Page 19 - Drumul_socialismului_1976_08

DRUMUL SOCIALISMULUI Mr. 6128 © MARŢI, 17 AUGUST 1976 Pag. 3'
c.«2**araoît

DEZBATERE PUBLICĂ Ziua presai române

La 15 august s-a sărbătorit Ziua
Proiectele leoilor privind recrutarea presei române — sărbătoare intra­ {iei aduse la înfăptuirea sarcini­
lor ce stau în faţa organizaţiei ju­
tă în tradiţia anilor construcţiei
în perspectiva -luminoasă descin­
socialiste. Anul acesta, sărbătdri- deţene de partid, de pătrundere
forţei de muncă, precum şi Ineairarea într-o munci să întregului popor de Programul
rea Zilei presei române marchea­
ză împlinirea a 45 de ani de la
edificării socialismului şi comunis­
apariţia, în condiţii de adîncă ile­ mului. Beneficiind de o atentă şi
galitate, a primului număr al zia­
permanentă îndrumare din partea
uliii i uner persoane apte de muncă rului „Scînteia", ziar creat de Biroului Comitetului judeţean de
Partidul Comunist Român ca armă
partid, de sprijinul organelor şi or­
a luptei sale împotriva vechii o- ganizaţiilor de partid, ziariştii din
ÎNDATORIRE tic, educaţia nu poate fi concepu­ care se bucură din partea parti­ rînduiri, pentru triumful cauzei judeţul X-Iunedoara, cu ajutorul cola­
socialismului. Apariţia ..Scînteii",
boratorilor şi corespondenţilor vo­
tă in afara muncii. Şi, aici, rolul dului şi statului toţi cei ce mun­
luntari, al şubredaeţiilor din Hu­
DE ONOARE, şcolii, ca principal factor de edu­ cesc, reflectă grija ca fiecare per­ acum patru decenii şi jumătate, a nedoara, Călan, Haţeg, Brad, din
constituit un moment de seamă în
care şi formare a omului, e deose­ soană aptă de muncă să fie înca­
OBUGAJiE A FIECĂRUI bit. Tocmai de aceea orientările drată intr-o activitate utilă socie­ istoria mişcării noastre revoluţio­ Valea Jiului şi alte localităţi, cu
pe care partidul le-a dat privind tăţii, contribuind astfel la înflo­ nare, un moment care, aşa după concursul tipografilor şi lucrători­
CETĂŢEAN integrarea învăţămîntului cu prac­ rirea patriei, la bunăstarea gene­ cum arăta secretarul general al lor din domeniul difuzării presei,
Au fost puse în discuţia celor tica, cu producţia, au o mare va­ rală şi a fiecăruia în parte. Sînt partidului, t o v a r ă ş u l Nicolae al zecilor de mii de cititori, au
pus şi pun în centrul activităţii
Ceauşescu, „a jucat un rol im­
mai largi mase de oameni ai mun­ loare. Educarea elevilor în spiri­ sectoare de activitate, cum este şi portant în ridicarea combativităţii lor realizarea sarcinilor de răs­
cii două proiecte de lege de o im­ tul muncii, în şi pentru ea, găseş­ cel minier, care resimt lipsa for­ şi eficacităţii presei revoluţionare pundere pe care partidul le-a în­
portanţă deosebită. Ele răspund u- te tot mai ţnult teren, ea se afir­ ţei de muncă suficiente. în aceste şi comuniste din România". Tradi­ credinţat presei româneşti — de a
nor principii fundamentale ale re­ mă prin eforturile ce se fac in direcţii, cred eu, trebuie orien­ ţia de luptă a „Scînteii" a consti­ reflecta tot mai cuprinzător clima­
laţiilor sociale din ţara noastră, re­ fiecare unitate de învăţămînt pen­ taţi în primul rînd cei care sînt tuit, de-a lungul anilor, ca şi în tul de munca însufleţită, creatoare I
prezentând consacrarea acelui con­ tru ca lecţiile să se transfere în tineri şi sănătoşi, care pot munci, prezent, un model de presă mili­ pentru înfăptuirea Programului
cept de bază al eticii şi echităţii laboratoare şi mai ales în ateliere­ dar n-o fac, viciind climatul mo­ tantă, revoluţionară, comunistă, său, de a deschide larg coloanele
socialiste, potrivit căruia trăsătu­ le de producţie. ral în care se vîntură fără rost. întreaga presă progresistă dinain­ ziarelor părerilor, propunerilor şi
ra morală principală a omului noii In ce ne priveşte, cele 6 ateliere Eu lucrez de 23 de ani în căr­ tea eliberării, ca şi presa din anii iniţiativelor oamenilor muncii, de
societăţi o reprezintă atitudinea şcoală de care dispune Grupul şco­ bune şi pot spune cu deplin te­ construcţiei socialiste a beneficiat a lua atitudine fermă împotriva
înaintată faţă de muncă. lar minier Petroşani, utilate pe mei că mineritul a devenit de de exemplul de înaltă ţinută parti­ neajunsurilor, de a face educaţie.
Doresc să subliniez în acest con­ profile cu necesarul desfăşurării mult pentru mine nu doar o me­ nică şi principialitate revoluţiona­ Desigur, cititorii cunosc şi pot a-
text marele rol educativ al Proiec­ în bune condiţiuni a practicii pro­ serie, ci o profesiune de credin­ ră în slujirea intereselor vitale precia cel mai bine preocupările,
tului legii privind încadrarea în­ ductive, ne ajută să educăm, să ţă, singura sursă de existenţă, de ale poporului al organului Comi­ creşterile — ca şi inconsecvenţele
tr-o muncă utilă a unor persoane formăm viitorii muncitori în strîn- bucurii şi împliniri. Şi nu e chiar tetului Central al Partidului Co­ — ziarelor noastre în tratarea tu­
apte de muncă. La elaborarea pro­ să legătură cu munca utilă. aşa de grea azi — cum cred unii munist Român. multuoasei activităţi economice, po­
iectului s-a ţinut seama, desigur, Cum în primul proiect de lege — meseria de miner. Dacă o în­ Ziua presei române prilejuieşte litice, culturale şi sociale din ju­
tocmai de efectul salutar__al mun­ veţi bine si o faci cu plăcere, eşti fericita evocare a atenţiei deose­ deţul Hunedoara.
cii, al activităţii utile, asupra con­ aflat în dezbatere un întreg capi­ răsplătit cum se cuvine. Apoi şi bite a conducerii partidului nos­ Animaţi de ideile înălţătoare,
ştiinţei acelor persoane care, deşi tol se referă la repartizarea şi în­ condiţiile de muncă şi de viaţă ale tru, a t o v a r ă ş u l u i Nicolae generoase, ale Programului parti­
sînt apte de muncă, au suferit in­ cadrarea în muncă a absolvenţilor minerilor sînt astăzi mult îmbu­ Ceauşescu, faţă de îndrumarea dului, ale documentelor primului
fluenţa nefavorabilă a unor caren­ învăţămîntului liceal, profesional şi nătăţite faţă de • trecut. Abatajele presei scrise şi audiovizuale din Congres al educaţiei politice şi al
tehnic — grupul nostru şcolar are
ţe educative sau a unor elemente s-au mecanizat, tehnica nouă pă­ ţara noastră, a sprijinului deose­ culturii -socialiste, avînd permanent
cu un profil dubios, mulţumindu-se toate aceste forme de pregătire —, trunde tot mai mult şi mai dina­ bit de preţios pe care îi primesc în faţă indicaţiile şi chemările se­
cu un trai lipsit de răspundere. m-am oprit cu atenţie asupra fie­ mic în galerii, uşurînd munca oa­ lucrătorii ei în îndeplinirea în cele cretarului general al partidului,
Datorită modului de viaţă', parazi­ cărui articol. Prevederile sînt sa­ menilor şi sporindu-i rodnicia. mai bune condiţii a menirii de ziariştii din judeţ se angajează să
tar, unii, mai ales tineri, au ajuns lutare. Aş stărui, însă, asupra ar­ Pentru mineri s-au construit că­ purtători ai cuvîntului partidului. fie şi în continuare în primele rîn-
să se abată şi de la prevederile le­ ticolului 12, în care' se subliniază mine, cantine, grupuri sociale, le Datorită acestei permanente îndru­ duri aie bătăliei pentţu nou, pen­
gii penale, săvîrşind fapte care au necesitatea sprijinirii de către uni­ sînt asigurate o serie de avanta­ mări, a condiţiilor create, presa tru educarea, formarea şi perfec­
tăţile de învăţămînt a absolvenţi­
atras condamnarea lor. je materiale. Ca şi în alte locuri românească, continuatoarea tradi­ ţionarea omului, pentru populariza­
Consider că proiectul legii ar pu­ lor primei trepte do liceu în ve­ de muncă, mineritul oferă posibi­ ţiilor de luptă din anii ilegalităţii, rea şi explicarea politicii 'interne
tea fi completat prin prevederea derea încadrării în muncă sau ob­ lităţi dintre cele mai bune de e- a devenit o importantă forţă so­ şi externe a partidului şi statului,
potrivit căreia, pe lingă direcţiile ţinerii unei calificări profesionale. ducare a tineretului, de formare a cială, cu o capacitate mereu spo­ acţionînd fără preget pentru uni­
In acest scop consider că e nece­
pentru probleme de muncă şi ocro­ omului nou, cu o înaltă conştiinţă rită de influenţare şi un puter­ rea eforturilor minunaţilor oameni
tiri sociale sau oficiile acestora, să sar ca ministerele da resort, cen­ revoluţionară. Dealtfel, practica a nic rol mobilizator în marea o- ai muncii /nunedorepi în vederea
funcţioneze un colectiv permanent, tralele să studieze posibilitatea dovedit-o. La mină lucrează mulţi peră de construcţie a societăţii îndeplinirii cu succes a sarcinilor
nomenclator
unui
stabilirii
de
cu drept de decizie, din care să meserii, — mă refer la meserii pe tineri, care şi-au găsit aici locul, socialiste. cincinalului revoluţiei tehnico-
facă parte în mod obligatoriu re­ r.ostul, împlinirea ca oameni ade­ ştiinţifiee.
prezentanţii miliţiei, procuraturii, care elevii să ie deprindă şi să le văraţi. îi aşteptăm şi pe alţii ală­ Celebrată în mod fericit şi sim­
justiţiei, Uniunii Tineretului Comu­ stăpînească din prima treaptă de turi de noi, în abataje, şi le pro­ bolic sub semnul apropierii marii ADUNÂ&E FESTIVĂ
liceu, ca, la absolvire, să poată fi
nist -şi consiliului judeţean sau lo­ mitem tot sprijinul, tot ajutorul, sărbători naţionale a poporului
cal al sindicatelor. în acest fel re­ atestaţi şi, deci, utilizaţi efectiv în pentru a-şi crea o personalitate nostru — 23 August —, la care oa­ Sîmbătă, la sala de conferinţe a
zolvarea fiecărui caz în parte s-ar producţie. Tot în acest scop cred umană, pentru a deveni oameni menii muncii fac un strălucit bi­ Casei de cultură a municipiului
realiza cu o competenţă sporită, iar că actuala organizare a practicii utili societăţii, în care cu toţii lanţ al succeselor obţinute, Ziua Deva a avut loc o adunare fes­
sprijinul Ia care se referă alinea­ — o zi pe săptămînă — e insufi­ presei române constituie un pri­ tivă consacrată sărbătoririi Zilei
tul 1 al art. 5 din proiect ar căpă­ cientă. Ce poate deprinde un elev trebuie să trăim si să muncim cin­ lej de retrospectivă şi pentru lu­ presei române. La adunare au par­
stit.
ta o formă concretă. în 34 de zile de practică pe an, crătorii redacţiilor ziarelor din ticipat ziarişti de la gazetele „Dru­
De asemenea, consider că este cînd el stă 2—3 zile ia un profil! ANGHEL RISTACHE judeţ — „Drumul socialismului" şi mul socialismului" Deva şi „Stea­
cazul a se completa art. 11 din Or, dublindu-se, sînt 68 de zile, „Steagul roşu", pentru colabora­ gul roşu" Petroşani, corespondenţi
proiect cu prevederea potrivit că­ plus practica de vară. E adevărat miner şef de schimb, tori şi corespondenţi, tipografi şi ai presei centrale şi radioteleviziu-
reia „încetarea încadrării în mun­ că, în anul I, ei trebuie să-şi în­ sectorul I, E.M. Dilja cititori, de evaluare a contribu- nii, lucrători ai Comitetului pentru
că înainte de împlinirea unui an, suşească bazele tehnologice de pre­ presă şi tipărituri, tipografi, cola­
să fie acceptată şi în cazul în care lucrare a operaţiilor, dar încă din boratori şi corespondenţi volun­
persoana a fost admisă, în urma u- practica de vară şi apoi din anul tari ai zijirelor din judeţ, activişti
nui examen sau concurs, în învăţă- II să se profileze pe anumite me­ de partid şi de stat, oameni ai
mintul postliceal sau superior". serii. In acest fel, încadrarea în muncii din întreprinderile şi insti­
muncă a celor care nu continuă
NICOLAE STÎNEA şcoala în treapta a Il-a va fi mult tuţiile municipiului.
preşedintele Tribunalului uşurată, tinerii puţind fi utili în După ce au audiat expunerea cu
• judeţean Hunedoara producţie, pregătiţi pentru ea, aşa privire la semnificaţiile Ziiei pre­
cum prevede însăşi politica noas­ sei române, participanţii ia adu­
EDUCAŢIA NU POATE tră în domeniul învăţămîntului. nare au adoptat, în unanimitate,
unei
textul
adresată
telegrame
FI CONCEPUTĂ Ing. NICOLAE CRICOVAN Comitetului Central al Partidului
director adjunct al Grupului Comunist Român, tovarăşului
ÎN AFARA MUNCII şcolar minier Petroşani Nicolae Ceauşescu.
Descifrînd cu satisfacţie în pro­
iectele de lege, aflate în dezbatere TI AŞTEPTĂM PE TINERI CONCURS
publică, marea, profunda grijă a ALĂTURI DE NOI, „CINE CITEŞTE, CUNOAŞTE"
partidului şi statului nostru faţă Tipografia din Deva a găzduit
de om, preocuparea pentru a-i a- IN ABATAJE un concurs gen „Cine citeşte, cu­
sigura condiţii optime de materia­ noaşte", cu tema : „România po
lizare a capacităţilor profesionale, Şi în cadrul sectorului nostru, coordonatele revoluţiei tehnico-
de afirmare a personalităţii uma­ ca dealtfel în toate colectivele de ştiinţifice", organizat de Bibliote­
ne, mă simt îndatorat să relev ro­ muncă, se dezbat proiectele legi­ ca judeţeană, în colaborare cu
lul important pe care îl are munca lor privind recrutarea şi repar­ comitetul sindicatului din între­
în formarea omului. tizarea forţei de muncă, precum şi prinderea gazdă a acţiunii. După
Proiectele de lege despre care încadrarea într-o muncă utilă a o întrecere susţinută, pe primele
Colaboratori direcţi Ia apariţia în cit mai bune condiţii a cuvîntului
discutăm subliniază un adevăr de unor persoane apte de muncă. scris şi tipărit, muncitorii tipografi din Deva şi Petroşani, dovedesc o locuri s-au clasat Mircea Dumi-
necontestat — munca este o for­ Noi le-am aprobat din toată ini- înaltă responsabilitate faţă de ţinuta în care ziarele îşi întâmpină cititorii, traşcu, Magdalena Peter şi Gheor-
mă fundamentală de educaţie. Prac­ , ma, pentru că reflectă atenţia de în fotografie : Aspect din Tipografia din Deva. ghe Meitner.
a © @ ® © ' ® © © @ © o © ® ® © © © © a © © @ © © © ® o © ® © ® e o © © ® ® © © © © © © © © @ e a ® 0 O 0 e e @ @ 0 3 ® ® e e ® © © ® ® s 9 6 ® 0 © © @ © ® e ® Q 0 ® @ 0 a 8 O
>anti®r@ g " V Iu În spiritul Legii sistematizării
4*
tn întrecerea pentru buna gospodă­ cit prevede angajamentul anual." Intre
rire şl înfrumuseţare a oraşelor, co­ cele mai importante obiective prevă­
munelor şi satelor sînt mobilizaţi zute şi realizate se află îndiguirile MSiTtietie
toţi cetăţenii care, împreună cu de­ făcute la Brănişca şi Boz pe 3,7 ton,
putaţii, participă în mod activ la repararea digului la ferma de legume
acţiunile iniţiate şi organizate de de pe malul Mureşului pe aproape 2
consiliile locale ale F.U.S. şi care vi­ km, construirea a 7 podeţe, plantarea
zează realizarea prin muncă patrio­ a 5000 pomi fructiferi. O realizare im­ Aşezată intr-o zonă de deal, co­ ar, se înlătură risipa de pămînt, se Am primit de la Consiliul popu­
tică a unor obiective şi lucrări de portantă este construcţia a 2 km de muna Buceş va cunoaşte în anii ac­ întronează ordinea şi disciplina în lar judeţean un număr de 9 plan­
larg interes obştesc. Activitatea des­ drum la Ti ni ava, fapt ce a permis tualului cincinal o continuă dez­ realizarea construcţiilor şi în me­ şe cu modele de locuinţe cu par-'
făşurată în această direcţie in pri­ introducerea autobuzelor care acum voltare economică şi social-cultu- diul rural. în aplicarea Legii sis­ ter şi etaj, elaborate de Institutul
mul semestru al acestui an a fost fac cîte cinci curse pe zi. De ase­
deosebit de rodnică in realizări. Iată menea, s-au făcut reparaţii şi între­ rală, ceea ce va duce la îmbună­ tematizării, noi am luat măsuri ca judeţean de proiectări, pare păs­
eîteva exemple. ţineri pe 11 km do drumuri. tăţirea condiţiilor de muncă şi de să nu se mai facă nici o construc­ trează multe elemente ale tradi­
OltAŞUL BKAD. Locuitorii oraşului COMUNA ZAM. Angajamentul anual viaţă ale locuitorilor postri, la o mai ţie în afara perimetrului construibil ţiei locale, pe care le-am pus la
Draci au executat prin muncă patrio­ al locuitorilor din comuna Zam pre­ activă participare a maselor de ce­ stabilit prin schiţa de sistemati­ dispoziţia cetăţenilor. Consiliul
tică lucrări cu caracter edilitar-gos- vede realizarea, prin muncă patrio­ tăţeni la conducerea treburilor de popular acordă tot sprijinul în
podăresc în valoare do 7,5 milioane tică, a unor lucrări de interes cetă­ zare pentru fiecare sat. Construc­
lei, faţă de aproape 3 milioane lei, ţenesc în valoare de 800 000 lei. stat şi obşteşti. Schiţa de sistema­ ţiile care au rămas în afara peri­ realizarea proiectelor pentru aces­
cit prevede angajamentul pe acest Munca depusă de locuitori, în frunte tizare a comunei şi prevederile metrului vor fi dezafectate conform te locuinţe tuturor solicitanţilor.
an. Străzile, trotuarele, alciie. zo­ cu deputaţii, se concretizează în rea­ privind dezvoltarea economico-'so- programului elaborat, în urma dez­
nele şi spaţiile verzi, parcu­ lizarea îndiguirilor de la Sălciva po cială -în anii cincinalului 1976 — Amplasarea şi respectarea nivelu­
rile, terenurile de joacă pentru copiii 2 km, construirea a 5 km de drumuri baterilor din adunările populare, o lui de înălţime ia construcţiile de
pomii şi trandafirii, florile dau o notă şi a 2 poduri din beton, întreţinerea 1980 au fost dezbătute în adunări parte pînă în 1990 şi altele pînă locuinţe şi obiectivele' soeial-cul-
de prospeţime Întregului oraş. Oame­ a 45 ha zone şt spaţii verzi, plantarea populare pe sate şi ia comună, în în anul 2 000. în prezent nu se mai turale pe artera principală de pe­
nii de aici sint foarte buni gospodari. a 5000 pomi fructiferi şi a patru ha comitetul de partid şi consiliul construieşte în afara perimetrului
Au refăcut şi reparat 400000 mp străzi cu duzi ş.a. popular şi au fost aprobate de or­ şi cetăţenii respectă prevederile le­ netraţie şi a aliniamentului clădiri­
şi trotuare, 12 lem de drumuri. Zonele COMUNA BUKJUC. Este o comună ganele judeţene de partid şi de lor faţă de-drum vor da aşezărilor
verzi s-au extins cu 1,5 ha şl se în­ mai mică, dar realizările sînt la fel gii sistematizării şi disciplina in noastre o notă nouă, moderna. în
treţin spaţii verzi care Însumează 13,7 de frumoase ca şi la cele mari. Aşa stat. construcţii, Aşa cum prevede le­
im, au fost plantaţi 1400 arbori şi ar­ de exemplu, din angajamentul anual Aş vrea să evidenţiez în primul gea, pe artera prinripală de pene­ comuna noastră s-a CQnstruit şi se
buşti, s-au reamenajat 7 terenuri de rînd faptul că prin aplicarea prin­ traţie — drumul naţional Brad— construieşte mult. Toţi cetăţenii au
joacă pentru copii, s-au reparat 7 de 350 000 lei s-au realizat lucrări tn cipiilor sistematizării s-a făcut o Abrud care străbate satele Mihăi- .doi4îîţa firească de a-şi construi
fîntîni arteziene ş.:t. O activitate sus­ valoare de 300 000 lei. Au fost extinse locuinţe frumoase şi confortabile
ţinută s-a depus la construcţia digu­ zonele verzi, s-au plantat pomi şi ar­ delimitare judicioasă a perimetru­ leni, Buceş şi Buceş—Vulcan —
rilor pe piracle şl văile Mesteacăn, buşti, trandafiri şi flori, s-au ame­ lui construibil al fiecărei locali­ eliberăm autorizaţii numai pentru şi noi le dăm tot ajutori:! pentru
Xud'orăneşti şi Potingani, la amena­ najat staţii pentru autobuze. Digul a-.şi împlini această dorinţă.
jarea locului de agrement de la noul făcut pe malul Mureşului la Burjuc tăţi componente şi ca urmare pe­ construcţia de locuinţe cu parter şi
stadion al oraşului şi a poligonului şi Tătărăşti fereşte de inundaţii o su­ rimetrul construibil al comunei a etaj. în 1975.am eliberat 17 autori­ SIMION CHI OR
de tir, unde lucrările continuă. prafaţă de peste 15 ha teren cultivat secretarul comitetului comunal
COMUNA BKANIŞCA. Valoarea lu­ cu cartofi şi sfeclă furajeră. S-au fost restrîns de la 380 ha la 106 ha. zaţii pentru construcţia de locuin­
crărilor executate de cetăţenii comu­ făcut întreţineri pc 10 km de drumuri In acest fel se asigură o mai ju­ ţe. iar anul ar.eşja v’>. Din acestea de pciitid, pv'-..--ui comunei
nei prin, muncă patriotică se ri- comunale si s-a construit un podeţ, E-uees
dicioasă utilizare a fondului funci­ 6 sint cu palier şi etaj.