Page 13 - Drumul_socialismului_1976_08

MARŢI, 10 AUGUST 1976 rug. 5

„PERSONALITATEA"
PERSONALULUI
Trenul personal 2041 Te- Munca într-un complex pentru
iuş — Săvîrşin. Miercuri, 4 creşterea şi îngrăşarea animalelor nut de la animalele in îngrijire
august a.c., călătorii care au fecundităţi de 70—75 l sută.
a
nu e uşoară. Are partea ei de di­
urcat din staţia Deva la o- ficultate chiar dacă in asemenea — Şi e mult aceasta ? — îl în­
rele 6,31 au rămas tablou unităţi tehnica şi ştiinţa şi-au dat Să-ţi trebăm pe şeful complexului.
în faţa „decorului" dezolant mina pentru a transforma în in­ — E un indicator foarte bun.
oferit de interioarele vagoa­ dustrie o îndeletnicire veche de După ce sint înţărcaţi în boxele
nelor pereţi stropiţi cu cînd lumea, iar pe cei care o au de care se ocupă Corchiş sau Pop
noroi, bănci unde murdăria sau Bologan, purceluşii intră la
i nu te lăsa să te aşezi, gea- i-a transformat in oameni înar­ îngrăşat. Alţi oameni le veghează
maţi cu cunoaşterea necesară pen­
1 muri prin care cu greu ză- tru a face din. ea o profesie gata m meserie cu toată răspunderea evoluţia pină
4 r.eai priveliştea de afară, po- la performanţe. E poate mai ane­ cind ajung la greutatea la care
J dea ce n-a cunoscut de mul- sint livraţi fondului centralizat de
1 tă vreme salubrizarea. „Păi, voios de admis de către cel ce nu Inginerul Artur Schmidt, şeful la dragostea cu care-şi face mese­ produse agroalimentare al stalului.
i nici călătorii..." — a repli- o cunoaşte că în exercitarea pro­ complexului, are mlndria omului ria in ale cărei „secrete“ a iniţia­
* cat conductorul, cînd i-am fesiei de crescător de animale e t-o şi pe soţia sa. Profesia de îngrijitor şi crescă­
i atras atenţia asupra stării nevoie de multă cunoaştere şi tot care conduce un colectiv capabil Lingă boxele cu purcei, tot unul tor de animale nu e una uşoară.
să-şi definească hărnicia in canti­
/ ■ neigienice în care sînt o- de atita dăruire. In privinţa aceas­ şi unul, tot cite 9—10—11 la fie­ Acest lucru l-au ştiut şi Stoica şi
) bligaţi pasagerii să călăto- ta, Aurel Corchiş de la Întreprin­ tăţi măsurabile pa masa bunăstării care scroafă, discutăm despre ce Ursu şi Corchiş şi Iosif Ardeleana
^ rească. Or avea şi călătorii derea de stat pentru creşterea şi noastre. De la începutul anului, înseamnă pentru el meseria să. şi tofi cei care au rămas să se
îngrăşarea porcilor Orăşlie, com­ complexul a livrat statului 168 de confrunte cu ea la complexul
plexul Romos, nu are nici un du­ tone de carne in viu peste plan. Un guiţat ca un strigăt de ajutor I.S.C.I.P. de la Romos. Este în
biu. E o depăşire care pentru noi în­ il face pe omul de lingă mine să schimb o profesie care aduce mul­
se mn al — Dacă nu pui suflet în munca seamnă concret posibilitatea unei sară ca o zvirlugă printre boxe in ţumiri. Mulţumirea de a fi creat
asta, n-ai după ce să aştepţi re­ mai bune aprovizionări, a realiză­ ajutorul godacului care, probabil, condiţii pentru obţinerea de la re­
zultate. Animalul e o fiinţă vie. rii de beneficii suplimentare din- îşi prinsese undeva picioruşul. îl producători a unui număr record
I partea lor de vină (vorba Dacă nu-l îngrijeşti de cînd vine urmăresc cu ochii. Se duce fără de animale, aceea de a fi menţi­
/ conductorului), dar Regio- pe lume, cu toată sirguinţa, el de­ tr-o activitate devenită nu de mul­ greş unde e „chemat". Sint aproa­ nut in viaţă, de la prima zi şi pină
\ nala căi ferate Timişoara vine pentru întreprindere o pier­ tă vreme industrie. Dar aceasta a pe sigur că omul acesta ar nimeri
[ nu-şi asumă nici o parte ? dere din care nu mai poţi recu­ fost posibil datorită celor mai mult şi cu ochii închişi boxa pe care la predare, pe cit mai multe din­
1 E vorba de cartea sa de vi- pera nimic. de 1 000 de fătări peste plan din tre ele, stabilind adevărate recor­
I zită. care au rezultat 10 562 purcei, fap­ ar căuta-o. Cum să nu oblii rezul- _ duri, aceea de a obţine astfel pro­
Aurel Corchiş, de loc de prin tate bune cind te îngrijeşti intr-aUt' ducţii peste plan, aceasta însem-
părţile Bistriţei şi Năsăudului, n-a tului că se inţarcâ în medie 9,3 ■ de animale ? nind, după gîndirea lui Aurel Cor­
i LA CAMPINGUL fost crescător de animale. -A deve­ purcei de la o scroafă, ceea ce în­
^ LĂUDAT... Îngrijitorii de scroafe de montă chiş şi a altor crescători de ani­
nit crescător cam tot de atîţia ani seamnă pierderi minime. Şi atunci şi vieri sint, într-un fel, punctul male de aici, „să-ţi faci datoria
ciţi are complexul de la Romos. In ne întoarcem iar la meseria lui d.e origine al viitoarelor succese intr-o meserie ca oricare alta".
| Un panou mare, instalat trei ani insă a făcut din meseria Aurel Corchiş, la răspunderile sa­
1 în dreptul satului Lăpugiu ale colectivului. Îngrijitori ca Teo­
I de Jos, invită pe oricine lui o meserie a performanţelor. le in cadrul secţiei maternitate şi dor Stoica şi Ionel Ursu au obţi­ ION CIOCLEI
| trece pe şoseaua Ilia—Lugoj,
[ că la 300 m se află un cam-
| ping bine aprovizionat. In- mărfuri In valoare
i vitaţia este ademenitoare, DE PESTE 2,3 MILIARDE LEI FOTOCRITICĂ
1 mai ales. acum, în toiul ve-
bătoririi | rii. Şi mulţi din cei ce trec VINDUTE IN ACEST AN
i pe acest frumos traseu tu- * POPULAŢIEI
| ristic se opresc la lăudatul Pînă la 1 august, volumul de
L camping. Unii au noroc şi mărfuri vîndute populaţiei din
> găsesc cu ce să-şi astîmpere judeţul nostru pe anul în curs
| foamea sau setea. Altora li reprezintă peste 2,317 miliarde lei, Cadrul legislativ al
i se oferă însă doar conserve cu aproape 300 de milioane mai
I de carne şi peşte (unele mult ca în perioada corespunză­
t chiar expirate), biscuiţi şi toare a anului trecut. Astfel,
I suc de... struguri, bineînţeles populaţia a avut la dispoziţie cu activităţii de rezol­
| cald. De ce aceste situaţii ? 871 .tone mai multă carne şi cu
eri 1a i Pentru că (aşa s-a întîm- 662 tone mai multe preparate din
i plat şi în zilele de 2 şi 3 carne; cu 7 366 lil mai mult lapte
L august) conducerea coopera- şi cu 337 tone mai mult zahăr ; vare a sesizărilor,
J tivei de consum zonale Ilia cu 85 tone mai mult ulei si cu 72
^ neglijează aprovizionarea a- tone mai mult unt. In tot acest
i cestui camping cu cele nece- timp, populaţia judeţului a cum­
rut loc, I sare (carne, mititei, virşli, părat cu 41,700 milioane lei mai propunerilor şi
incin- l apă minerală, sucuri din ci- multe confecţii şi de peste 7 mili­
punerii ? trice, gheaţă etc.), iar res- oane .lei mai multe tricotaje ; a
lori în \ ponsabilul unităţii, Dorel cumpărat 4 250 televizoare şi 4 600
aici în l Anucuţa, nu se zbate să aibă frigidere. Sînt cifre care „vorbesc" solicitărilor
lumen- I ce oferi celor ce-i trec pra- convingător despre creşterea pu­
-aşului, l gul unităţii. Situaţia aceasta terii de cumpărare, despre corela­
e mun- ? persistă de mai multă vre- rea ei cu producţia de bunuri de oamenilor muncii
i, pio- » me, nu este un caz izolat. consum — roade ale politicii ne­
din { Adresăm conducerii coopera- abătute a partidului' şi statului.de
icol te- l tivei de consum zonale Ilia creştere continuă a nivelului de
„Zilei l invitaţia de a interveni... pî- viaţă al oamenilor muncii. Rezolvarea scrisorilor oamenilor
;amblul nă nu trece sezonul. muncii şi buna organizare a au­
lin ju- DUPĂ bunul plac, dienţelor se înscriu ca preocupări
■maţiile 3 VlNZATOARE permanente ale partidului, statu­
locali- | ŞI 14 CUMPĂRĂTORI NU DUPĂ LEGE ! lui şi organizaţiilor de masă şi ob­
\ Strict autentic, miercuri, Alimentara — unitatea nr. 3 Hu­ şteşti, pentru întărirea continuă a
legăturilor cu masele, pentru con­
OK l în jurul orelor 14 : în pre- nedoara, şef de unitate Eugenia
J zenţa — pur fizică — a trei Boaru. Servirea clienţilor a fost sultarea sistematică şi multilatera­
\ vînzătoare la raionul pîine întreruptă mai bine de o oră. Se lă a acestora în vederea soluţio­
ionante f al unităţii nr. 58 autoservire primea marfă. La întrebarea cum­ nării optime a problemelor edifi­
icurilor i „Central" din Vulcan, 14 părătorilor de ce nu se face apro­ NU NUMAI INTERIORUL cării societăţii socialiste, a dezvol­
[anizată cumpărători făceau coadă, vizionarea în afara orelor de pro- tării şi perfecţionării cadrului in­
leţeană, fiindcă cele trei vînzătoare I gram, tovarăşa de la casă ă spus : Această grămadă de gunoi poate că n-ar fi „jignit" atît de mult stituţional de manifestare largă si
i mine- „La noi numai laptele se primeşte pelicula_ fotografică dacă nu s-ar fi aflat în imediata vecinătate a efectivă a cetăţenilor, în întreaga
i erau foarte... aglomerate cu
l probleme ce n-aveau nimic | in afara orarului". Era în ziua de doi rccipienţi pentru colectarea gunoiului menajer, foarte încăpă­ viaţă socială.
Dornică, I comun cu servirea clienţilor. . 5 august, la ora 13,00. Iată cum tori ; şi încă pentru un motiv, de data aceasta vizibil şi în fotogra­
au as- • se încalcă o prevedere legală care fie: ea se află în imediata vecinătate a hotelului turistic „Valea Pentru îmbunătăţirea continuă a
de poc­ V Iar dacă unul a încercat să L stipulează in,mod expres că apro- de Peşti", o adevărată bijuterie arhitectonică în reţeaua turismului activităţii de rezolvare a propu­
/ spună ceva vizavi de soli-
nerilor, sesizărilor şi cererilor oa­
ii viaţa I citudinea demonstrată, trei i vizionarea unităţilor trebuie să se hunedorean, amplasat într-un cadru natural de o neasemuită frumu­
„Cîntee l priviri străpungătoare au ţi- \ facă în afara orelor de program, seţe. Cum să nu jignească ochiul o astfel de dovadă de lipsă de menilor muncii, prin Hotărîrea
erC , * nut loc punerii la punct ver- l penţru a nu se întrerupe procesul respect faţă de turişti şi de propriul loc de muncă, pe care o fac Comitetului Central al P.C.R., dată
care în \ bale.. > de servire a cumpărătorilor. Şi nu din acest punct de vedere, unii lucrători de aici ? Tovarăşe Ioan publicităţii în ziua de 16 iulie a.c.,
i înari- ^ e unicul caz. Mai marii comerţu- Hera, sînteţi responsabilul acestui frumos local, deci răspundeţi şi s-au stabilit sarcini concrete şi
ărbăto- i lui din municipiul Hunedoara ce responsabilităţi’ ale organelor che­
\ CĂLĂTORIE de buna lui gospodărire, atît în interior cit şi în exterior ! mate să soluţioneze problemele ri­
|| FRAUDULOASA ) au de spus ? Foto: V. ONOIU dicate de cetăţeni.
In condiţiile acestor reglemen­
>TI \ Pe Leonida Incagiuţa Apo-
i dăresi, muncitoare la Ţesăto- ÎN LUMINA PROGRAMULUI DE MĂSURI PRIVIND tări, in cazul - cererilor, i'ăspun-
sul către petiţionar se va comuni­
t din 1 ria de mătase Deva, un bi- ca în termen de 20 zile. La sesi­
ilităţile V let de călătorie Deva—Hu- ÎMBUNĂTĂŢIREA APROVIZIONĂRII POPULAŢIEI zări, propuneri sau reclamaţii a-
it loc i nedoara a costat-o nici mai
i cîm- 1 mult nici mai puţin decît 56 dresate organelor . centrale
într-o 1 de lei (!). Ea crede că a partid şi de stat, termenul de so­
de en- fost o călătorie cu ghinion. luţionare şi comunicare este de 40
de mi­ \ Organele de control de la Ce şi cum controlăm, dar mai ales ce măsuri zile, de 30 zile pentru cele adre­
le lor. i I.T.A. nu cred, sînt sigure sate comitetelor de partid judeţe­
I 'că a fost o călătorie frau- ne şi consiliilor populare judeţene
l duioasă. Of, şi controlorii şi de 20 de zile pentru toate cele­
* ăştia. Cînd n-are omul bi- luăm pentru o bună aprovizionare a oraşului lalte organe locale de partid şi de
^ let, atunci sosesc. stat, ca şi pentru unităţile econo­
mice şi sociale.
Elaborînd Programul de măsuri astfel a fost asigurată pîinea pen­ aprovizionării magazinelor funcţie
^ TOT POLUARE pentru îmbunătăţirea aprovizionă­ de unele realităţi. Astfel, o con­ Pentru problemele care necesi­
\ SE NUMEŞTE rii şi servirii populaţiei, program tru populaţia 'oraşului. sfătuire a lucrătorilor din reţeaua tă o cercetare mai îndelungată,,
Reţeaua de magazine a oraşu­
RE \ Mai multe unităţi cu pro- tatea unor mari sectoare ale pro­ lui Călan, diversă şi foarte răs- comercială a oraşului a ridicat termenele la care am făcut referi- j
căruia- d : se subordonează activi­
cu re vor putsa fi prelungite cu cel |
l fii alimentar din Hunedoara ducţiei şi desfacerii de bunuri de pîndită, va fi confruntată într-un problema ca întreprinderile
ridicata să nu mai aducă -marfă mult 30 de zile pentru organele de j
/ depozitează oasele rezultate viitor foarte apropiat cu solicitări
Elisabeta I din prelucrarea cărnii în consum, Comitetul Politic Execu­ mari, începerea unor mari inves­ la magazine între orele 13—15, partid şi 20 de zile pentru orga­
Iar ia Că- i imediata vecinătate a depo- tiv al Comitetului Central al parti­ tiţii la întreprinderea „Victoria" ore de solicitare mare a lor de nele de stat. In cazuri cu totul!
on Cără- / zitului Bazei de prelucrare dului a atras atenţia că, în înfăp­ solicitînd sporirea rapidă a popu­ către cumpărători. S-au făcut sim­ excepţionale, deci atunci cînd
Interesul ţ a deşeurilor metalice şi a tuirea lui, organele de partid şi de laţiei oraşului. ţite anumite „vîrfuri" ale cererii problemele ridicate nu se pot re­
edesc în i metalelor vechi. Neridicarea stat trebuie să dovedească consec­ Graficele de livrare, repartiţii de d.e consum.' Trebuie corelată apro­ zolva în cadrul acestor termene,
rea bună I lor la timp — sarcină a în- venţă şi exigenţă neabătută. vizionarea şi cu aceste vîrfuri, ca­ conducătorii organelor centrale de
>r de le- l treprinderii de preindustria- fond de marfă trebuie adaptate re se plasează de regulă în jurul partid şi de stat pot aproba ter­
Am fost martori într-una din din mers, capacităţile de producţie
ivederilor } lizare şi achiziţii Deva — zilele trecute la încheierea zilei pentru unele bunuri de consum datelor cînd se achită retribuţia mene mai mari în funcţie de tim­
) provoacă descompunerea res- de muncă a primarului oraşului alimentare vor fi mai mult soli­ la „Victoria". pul necesar soluţionării acelor
t turilor organice ce emană Călan, tovarăşul Ionel Hodorog. citate, comerţul cu legume şi fruc­ O problemă reprezintă şi servi­ probleme.
JL ii mirosuri ce fac greu supor- Eiua de muncă se încheie cu o te, atît prin sistemul comerţului rea mesei la cantină, în condiţiile Manifestarea unui spirit de re­
i tabilă atmosfera în care trecere prin magazinele din car­ unor solicitări sporite. La comi­ ceptivitate, de competenţă şi ope­
j respiră cei peste 40 de an- tierul Oraşului nou. Şi nu era de stat şi cooperatist cît şi cel tetul orăşenesc de partid şi con­ rativitate in activitatea organelor
din Ciu- Ţ gajaţi ai bazei respective, doar o simplă trecere. Primarul practicat de producători indivi­ siliul popular orăşenesc toate aces­ chemate să rezolve sesizările, pro­
iu însilo- 1 plus alţii, care se mai nime- hotăra pe'loc ce să se facă pentru duali va trebui organizat -ţinînd tea sînt cunoscute. Reclamă, însă, punerile şi solicitările oamenilor
iraje — lj resc prin apropiere. Vina ca să nu lipsească pîinea proas­ seama de baza materială actuală, muncii constituie un deziderat al
■o aseme- \ amintitei întreprinderi are dar căreia i se cere mult sporită o atenţie sporită şi din partea con­
ducerilor unităţilor de comerţ cu politicii partidului nostru în adîn-
i acuitate / un nume — poluarea atmo- pătă şi în sortiment din magazine folosinţa. Iată probleme cu care cirea continuă a democraţiei socia­
recoltării 1 sferei. Ea se sancţionează nici la ora închiderii ; pentru ca se confruntă sau urmează să se ridicata şi cu amănuntul, care or­
rii şi de- l potrivit Legii nr. 9/1973 pri- stocul de preparate de carne să confrunte în Călan populaţia şi or­ ganizează desfacerea mărfurilor pe liste în conducerea vieţii politice,
r de nu- I vind protecţia mediului în- dea siguranţa că a doua zi, la re­ ganele locale. Pentru uneie dintre teritoriul Călanului. In esenţă, economice *i sociale, în creşterea
l conjurător. Organele sanita- deschidere, oamenii vor găsi în ele — piaţa, magazine de'legume, stilul de muncă al primarului în spiritului de iniţiativă şi respon­
îtite mai i re şi consiliul popular muni- magazine cele trebuitoare. Era în producţia de pîine — rezolvările ceea ce priveşte preocuparea pen­ sabilitate al oamenilor muncii în
1
cna mon- ţ cipal s-o aplice vinovaţilor. 27 iulie. Fabrica livrase pîine la sînt deja găsite. Altele ocupă loc tru cunoaşterea şi rezolvarea pro­
dinul su- nivelul graficului dar s-a întîm- pe agenda de lucru a organelor blemelor aprovizionării şi bunei toate domeniile de activitate.
îcesară o | Reporter ^ plat să fie o zi cu cerere mai locale. serviri a populaţiei Călanului tre­
la fina- mare. S-au organizat pe loc la Sînt însă de pus la punct unele buie însuşit şi de alţi' factori răs­ VIOREL POP
acţiuni. ■ fabrică schimburi prelungite şi amănunte ce ţin de organizarea punzători de âceastă activitate. jurist