gospodărească mai bine echipa­ vagoneţi de mină, maşini şi utilaj şeful secţiei a I£-a, „se mai pro­
bune net, cantitate ce în luna iu­ mentul de susţinere, să acorde minier, piese, de schimb, piese for­ duc abateri de la disciplina tehno­
lie ă fost rotunjită la 17 000 tone). mai multă atenţie folosirii şi recu­ jate şi matriţate — s-au înregis­ logică, erori de la normele calita­
Totuşi, în cuvîntul lor, vorbitorii perării lemnului de mină şi a che­ trat, de asemenea, sensibile depă­ tive ale produselor, generate atît
s-au oprit în special asupra unor restelei. De asemenea, pretindem şiri de plan. Aceste succese, pre­ de lipsa unor dispozitive, calibre,
.realizări mai slabe, a unor aspecte şefilor de sectoare, brigadierilor, cum şi altele au fost subliniate instrumente de măsură şi control,
negative care şf-au făcut loc, mai să-şi sporească exigenţa în privin­ pregnant în darea de seamă pre­ ca şi de insuficienta pregătire pro­
ales în ultimul timp, în activita­ ţa respectării disciplinei tehnolo- zentată în cadrul adunării gene- fesională a unor lucrători". „Cali­
tea colectivului. tatea producţiei — releva maistrul
— Dacă ne putem declara mul­ Petru Tod — este influenţată în
ţumi fi de rezultatele la produc­ mare măsură de nivelul califică­
ţie, pregătiri sau deschideri, nu Adunări generale ale oamenilor muncii rii oamenilor, dar şi de pregătirea
acelaşi lucru putem să-l spunem lor politico-educativă. Trebuie să
despre realizările privind produc­ desfăşurăm o mai susţinută mun­
tivitatea muncii, arată inginerul gice, sublinia în cuvîntul său rale de către preşedintele consi­ că de educaţie în rîndul lucrăto­
Emil Muru, directorul exploatării, Gherghe Săcăluş, secretarul comi­ liului oamenilor muncii al uzinei- rilor noştri, în primul rînd al ce­
în următoarea perioadă, realiza­ tetului de partid-pe exploatare. — ing. Ioan Oprişa. în cuvîntul lor tineri, al'noilor angajaţi". La
rea şi depăşirea acestui important Eliminînd din activitatea noastră lor, însă, majoritatea participanţi­ rîndul lor, vorbitorii Nicolac An-
Aspect din timpul
indicator trebuie să constituie toate neajunsurile arătate aici şi lor la dezbateri au subliniat în drone, şeful biroului organizarea Zilei minerului". adunării festive de la Deva, cot
principala preocupare a fiecărui prin măsurile pe. care le vom lua, mod deosebit greutăţile şi neajun­ producţiei şi a muncii, şi Ioan
miner, a tuturor angajaţilor noş­ dintre care cea mai importantă surile pe care le mai întîmpină Tomodan,. şeful compartimentului
tri, indiferent de sectorul în care este extinderea lucrărilor de aba­ colectivul uzinei. mecanic şef, şeful de echipă A-
muncesc. taj cu front scurt. şi în alte sec­ Aprovizionarea tehnico-materială vram Furdui au accentuat asupra Manifestări consac
Gheorghe Homescu, miner’ şef neritmică, defectuoasă, vizînd atît promovării mai susţinute a pro­
de brigadă, şi Adrian Fuiorea, toare, sîntem siguri că ne vom preocuparea compartimentului au­ gresului tehnic, asimilării de noi
maistru principal, au condamnat îndeplini şi depăşi şi în acest an torizat din cadrul întreprinderii, piese de schimb şi produse, mo­
cu tărie rabaturile de la discipli­ angajamentele, vom atinge obiec­ cîţ şi a B.J.A.T.M., Deva, neasigu- dernizării unor operaţii pe fluxul .Zilei minerului
nă, arătînd că numeroasele absen­ tivul pe care-1. doreşte tot colecti­ rarea operativă cu comenzi a u- tehnologic, îmbunătăţirii calităţii S f J
ţe .nemotivate înregistrate în. se­ vul nostru : obţinerea pentru a nor sectoare şi ateliere, cum sînt reparaţiilor la utilaje şi agregate,
:
mestrul trecut au afectat în mare treia oară consecutiv a titlului de cele de turnătorie şi modelărie, de întreţinerii şi exploatării lor ra­ ADUNĂRI festive arenele sportivi
măsură buna desfăşurare a proce­ fruntaş pe ramură. rebobinare a motoarelor electrice, ţionale. diferite discipli
sului de muncă. Ei au cerut ca Participanţii la adunarea repre­ unele abateri de la disciplina de Imperativul calităţii trebuie să
birourile organizaţiilor de bază, zentanţilor oamenilor muncii de producţie şi de la N.T.S., neînca- stea permanent în atenţia consiliu­ In zilele de vineri, sîmbătă şi O
grupele sindicale, organizaţiile la E.M. Vulcan şi-au. exprimat ho- drarea în unele norme de consum lui .oamenilor muncii, care, sub duminică, în toate localităţile
U.T.C. să acţioneze prompt, luînd tărîrea ca, şi în acest an,, colecti­ (cărbuni), deficienţe în activitatea îndrumarea comitetului de partid miniere ale judeţului au avut
atitudine fermă împotriva celor vul să. ocupe un - loc fruntaş în loc adunări festive consacrate Sîmbătă, la I
care lipsesc nemotivat. întrecerea pe ramură. Dar la acest de transport şi pregătirile cam şi cu sprijinul permanent şi mai „Zilei minerului". la placa comen
lente ale activităţii pentru anotim­
substanţial decît pînă acum al co­
Maiştrii principali Ioan Grigo- loc aspiră mai multe colective mi­ pul rece, alte neajunsuri au fost mitetelor de sindicat şi U.T.C., La adunarea festivă de la De­ ta minei, soler
raş şi Mihai Constantin au' solici­ nereşti. De aceea, este necesar ca aduse în discuţie de ing. Ştefan are obligaţia să utilizeze toate căi­ va, ţinută la casa de cultură, de jerbe şi co
memoria eroilc
tat celor de la sectorul de întreţi­ minerii din Vulcan, în frunte cu Feier, şeful de- echipă Viorel ’O- le şi mijloacele de care dispune despre semnificaţia evenimentu­
nere şi reparaţii să-şi facă datoria comuniştii, să acorde o deosebită prean, ing. Fabian Oprinescu şi acest organ colectiv de conducere, lui, despre succesele obţinute în august 1929. A
mai conştiincios. „Deseori, din atenţie în această ’ a doua jumăta­ ing. Ioan Faur, de alţi vorbitori. pentru a-i conferi calităţii un nivel acest an de către minerii din ju­ tul Eroilor, dir
cauza unor reparaţii de mîntuia- te a anului creării unui climat Deşi a fost prezentată sumar în tot mai ridicat. De asemenea, con­ deţ şi municipiu, de către lucră­ în prezenţa a p
lă, noi, minerii, sîntem obligaţi general de autodepăşire, la toate darea de seamă, una dinire latu­ torii din sectorul de explorări citori mineri,
să stăm, pierzînd din timpul pre­ sectoarele şi formaţiile de lucru. rile cele mai importante ale pro­ siliul de control muncitoresc şi co­ geologice, ca şi despre sarcinile nieri şi şcolai
ţios afectat producţiei". In centrul preocupărilor să stea, ducţiei — calitatea — a revenit în misiile pe probleme să manifeste de viitor, â, vorbit tovarăşul oraş, a avut lo
mai multă iniţiativă, să adopte o
— Multe reparaţii se fac greu, aşa după cum s-a desprins din a- cuvîntul mai multor participanţi atitudine de intransigenţă şi înal­ Ioachim Moga, prim-secretar ’ al matic omagial,
deoarece nu sîntem aprovizionaţi duriarea reprezentanţilor oamenilor la dezbateri. Se ştie că lâ Şedinţa tă răspundere faţă de calitatea Comitetului judeţean de partid, minerului", sus
cu piese de schimb şi materiale muncii, creşterea Intr-un ritm comună a C.C. al P.C.R. şi Con­ producţiei, să se afle permanent preşedintele Comitetului executiv reprezentativ £
suficiente. Aş solicita tovarăşilor foarte susţinut a , productivităţii siliului Suprem al Dezvoltării Eco­ pe fluxul tehnologic, sprijinind e- al Consiliului popular judeţean. deţul Hunedoa:
de la Centrala cărbunelui Petro­ muncii, întărirea ordinii şi disci­ nomice şi Sociale a României, din fectiv, zilnic, îndeplinirea integra­ artistice ale c
La adunările festive de la Ghe- tate.
şani să se preocupe mai îndea­ plinei, acţiuni de masă pentru fo 1 iulie a.c., tovarăşul Njcolae lă, sub toate aspectele, a preve­ lar, Teliuc, Uricani, Lupeni,
proape de această problemă, de­ losirea raţională , a materialelor. Ceauşescu, secretarul general al derilor de plan. Zlaşti, Petrila, Brad au participat
oarece depozitul centralei de la partidului, a subliniat pregnant, DUMITRU GHEONEA membri ai Biroului Comitetului IMN MUNC
Varniţa are multe goluri. Nume­ MIRCEA LEPĂDATU între alte obiective prioritare ale judeţean de partid.
Adunări festive au avut loc şi A fost titlul
la Petroşani, Aninoasa, Certej, întîlniri a oar
Boiţa-Haţeg, Ţebea, Băiţa, la cu poezia. Ea
în întîmpinarea marii noastre sărbători naţionale care au participat reprezentanţi sîmbătă de bi
ai organelor locale de partid şi la ieşirea din :
rilor de la E.I>
ai organizaţiilor' de masă. In fie­ După orele i
care localitate, adunările festive sub un cer îns
Ritmuri susţinute, au fost urmate de programe cul­ cullat un adev
.> 7 tural-a rtistice. zie, .inspirată (
Iov? Vlinerul",
„sAptAmîna culturii, de 75r“, „Jiulc
succese de prestigiu EDUCAŢIEI SOCIALISTE sini cîteva dir
ŞI SPORTULUI" ajunul „Zilei n
pat gîndurile
In Valea Jiului, săptămîna 2—8 riţilor de la I
in întrecerea socialistă august a fost declarată „Săptămî­
na culturii, educaţiei socialiste^şi SERBĂRI
sportului", în cadrul căreia, la
REZULTATELE PE 7 LUNI - ÎNSUFLEŢITOR IMBOLD casele de cultură, cluburile mun­
citoreşti, căminele culturale, în La locurile
PENTRU ÎNDEPLINIREA ÎN CELE MAI BUNE CONDI­ Valea Jiului, !
sălile de apel ale exploatărilor miniere din j
ŢII A PLANULUI LA TOŢI INDICATORII, ÎN miniere au avut loc simpozioa­ duminică frun
ne, dezbateri, mese rotunde, con­
peneşti, care
FIECARE UNITATE ! cursuri, vernisaje de expoziţii, atmosferă de
seri literare, montaje literar-mu- tuziasm şi voii
(Urmare din pag. 1) rilor în urmă la planul sorti­ Tesătoria de mătase Deva — cea mai tinără unitate economică a jude­ zicale, dezbateri tematice, iar pe neri, împreun.
mental, folosirii cît mai depline ţului nostru — se afirmă in ultimul timp, prin preocupările şi responsa­
locuri In cămine şi alte obiecti- a capacităţilor de producţie, creş- bilitatea cu care colectivul de aici abordează calitatea produselor. în fo­
ve — în luna iulie realizîndu-se terii dinamice a productivităţii tografie Aspect din secţia de răz boaie.
cel mai înalt ritm de investiţii, muncii, îmbunătăţirii calităţii
de 9,4 la sută din planul anual, produselor — atît pentru piaţa
Bilanţul realizărilor pe 7 luni internă cît şi pentru export —
constituie un însufleţitor şi pu­ reducerii consumurilor materia­
ternic imbold pentru o mobili­ le. Trimestrul III să constituie ZILE SE INTENSĂ Şl RODHCÂ ACTIVITATE PE
zare şi mai intensă a colectivelor
de muncă din industrie, agricul­ perioada realizărilor do vîrf pe
tură, investiţii, transporturi şi şantierele de investiţii. De ase­
celelalte ramuri de activitate pen­ menea, să se acţioneze de pe a- (Urmare din pag. 1) Teodor Nicodin la balotatul paie­ s-au arat, pînă ieri, 95 de hectare videnţiaţi c
tru a asigura realizarea în cele cum, peste tot, pentru pregăti­ lor, iar Dumitru Stuparu şi Lăscuţ din 250 planificate. In aceste zile Buciuman, A
mai bune condiţii, a sarcinilor de rea temeinică a producţiei şi in­ Balica la arat. Inginerul Gheorghe centrul de greutate al activităţii se răguţ, Maria
plan la toţi indicatorii, în fiecare vestiţiilor anului viitor. zăcu, a ţinut să ne facă precizarea David ne spunea că mecanizatorii deplasează spre pregătirea insămîn- guţ, Iosif Bo
unitate. In perioada care urmea- Organizaţiile de partid, oame­ că toate lucrările au fost organiza­ se străduiesc ca în zilele următoa­ ţărilor de toamnă, respectiv la fer- şi răspundere
ţ^ză este necesar să se acorde o nii muncii hunedoreni au în fa­ te şi se desfăşoară in flux conti­ re să fie înlăturat decalajul exis­ tilizarea terenului, efectuarea ară- muncă se re.
£ atenţie deosebită — aşa după ţă un vast program de activita­ nuu. Eforturile depuse pentru spo­ tent între suprafeţele de pe care turilor şi condiţionatul seminţelor, de întreţincr
Pe un front larg la arături se gume şi în re
cum se subliniază în hotărîrea te, un larg cîmp de a-şi afirmă rirea producţiei sînt încununate de s-a strîns recolta, cele eliberate şi lucrează şi în întreprinderile agri- contractuale,
Comitetului judeţean de partid şi mai plenar hărnicia şi ataşa­ succese. arate. cole de stat, care pînă acum au
— organizării recuperării cît mentul prin fapte faţă de poli­ Pentru a pregăti temeinic recol­ In plină activitate,^ pe ogoarele realizat ogoare de vară pe 1 000 GRAI
mai grabnice a tuturor rărnîne- tica partidului nostru. ta de griu a anului următor, s-a C.A.P. Sarmizegetuga, la recoltat, hectare din 3 800 planificate. n
trecut operativ la eliberarea te­ i-am găsit şi pe mecanizatorii Nelu
Stăncioni şi Dumitru Obrejan, şe­
renului de paie şi efectuarea o- ful secţiei de mecanizare, iar Si- MOBILIZARE SUSŢINUTA Cooperative
140 MILIOANE kWh ENERGIE naţional 140 milioane kWh ener­ goarelor de vară. Pe cele 50 de hec­ LA GRADINA DE LEGUME la Mare şi Iî
ELECTRICA PESTE PLAN gie electrică peste plan, econo- tare unde se va cultiva griu du­ mon Cristian transporta paie din zat cantităţi
misindu-se în acelaşi timp peste cîmp pentru eliberarea terenului. La grădina de legume a C.A.P. sub 300 tone
Destoinicul colectiv de la între­ 6 200 tone de combustibil conven­ pă grîu în primul an, în aceste Tractoriştii îşi exprimau nemulţu­ Geoagiu, lucrează zilnic cîte 50—60 nea situaţie
mirea pentru faptul că, deşi este
prinderea Electrocentrale Deva a ţional. Petru Debreţin, Mihai Sze- zile se va trece la administrarea asigurat front de jucru în unele de cooperatori, care asigură buna să acorde m
încheiat primele 7 luni ale anu­ csi, Iosif Crăiniceanu, Mihai Ghi- superfosfatului. Concomitent se fa­ tarlale, nu sînt lăsaţi să efectueze întreţinere a culturilor, recoltarea fîneţelor nat’
lui cu însemnate succese în mun­ ţulescu, Petru Popa, Mircea Marc, ce selectatul seminţelor. arături. şi valorificarea produselor. Econo- poziiării tutu
că. Prin menţinerea în funcţiune a Alexandru Munteanu şi Roman Cu forţe sporite s-a lucrat şi pe Duminică s-a încheiat recoltatul mista fermei legumicole, Maria Mi- treturi.
huţ, ne-a relatat că în această săp- Deoarece i
agregatelor la parametrii nomi­ Avram sînt numai cîţiva dintre griului şi Ia C.A.P. Pui şi Sălaşu tămînă, potrivit graficului încheiat au de cosit i
nali. prin optimizarea regimurilor harnicii muncitori de aici care ogoarele C.A.P. Toteşti. Tractoriştii de Jos, din raza consiliului inter- cu C.L.F., unitatea va livra 5 tone tană de pe si
de ardere în cazane, pînă în au contribuit la obţinerea fru­ Viorel Tămăşloni, Petrică Morar, cooperatist Haţeg. De asemenea, o varză, o tonă ardei, 3 tone roşii si telor de hec
nrezent au fost livraţi sistemului moaselor rezultate. Simion Mălăeştean şi Ion Mihuţoni amplă mobilizare de forţe a fost 5 tone morcovi. Pentru hărnicia de largă mobili:
acţionau ia seceriş, Vaier Lehoni şi făcută la C.A.P. Sîntandrei. Aici care dau dovadă merită să fie c- lizarea grăbi