Page 14 - Drumul_socialismului_1976_08

rag. o DRUMUL SOCIALISMULUI ® Nr. 6 127 @ MARŢI, 10 AUGUST 1976

Mai multă atenţie pregătirii Revirimentul densului tematic

noului an şcolar' şi exigenţele sale calitative

A mai rămas o lună pînă cînd îşi fac datoria oamenii din sub­
noul an şcolar îşi va redeschide ordine ? ! în ultimul timp, în activitatea lat „Aniversare" — un subiect in­
porţile, spre- a-şi primi cei peste Atmosfera de lucru întîlnită la cultural-artistică asistăm la un pu­ spirat din momentul ieşirii la pen­
100 000 de elevi hunedoreni la iz­ Ilia e dată şi de prezenţa în şcoli ternic reviriment al dansului tema­ sie a unui muncitor. Dansul .a fost
tic. O efervescenţă deosebită a a-
voarele -cunoaşterii. O lună în ca­ a elevilor ce se află în perioada cestui gen artistic s-a observat in difuzat în întregime şi la televi­
ziune.
re pregătirile în vederea inaugu­ de practică: Elevii, claselor a V-a. special în perioada premergătoare 2. Nu cred că trebuie să avem
rării anului de învăţămînt se in­ Băieţii, supravegheaţi de adminis­ Congresului educaţiei politice şi al interpreţi specializaţi numai in
tensifică pentru ca, pe parcursul tratorul şcolii, Traian Pogan, cu­ culturii socialiste, forum care de­ dans tematic. Cu aceiaşi dansatori
trimestrelor şcolare, munca de in­ răţă şi amenajează spaţiile din altfel a şl insistat asupra promo­ din formaţia do „populare" se pot
vării cu mai mult curaj a dansului
struire şi educare a tinerei gene­ preajma liceului, fetele recoltea­ tematic in repertoriul instituţiilor monta foarte bine şi dansuri tema­
raţii să se desfăşoare în bune con- ză castraveţi, pregătesc borcanele culturale. tice. Şi nu înţeleg dansul tematic
in sensul aducerii in scenă a sute
diţiuni. La ora cînd apar aceste pentru conserve. Dascălul de ser­ La masa rotundă organizată de de interpreţi. Aşa ceva merge doar
rînduri, aproape 70 la sută din u- viciu — prof. Mihai Mărcăuţeanu, ziarul nostru, cîţiva specialişti ai in cazuri deosebite.
Pildă de strădanie
nităţile de învăţămînt (preşcolar, ajutat de soţie, prof. Margareta genului s-au referit la trei aspecte 3. Instructorii pot fi recrutaţi din­
general, liceal şi profesional) din Mărcăuţeanu, pregătesc laboratoa­ pe care le-au considerat esenţiale : tre dansatori, desigur, asigurîndu-le
judeţ au încheiat pregătirile. rele. în cele trei corpuri ale li­ 1. Tema ; 2. Interpreţii ; 3. Instruc­ şi o pregătire specifică. U.G.S.R. a
La Zam — acolo unde cu un an ceului, cu zeci de clase şi labora­ torii. iniţiat în urmă cu doi ani cursuri
în urmă reparaţiile capitale pu­ toare, pregătirile sînt în toi. în Titus Burducea, instructor de de instruire, măsură pe care o
binevenită.
consider
La
.
aceste
şi perseverentă dans la Casa de cultură din Deva :
neau probleme şi mâri semne de corpul nou, totul străluceşte de 1. La ora actuală, majoritatea for­ cursuri au participat şi doi dintre
întrebare — te întîmpină nu nu­ prospeţime şi curăţenie. Clasele maţiilor care abordează dansul te­ dansatorii formaţiei noastre — Ma­
mai ambianţa creată de mina har­ îşi pot primi de pe acum elevii, Simina Samollescu conduce de matic utilizează teme inspirate di­ rin Dumitru şi Cornel Nlcoară care
nică a gospodarului, ci şi preocu­ în corpul vechi doar holurile mai un deceniu căminul cultural din rect de la locul de muncă din în­ instruiesc astăzi formaţii şcolare.
parea — am zice dorinţa — oa­ aşteaptă vopsitul soclurilor. Vio- Geoagiu — aşezămint cu o activi^ treprinderile specifice judeţului Asemenea cursuri de instruire s-ar 7-*:
putea organiza şi la nivel judeţean.
nostru — siderurgie, minerit, con­
menilor şcolii de a-şi lăsa ampren­ rel Băbuţă, zugravul, care împreu­ tata cultural-artistică multilaterală strucţii. Nu este rău că se proce­ Dumitru Hanea, maestru de ba­
ta muncii în lucruri viabile. Aici, nă cu fiul său a preluat lucrările şi cu o faimă ce a trecut de mult dează aşa, dar consider că ar pu­ let, Teatrul de estradă Deva : 1. Prin
prin reparaţiile capitale s-a rea­ de reparaţii, ne asigură : „într-o granifele judeţului nostru. tea fi abordate şi alte teme, de pil­ specificul teatrului nostru, aducem
lizat o nouă spaţiere care ser­ săptămînă sîntem gata. Noi avem Prin strădania acestei neobosite dă inspirate din istoric, prelucrări în scenă o tematică tipic hunedo-
veşte desfăşurării optime a proce­ vorba, vorbă. Din ’66 tot nouă ni animatoare culturale, cu sprijinul din dansul clasic, teme satirice ş.a. reană : munca în abataje, în side­
sului instructiv-educativ, s-a dat se încredinţează lucrările şcolii. permanent al comitetului comunal- 2. La originea fiecărei mişcări a rurgie, teme care in special pentru
stat un fapt de viaţă. De pildă, azi
posibilitatea amenajării unui labo­ Aşa că..." Calitatea lucrărilor e- de partid, in cadrul căminului îşi intîlnim în dansul popular figuri, spectatorii din alte localităţi ale ţă­
rii se bucură do succes. Aşezămin-
rator de fizică, magazii, o cameră ■ xecutate relevă că vorba meşteri­ desfăşoară la ora actuală activita­ mişcări ce exprimă munca, dragos­ tele culturale — cluburi, cămine,
a pionierului, decomprimării a lor e vorbă ! Pe cele 3 ha'ale lo­ tea redutabile formaţii de artişti tea, viaţa in general, stilizate, fireşte, case de cultură — pot aduce in scenă
două săli mici şi realizarea unui tului şcolar, recolta e bogată, .do­ amatori — taraf, solişti vocali de de-a lungul anilor. De aici conclu­ nu numai teme aşa-zise „centrale".
atelier pentru fete, compartimen­ vedind şi grija şi hărnicia mici­ muzică populară, dansatori (patru zia că dansul tematic propriu-zis Totul e să nu fie teme banale...
tării a 6 cabine înlr-un spaţiu ne­ lor agricultori. Depozitele de com­ generaţii de căluşari!), cor, ecKi- nu este o noutate. Este doar o altă 2. în teatrul de revistă interpreţii
utilizat pentru un viitor grup sa­ bustibil — aprovizionate. „Toate pe de teatru, de montaje literar- modalitate de expresie. De aceea sînt profesionişti, beneficiază de
cred
dans
interpretul
că
acestui
nitar. La Zam, dascăli, părinţi, e- şcolile de pe raza comunei le-am muzicale, brigăzi artistice de agi­ trebuie să cunoască in egală măsu­ scenarii, maeştri de balet, decoruri
ş.a. Ei abordează direct interpreta­
levi şi-au dat mîna şi, la iniţia­ aprovizionat cu combustibil din taţie. Despre bogata carte de vizi­ ră si celelalte genuri de dans. In ■ rea fără să mai treacă prin ope­
tiva directorului şcolii, cu spri­ parchetul' comunal — ne asigură tă a aşezământului stau mărturie al doilea rînd, pentru a exista o raţia de studiere a alfabetului dan­
jinul consiliului ■ popular, au făcut tovarăşul Teodor Vasiu, primarul numeroasele distincţii, premii şi tradiţie ca la dansul popular, ini­ sului. Cu artiştii amatori problema
ca pe o suprafaţă considerată ne­ comunei. Sînt încheiate lucrările diplome obţinute de-a lungul aces­ ţierea in dansul tematic trebuie fă­ e ceva mai complicată. Incepind
productivă să apară o livadă cu de zugrăvire în sălile de clasă de tor ani la confruntări judeţene, in- cută incă din şcoală. de la selecţie şi pînă la aţţaritia în
peste 180 de pomi fructiferi. Fie­ la Valea Lungă şi Sîrbi“. terjudeţene, naţionale şi interna­ 3. Pentru un instructor este ab­ faţa publicului, instrucţia necesită
multă muncă şi reuşita depinde în
care pom s-a prins şi creşte vigu­ Dacă în aproape 70 la sută din ţionale, şi, fapt demn de subliniat, solut obligatoriu să cunoască toate mare măsură de instructor.
genurile de dans. Consider că in
ros. Şcoala, cantina au fost zu­ spaţiile şcolare ale judeţului pre­ obţinute nu numai cu un singur cadrul Şcolii populare de artă de 3. Instructorului, în afara pregătirii
grăvite, curăţenia — în cea mai ma­ gătirile pentru noul an s-au în­ gen artistic. la Petroşani ar trebui să se intro­ de specialitate şi pedagogice, tre­
re parte încheiată, aprovizionarea cheiat, sau se află în fază de fi­ Militantă neobosită pe tărimul ducă şi un asemenea curs de dans buie să-i placă genul acesta de
cu combustibil — realizată, iar pe nisaj, există unităţi unde lucrările dezvoltării spiritualităţii comunei, tematic ce să funcţioneze pe lingă dans. să nu imite, să nu repete şi
lotul şcolar, zarzavaturile şi legu­ n-au început nici la această oră 1 învăţătoarea Simina Samoilescu se secţia de dansuri populare. De ase­ să nu se repete. Să caute mereu
mele promit o recoltă bună, ce va în comunele Rapolt, Toteşti, Baru, bucură azi de stima şi preţuirea menea, există o bibliografie sufi­ ineditul.
Legat de problema instructorilor,
cientă în acest domeniu, din păca­
intra, la vremea culesului, în că­ Topliţa, Ghelar, Teliuc, Mărtineşti concetăţenilor ei, constituind, de te prea puţin cunoscută şi studiată aş dori să fac o precizare. La Con­
mara internatului. Dacă cei doi sînt spaţii şcolare în care nu s-a bună seamă, şi un exemplu pentru de către cei interesaţi. gresul educaţiei politice şi al cul­
zugravi — Mircea Ionaş şi Tibe- întreprins încă nimic. Şi pînă la toţi cei ce sîrguiesc în acest do­ turii socialiste, secretarul general
Valeriu Erzian. maestru coregraf
riu Bota — n-ar fi lăsat la jumă­ deschiderea noului an a mai rămas meniu. al ansamblului folcloric „Haţegana" al partidului nostru, tovarăşul
tate' lucrul în internat şi n-ar fi o singură lună. Ce aşteaptă con­ NICOLAE STOIAN din Hunedoara : 1. Viaţa noastră Nicolae Ceauşescu, atrăgea atentia
plecat, pe nepusă masă, la Almaş- siliile populare şi conducerile şco­ instructor la Comitetul judeţean contemporană oferă o vastitate de că instituţiile profesionale trebuie
Sălişte, la şcoala din Zam pregăti­ lilor ? pentru cultură şi educaţie subiecte pentru realizarea dansului să stabilească o legătură strînsă cu
mişcarea artistică de masă. în a-
rile ar fi fost încheiate. Coopera­ LUCIA LICIU socialistă tematic. De aceea cred că aşeză- cest sens, noi, cei de la Teatrul de
mînlul de cultură ar putea folosi
tiva de consum Ilia, de care apar­ teme inspirate nu numai din speci­ revistă, ar trebui să fim mai des
ţin, nu urmăreşte modul în care ficul unităţii economice de care a- consultaţi asupra tehnicii montări’,
. Z A R A N D "76“ parţine, cvitîndu-se astfel limitarea clnd vreun aşezămint cultural îşi
modului de abordare etc. aturţoi
tematică. De pildă, la recentul fes­
•carneţt socialiste „Zarand ’76“, festival aflat la cea de a treia ediţie. Ma­ tival al dansului tematic i,Bucuria propune realizarea unui asemenea
Duminică, la Brad s-a încheiat săptămînă culturii şi educaţiei
program.
muncii" ce a avut loc la Ploieşti
cultural 1 nifestările au debutat cu o mare paradă a portului popular, des­ în luna aprilie a.c. noi, cei de la Masă rotundă realizată de
Clubul „Siderurgistul" dirr Hune­
făşurată pe străzile oraşului, după care pe scenele de la complexul doara, am prezentat un dans intitu­ C. DROZD
sportiv şi cinematograful „Steaua roşie“ sute de artişti amatori
UN FRUMOS SUCCES din întreg judeţul şi-au prezentat programele folclorice. Publicul
AL ELEVILOR-ARTIŞTI brădean a aplaudat deseori la scenă deschisă evoluţia ansamblu­ Album de vacantă
HUNEDORENI rilor caselor de cultură din Brad şi Deva, cluburilor din Gurabarza,
Călan şi Simeria, căminelor culturale din Almaş-Sălişte, Dîncu
"a perioada 26 iulie — 1 august Mare, Stănija, Dumbrava de Jos, Luncoiu de Jos, Băiţâ, Vălişoara, neamului — a fost, totodată, şi o
Q Cel de-al V-lea Forum Naţional
a.c., ansamblul reprezentativ al Geoagiu precum şi a ansamblului reprezentativ al elevilor hunedo­ al pionierilor, desfăşurat la Galaţi, caldă manifestare din suita celor ce
elevilor hunedoreni a participat la reni. şi-a încheiat lucrările. Reprezentanţii preced sărbătorirea centenarului In­
«.Festivalul cultural-artistic „Lito­ purtătorilor cravatelor roşii cu trico­ dependenţei de stat a Romârţiei. o
ral ’76“. Ca urmare a frumoasei lor din judeţul Hunedoara ne-au Vacanţă Ia Grenoble. De o săptămină.
comportări, ansamblul a fost dis­ trimis veşti îmbucurătoare despre Carmen Gribincea, absolventă a Li­
tins cu premiul I. De asemenea, participarea lor la marele forum. In ceului „Decebal" din Deva, se află
dezbaterile ce au avut loc, au fost
la poalele Alpilor calcaroşi francezi,
premiul I a mai fost acordat for­ mult apreciate acţiunile pionierilor în marele centru cultural Grenoble.
maţiei de dansuri populare şi so­ hunedoreni desfăşurate sub titlurile Vacanta în Franţa înseamnă pentru
listului Marius Pienaru, premiul „De la strămoşi la nepoţi", „De vor­ Carmen recompensa muncii ei care
II formaţiei de dans tematic, iar bă cu eroii de azi", „Ieri şi azi pe a situat-o pe primul loc în ultimii ’Jbi
solistei de muzică populară Rodi- pămîntul Hunedoarei", „A munci doi ani de facultate. Timp de o lună
patriot".
Intîlnirile,
fi
ca Tomotaş i s-a acordat o men­ înseamnă in a întreprinderi, programele ea participă la un curs intensiv de
vizitele
ţiune. artistice, satul de vacanţă, Delta, to­ limbă franceză. O vacanţă de mun­
tul a oferit celor 400 de pionieri în­ că în favoarea pregătirii ei. Felici­
„HAŢEGANA" truniţi în forum momente cu auten­ tări! o Din tabăra de la Păuliş, in
X»E MICUL ECRAN tice valori educative, legînd multe numele celor peste 100 de pionieri
hunedoreni ne-au scris Ica Pop şi
şi trainice prietenii, o Sub gorunul
de Ia Ţebea — moment emoţionant, Remus Barna, din subredaetia, „Tot
Cîştigătorii medaliei de aur în joi, la orele prînzului, Moş Toader înainte" Hunedoara. Dintre multiple­
recentul turneu în străinătate — Dragoşa ţine una din strălucitele le manifestări înscrise in jurnalul de
membrii ansamblului folcloric sale lecţii de istorie. Auditoriul — vacanţă, corespondenţii au desprins'
„Haţegana" al C.S. Hunedoara — 40 de pionieri din judeţul Dolj, că­ pentru colegii lor din judeţ pe cele
rora li s-au alăturat alţi colegi din
ne vor prlejui o plăcută întîlnire, Iaşi, Bucureşti, Alba Iulia, Cugir, a- mai îndrăgite: vizitele la casa me-
din
„I.
morială
Slavici",
muzeele
pe nţţfeul ecran, în emisiunea „La flaţi pe cărările vacanţei în ţinutul Arad şi Radna şi acţiunea de adine
poalele Zarandului“ de sîmbătă, 14 hunedorean. Lecţia — patetic îndemn fior patriotic „Omagiu eroilor de la
august, orele 12,40. la cunoaşterea glorioasei istorii a Păuliş".
Apariţia primelor nuclee statale loamţi" din anul 1247. Documentul
creşte­
despre
vorbeşte
agricultură,
româneşti a fost rezultatul unui în­ APARIŢIA PRIMELOR NUCLEE STATALE ROMÂNEŞTI
delungat proces de dezvoltare a for­ rea vitelor, pescuit şi relevă legătu­
ţelor economice locale, care a făcut rile comerciale strînse între ţinutu­
posibilă constituirea unei aristocraţii, litice, trei ducate (voievodate) : unul anumite regiuni a unor largi auto­ 843 descoperită in Dobrogea indică rile de la sud de Carpaţi, Transil­
întemeiată pe exploatarea comunită­ în Crişana, cuprinzînd teritoriul din­ nomii româneşti. Este vorba de ace­ existenţa unei căpetenii, un oarecare vania şi Peninsula Balcanică. Po
ţilor rurale libere, iar mai tîrziu şi tre Mureş şi Someş, cu centrul în le „ţări" pomenite în documentele jupan Dimitrie. Cu prilejul luptelor plan social, sint amintite mari do­
a ţărănimii aservite. Căpeteniile ri­ cetatea Biliaria condus de Menumo- din prima jumătate a secolului ai . dintre marele cneaz Sviatoslav ai menii şi diferenţierea in clase socia­
dicate din sinul acestei aristocraţii XlII-lea : Ţara Birsei, Ţara Făgăra­ Kievului şi împăratul bizantin Ioan le, in curs dc consolidare.
— cnezii şi juzii — şi-au consolidat rut ; al doilea în Banat, între Dună­ şului (numită în documentul din 1222 Tzimislces, iar apoi mai tîrziu, în Organizarea politică a' acestor ţi­
re şi Mureş, avînd centrul în cetatea
forţa economică şi autoritatea poli­ Cuvin, condus de Glad ; al treilea „Ţara Românilor" = terra Blacho- veacul a) Xl-lea in timpul bătăliilor nuturi şi-a găsit expresia in existen­
tică, aducînd sub stâpînirea lor dintre pccencci şi bizantini, sint po­ ţa unor cnezate şi voievodate. In
obştiile ţărăneşti, chiar dacă fenome- voievodat se Întindea de la Porţile rum), Ţara Amlaşului in părţile Si­ menile căpetenii şi mici formaţiuni urcapta Oltului se aflau cnezatele
biului, Ţara Haţegului, amintită Ia
nul acesta incă nu se generalizase Mezcşuliu pină la izvoarele Someşu- lui Ioan şi Farcaş şi voievodatul lui
în veacurile X—XI şi satele îşi mai Litovoi care cuprindea şi Ţara Ha­
păstrau instituţiile obşteşti, organi­ ;.i.î ţegului iar în stingă Oltului se gă­
zarea politică evolua odată cu trans­ sea voievodatul Iui Seneslau. Legă­
formările social-economicc. Forma­ turile economice au impulsionat pro­
cesul
ţiunile politice de pe pămîntul patri­ 1877-1977. taiEWa IKPHITEI Bl STAT A UHU de unificare a acestor forma­
ei noastre se întăresc din punct de ţiuni politice româneşti, care in a
vedere teritorial, militar şi politic, in- doua jumătate a secolului ai XlII-lea
dreptîndu-se spre constituirea unor rilor, condus de voievodul român 1247, Tara Maramureşului pomenită politice dobrogene care încercau să • vor încerca să Înlăture suzeranitatea
nuclee statale. „închegarea primelor (quidam Blachus) Gelu, care-şi avea Ia 1300. se desprindă de sub autoritatea bi­ maghiară. O primă încercare în a-
nuclee statale — a voievodatelor — centrul in apropiere sau poate chiar Voievodatele transilvănene din se­ zantină. ccst sens a făcut-o Litovoi, proba­
şi apoi concentrarea acestora în sta­ în Cluj. colul al X-lea continuă să se dez­ Un proces similar, de rezistenţă fa­ bil prin 1279, dar el a căzut in luptă.
te feudale puternice au asigurat atît Voievodatele amintite de Anony­ volte ca Întindere şi ca putere eco­ ţă de încercările de expansiune ale După moartea voievodului, lupta este
dezvoltarea continuă a forţelor de mus erau formaţiuni politice destul nomică şi politică. La Începutul se­ Bizanţului, se înregistrează in Cîmpia continuată de fratele său Bărbat,
producţie, cit şi conservarea fiinţei de evoluate pe calea feudalismului, colului al Xl-lea sînt cunoscute două Dunării, unde izvoarele încep să sub­ căzut şi el în prinsoare şl răscum­
poporului, apărarea autonomiei ţări­ întreţineau raporturi cu taratul bul­ puternice formaţiuni politice : voie­ linieze rolul politic al populaţiei băş­ părat cu o mare sumă de bani. Bă­
lor române în faţa marilpr Imperii gar, cu stalul morav şi cu lumea vodatul Iui Gyla, in Transilvania, cu tinaşe. Concomitent, cronicile amin­ tălia poate să se fi dat prin Haţeg,
ale vremii", se arată în Programul bizantină. Conducătorii lor, feudali centrul la Alba Iulia, şi cel al lui tesc participarea formaţiunilor poli­ unde un rîu (Rîu Bărb'at) şi un sat
Partidului Comunist Român de fău­ puternici, aveau în subordinea lor AlUum. urmaşul lui Glad, întinzîn- tice româneşti din Moldova la luptele cu acelaşi nume amintesc de cel a-
rire a societăţii socialiste multilateral alţi feudali, dispuneau de oaste nu­ du-se in Banat, cu centrul la Mo- duse de ruteni şi pecenecl împotri­ juns captiv.
dezvoltate şl înaintarea României meroasă şi de cetăţi, centre militare risena (Cenad). Aceste formaţiuni po­ va lui Boleslav, regele Poloniei. La sfirşitul secolului al XlII-lea şi
spre comunism. şi politice. Bazîndu-se pe aceste for­ litice duc o politică de nesupunere Procesul de dezvoltare a societăţii în cel următor, evoluţia internă şi
o serie de schimbări în situaţia in­
Izvoarele istorice scrise, destul de ţe, voievozii pomeniţi s-au împotri­ faţă de statul feudal maghiar şi re­ feudale româneşti de pe o însemna­ ternaţională au îngăduit căpeteniilor
tă parte a teritoriului ţării noastre
puţine la număr, completate de cele vit cu curaj triburilor maghiare şi gele Ştefan I trebuie să poarte lupte a fost încetinit de marea invazie a româneşti de Ia răsărit şi sud de
arheologice, ne informează despre au ţinut piept mai multă vreme nă­ grele pentru a le aduce sub stăpî- tătarilor din 1211. Carpaţi să reunească diferitele for­
existenţa formaţiunilor politice feu* vălitorilor. nlrea sa. maţiuni politice şi să întemeieze sta­
dale în prima jumătate a secolului în Transilvania, alături de voievo­ Organizaţii politice similare celor Referitor Ia nivelul dezvoltării la
al X-lea. Astfel, notarul regelui Bela datele amintite de Anonymus mal din Transilvania sint menţionate în care ajunsese teritoriul dintre Car- te proprii, de sine stătătoare.
al III-Zî"„ cunoscut în Istoriografie paţi şi Dunăre la mijlocul secolului VASILE IONAŞ
sub numele de Anonymus, pomeneşte existau şi alte formaţiuni politice, secolul al X-lea şi în alte părţi ale al XlII-lca, informaţii bogate sint Arhivele stalului Deva
In „Gestele" sale trei formaţiuni po­ dovadă fiind păstrarea pînă tîrziu in ţării noastre. O inscripţie din anul cuprinse in „Diploma cavalerilor