Page 20 - Drumul_socialismului_1976_08
P. 20
Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 6 ]
stiimtif:
*«ips dişcipl
Adunări generale ale oamenilor muncii
LA PUIUL Al
Chemlnd la întrecere, Reducerea cheltuielilor de OAMENI DIN ABATAJELE E.M. UR
colectivul răspunde prin producţie—obiectiv ai p'- . îrimjjjk
rezultate remarcabile întreoului colectiv
\§ ' -. ■ tV* , > .i ...... utwm
După cum se ştie, colectivul Com s-au executat prin autodotare uti Darea de seamă prezentată in ca nologică şi a muncii, aprovizionarea
binatului siderurgic Hunedoara a laje şi dispozitive în valoare de drul adunării generale a reprezentan uneori defectuoasă a fronturilor de , ;# •- -.fîllIV-.
lucru"); mg. Virgil Iga, şeful secţiei
chemat la întrecere toate colecti 4,6 milioane lei. Au fost elogiate, ţilor oamenilor muncii de la I.M. mină Teliuc („Valorificarea în mai
Hunedoara de către ing. Vasile Gol-
vele de muncă din metalurgie, an- de asemenea, eforturile colectivului da, preşedintele consiliului oameni mare măsură a ancheritelor, promo
gajindu-se ia sporuri considerabile uzinei nr. 6 pentru asigurarea con lor muncii, a tăcut o analiză amă varea mai rapidă a metodei dc exploa
de producţie, ia realizări calitati stantă a secţiilor productive cu e- nunţită, critică şi autocritică, prin tare în subelaje şi rezolvarea pro
ve deosebite. nergii, pentru raţionalizarea con cipială, asupra activităţii din primul blemei aerajului general al celor 2 ă > s- <x
Analizînd .eficienţa efortului pen sumurilor energetice şi pentru re semestru al anului. Pe aceleaşi co mine)“; Valentin Guţă, .şeful birou
tru îndeplinirea sarcinilor şi a an cuperarea resurselor energetice se ordonate, în acelaşi ton critic şi au lui aprovizionare („Organizarea şi
urmărirea mai atentă, mai riguroasă,
gajamentelor, adunarea reprezen cundare. tocritic, dar şi de angajare, s-au si a producţiei"); Alexandru Oargă, in
tuat şi dezbaterile. Participanţii la
tanţilor oamenilor muncii a pus în Relevînd rezultatele bune dobîn- cuvîiit, în marea lor majoritate, men- giner şef cu producţia la E.M. Ghe
evidenţă o seamă de succese pe dite pînă în prezent, darea de ţicnind rezultatele pozitive, din lu lar („îmbunătăţirea calităţii minereu
măsura prestigiului său. în prima seamă ca şi unii participanţi, între nile mai, iunie, iulie, au insistat în lui pe care-1 expediem uzinei dc pre
jumătate a anului, colectivul C.S care Constantin Catrinoiu, Ştefan deosebi asupra greutăţilor şi nea parare") ; Vasile Ilievici, şef de bri
Hunedoara a obţinut suplimentar Tripşa, Silviu Samoilescu, Petru junsurilor care au grevat asupra gadă la Teliuc („Reducerea fluctua
ţiei forţei de muncă şi folosirea de
cheltuielilor de producţie, beneficii
40- milioane lei ia producţia glo Puţinelu, Virgil Cîrlan şi alţii, au lor şi pre ului de cost, producţiei de plină a timpului de lucru").
bală, 80 milioane lei la producţia făcut referiri critice la adresa u- fier in m nereu marfă, propunînd Din dezbateri s-a desprins liotărî-
marfă, 140,5 milioane lei la pro nor neajunsuri, împotriva cărora măsuri concrete pentru eliminarea rea şi angajarea unanimă a colccti-- NICOLAE ISTIvATE este şef de TRAIAN POP, ş
brigada
schimb
cunoscutului
în
ducţia marfă vîadută şi încasată, trebuie orientate eforturile in vii neajunsurilor si redresarea situaţiei vului I.M. Hunedoara de a-şi ampli miner Gheorghe Scorpie. Schim tr-o brigadă din
60,7 milioane lei la beneficii. în tor. Este încă destul de ridicat nu financiare a întreprinderii. Referin- fica eforturile in toate compartimen bul lui Nicolae Islrate îşi depă evidenţiază lună
această perioadă s-au dat peste mărul orelor de opriri şi staţionări du-se la cauzele care au determinat tele de muncă, de a întări ordinea şeşte lună de lună sarcinile de conştiinciozitatea
plan 59 800 tone aglomerat feros, din cauza abaterilor de la discipli cheltuielile mari de producţie, şi in şi disciplina, începînd de la organi plan, obţinînu randamente înalte muncă. Plusul d<
50 400 tone fontă, aproape 35 000 to na tehnologică. primul rînd consumurile sporite de zarea şi urmărirea producţiei şi pî în abataj. De la inceputul anu gistrat dc brigadă
Bo-
Constantin
lăcătuşul
materiale,
ne oţel, 52 300 tone laminate şi bîlcă sublinia defecţiunile tehnice nă în 'abataje, la ultimul om, de a lui, el a înregistrat o producţie şi jumătate care
alte produse. La export au fost li Analizînd asemenea fenomene frecvente intervenite la agregatele dc promova mai ferm noile tehnologii suplimentară de peste 1 000 tone acest an depăşesc
de cărbune.
negative, criticînd cu asprime pc
vrate suplimentar produse în va cei care se fac vinovaţi, adunarea la uzina de preparare, îndeosebi la de lucru, incit la finele anului să se
poală raporta că minerii din Poiana
loare de 17,4 milioane lei valută. s-a caracterizat printr-un pronun cuptoarele de prăjire, unde se con Rus căi şi-au respectai, ca întotdeau
în perioada analizată, consiliul sumă excesiv gaz metan şi energie na, cuvîntul. Aceasta presupune din
oamenilor muncii, organizaţiile de ţat spirit de căutare responsabilă electrică. De asemenea, vorbitorul a partea consiliului oamenilor muncii
partid şi de masă au acţionat e- a căilor care să ducă la elimina făcut apel la nimeri pentru a trimite al întreprinderii o mai susţinută ac
uzinei minereu de calitate mai bună,
nergic în mai multe direcţii esen rea hotărîtâ a neajunsurilor şi la ştiind că sterilul produce mari ne tivitate de îndrumare şi control, pre
ţiale prin care s-au determinat şi sporirea eficienţei activităţii harni ajunsuri la mori, la cuptoare, chiar supune din partea organelor şi orga
cului colectiv hunedoredVi. în acest
alte rezultate bune. A crescut in în activitatea de transport. Redi»ce nizaţiilor de partid o mobilizare per
tensitatea preocupărilor pentru îm spirit ea a adoptat un bogat pro rea cheltuielilor de producţie a fost manentă, dinamică, a oamenilor la
bunătăţirea calităţii producţiei, a gram de măsuri prin care se va adusă în discuţie şi de vorbitorii :
tehnologiilor de fabricaţie, pentru acţiona în al doilea semestru al Viorel Cosii nas, şeful secţiei auto îndeplinirea integrală şi de cea mai
(„Utilizarea sub randament a maşi
economisirea resurselor, mai buna anului pentru înfăptuirea exempla nilor la transportul minereului şi bună calitate a prevederilor de plan
ră a sarcinilor de plan şi a angaja
organizare a producţiei şi a mun starea nccoresnunzătoave a unor dru şi angajamentelor asumate în între
cii şi pentru mecanizarea şi au mentelor în întrecerea socialistă, al muri") ; Carol Alic, secretarul comi cerea socialistă.
tomatizarea unor fluxuri informa cărei promotor este acest colectiv. tetului de partid dc la E.M. Ghelar
ţionale. în comparaţie cu semestrul C. ARMEANU („Unele abateri de la disciplina teh DUMITRU GHEONEA
ÎI din anul trecut a crescut pro
centul de scoatere din fiecare lin
gou cu 0,51 la sută. În acest se mînlul de partid şi, desigur, dezbate
mestru s-au asimilat trei mărci de subredacţiile noastre rile din adunările generale de partid
oţpl, iar ponderea oţelurilor carbon şi ale organizaţiilor de masă. Agita
de câlitate şi aliate a depăşit 60 la ţia vizuală, spre exemplu, explică
sută din producţie. Pentru cerce prin calcule concrete ce pagube aduc
rebuturile, chiar la unele piese mai
tarea ştiinţifică s-au alocat 7,7 mi voluntare transmit mici, cum sînt radiatoarele, ai căror
lioane lei, ceea ce a creat condiţii elemenţi costă, totuşi, fiecare cit 10
pentru valorificarea lor în cea de pîini. Acelaşi lucru îl fac grupele de
a doua jumătate a anului, mai a- Callfafea produselor implică agitatori pe locuri de muncă. AUREL ŞOŞQI conduce una din GHEORGHE DU
les în direcţia creşterii proporţiei Măsurile polilico-organizatorice lua tre cele mai bune brigăzi ale cu ortacii din brj
cărbunilor indigeni în şarja de te au dus la îmbunătăţirea simţitoare sectorului II. Dacă mina Uricaui conduce, în sector
cocs, introducerii la scară indus preocupare pentru nou, calificare, a calităţii pieselor turnate. Avem are, de la începutul anului, o fru tării, se bucură d
trială a tehnologiei de turnare cu echipe şi comenzi la care nu se în moasă depăşire de plan la lucră cierea întregului
registrează nici un rebut şi se pri
răcire forţată a unei mărci de oţel, mesc aprecieri tot mai bune de la rile de pregătiri, o parte de nei Uneau’ ^ i
producerii de oxid de magneziu în dezvoltarea oîndirii economice beneficiari. Astfel, echipa de forraa- contribuţie o are şi brigada lui depăşiri <1 „iîi
instalaţii proprii, perfecţionării tori-turnători condusă de comunistul Aurel Şoşoi, cu mai mult de 500 extras este ce
ml realizaţi in plus faţă de plan.
litate.
tehnologiilor de fabricaţie a oţelu Dumitru Hulea a turnat 40 oale de
rilor inoxidabile etc. S-a desfăşu Aşa cum ne indică conducerea stimularea şi dezvoltarea gîndirii eco zgurificare şi alte piese importante
rat, de asemenea, o acţiune amplă partidului, una din preocupările cen nomice. Cum s-a procedat V pentru C.S. Galaţi şi I.M.U.A. Bucu
trale ale organizaţiilor de partid şi
Cadrele lehnico-inginereşti au fost
pentru organizarea model a pro colectivelor de muncă trebuie să fcie, antrenate să gîndească şi să găsească reşti fără rebuturi, la fel echipa co
munistului Ioan Ciornei nu a avut re
ducţiei şi a muncii, în acest scop în acest cincinal al revoluţiei tehnico- soluţii pentru aplicarea celor mai clamaţii la piesele realizate. De a-
funii elaborate 72 de studii de or ştiinţifice, îmbunătăţirea continuă a noi tehnologii de turnare-formare semonea, schimbul de la radiatoare Cale liberă hărni
ganizare. O bună parte din ele sînt calităţii produselor. Aceasta este, de (prepararea amestecurilor de miezuri condus de maistrul Ioan Gagiu a
deja aplicate sau se află în curs de fapt, sarcina majoră care stă în faţa pe bază de răşini, silirăţi şi bioxid redus rebuturile şi a îmbunătâ»u mult
experimentare. ’ comuniştilor, a colectivului nostru de carbon, iar a amestecurilor de aspectul comercial al produselor. (Urmare din pag. 1) mintim pe cor
din secţia turnătorie I dc la I.V.
Adunarea a apreciat că o con Călan. model cu smoală de huilă etc.). în Calitatea produselor este o proble Cimpureanu şi Co
momentul dc faţă putem spune că
tribuţie importantă la obţinerea Pentru Îmbunătăţirea calităţii pie lucrăm la nivelul ultimelor perfecţio mă unde trebuie intervenit zilnic, inte o făceau aproximativ 30 dc de tură, pe şefii t
realizărilor au adus-o colectivele u- selor turnate, adică a produsului nări în meserie. ceea ce se şi face la noi.- Dar, în inşi. Mecanizarea triajului în Oprescu şi Emilia
zinei nr. 5, de reparaţii şi produc nostru, comitetul de partid şi organi Odată cu introducerea acestor me acelaşi timp ea este şi una dc per seamnă siguranţă in exploatare, impiegaţii Gheorgl
spectivă, asupra căreia trebuie ac
ţie a pieselor de schimb. Aici s-au zaţiile de sindicat şi U.T.C., conduce tode s-au luat măsuri de ridicare a ţionat prin găsirea de noi soluţii rapiditate de manevrare şi condi gen Prisăcaru, pe
obţinut importante reduceri la ter rea secţiei au luat un complex dc calificării oamenilor prin cursurile tehnologice, perfecţionarea neîntre ţii de muncă mult mai bune pen Mihalache, Viorica
menele de executare a reparaţiilor măsuri tehnice şi politico-organizato- organizate, pentru a putea slăpîni ruptă a oamenilor şi dezvoltarea gîn tru ceferiştii de aici. ...Părăsim Iriaju
s-au produs peste plan 146,2 tone rice. Ele vizează acţionarea simultană tehnologia nouă. dirii lor economice, a conştiinţei de voce anunţă : „Pc
piese de schimb, în valoare de în cîteva direcţii principale care in în scopul dezvoltării gîndirii eco producători si proprietari. Aceste do Zilnic, in triajul Simeria intră şi formată pentru p
fluenţează calitatea : perfecţionarea
peste 5,6 milioane lei, s-au re proceselor tehnologice, ridicarea cali nomice, al înţelegerii importanţei ca menii rămîn permanent deschise ies mii de vagoane. Toate aces S“. Ochiul verde
condiţionat 2 252 tone piese, s-au ficării la cerinţele noilor tehnologii, lităţii produselor, au fost mobilizate creaţiei tehnice, muncii politice şi te vagoane sint triale şi di se aprinde, semn
satirică
agitaţia
vizuală,
gazeta
asimilat noi piese de schimb in conştientizarea oamenilor despre în „Ariciul", munca politică dc la om orga n i za (ori ce. rijate fiecare spre garnitura lor ber. Un şuier set
valoare de peste 2,6 milioane lei şi semnătatea calităţii produselor prin la om, propaganda tehnică, învăţă- şi apoi sînt scoase din triaj. Din se urneşte greoi, ;
GAVRILA BUDiU
tre cei care zi de zi îşi fac cu ne ştie ce colţ al
secretarul comitetului de partid conştiinciozitate datoria, fiind per
turnătorie I de la I.V. Călan manent în primele rinduri, a- MIRCE.
Consfătuire de lucru privind sporirea
producţiei de legume şi fructe Cui pregătiţi viitoarea recoltă sie ffriu î
■Toi,. 12 august a.c., a avut loc la tivităţii în comerţul cu legume şi ma C.A.P. Deva, inginerul şef al
Deva o consfătuire de lucru la ca fructe, în scopul unei bune apro unităţii, Andrei Redl, a prezentat (Urmare din pag. 1) tă privinţă trebuie să fim spriji porumb şi carto:
niţi de către S.M.A. cu utilajul condiţionată şi s
re au participat directorii între vizionări curente şi în perioadă de indicatorii de bază ai activităţii e- respectiv. în ceea ce ne priveşte, pentru analiză la
prinderilor judeţene de legume şi toamnă-iarnă a populaţiei cu a- conomice a cooperativei şi fermei, ţie încadrării în epoca optimă, de
fructe, directorii întreprinderilor ceste produse. modul de organizare a activităţii oarece pe suprafeţele unde în ne-am organizat activitatea în aşa renurile care sînt
de producere si industrializare a De asemenea, consiliul Centralei de producţie. Apoi s-a vizitat gră toamna trecută s-a întârziat semă fel incit să realizăm semănatul în tuat arături de v
legumelor şi fructelor, cadre de legume-fructe a făcut analiza în dina, unde lucrările de întreţinere naţii!. producţia a fost diminuată cele mai bune condiţii agrotehnice. tilizarea cu îngrâ
conducere din Centrala legume- deplinirii indicatorilor economico- şi recoltare a legumelor se găsesc simţitor. în ceea ce priveşte Este stabilită amplasarea păioase- Ne-am propus să
fructe. financiari pe primul semestru al a- în plină desfăşurare în această pe densitatea," asigurăm cel pu(in lor de toamnă, am procurat îngră- sebită atenţie ca
şămintele cu azot şi fosfor, se gă
Au luat parte, de asemenea, to cestui an şi a stabilit o serie de rioadă. Au fost apreciate eforturi 380 plante recoltabile la mp. în cuprinse în 'tel
varăşii : prof. dr. ing. Ion Ceauşes- măsuri menite să asigure înfăptu le susţinute depuse de cooperatori treaga cantitate de îngrăşăminte seşte în faza de finalizare condiţio griului, asigurări
CU; adjunct al ministrului agricul irea prevederilor programului de pentru aplicarea tehnologiilor îna chimice o avem procurată şi am nalul seminţelor şi urmărim eli corespunzătoare i
turii şi industriei alimentare, Vio- dezvoltare a legumiculturii în anul intate şi sporjrea producţiei de le condiţionat seminţele. Toate lucră berarea la timp şi operativă a te precum şi fertili
renului de cartofi, trifoliene si po
rel Ocoş, secretar al Comitetului viitor. gume la hectar. rile se execută în acord global cu rumb, care sînt plantele premer după cartarea ag
judeţean Hunedoara al P.C.R., pre în privin(fi sporirii producţiei şi în livada Staţiunii pomicole din mecanizatorii". gătoare griului". lui, a fiecărei tar
şedintele Uniunii judeţene a eoooe- realizării unei bune aprovizionări a Geoagiu, inginerul Dumitru Prică, Ing. Ilie .Ştefănie, inginer şef la Punerea deplini
rativelor agricole de producţie, ing. populaţiei eu produse proaspete pe cercetător, a dat ample explicaţii C.A.P, Sîritămăria-Orlea : „Produc Ing. Cornel Tărăpoancă, inginer zervelor de spor
Ion Rădulescu, directorul general o perioadă cit mai lungă din an s-a în legătură cu sistemele de plan ţiile obţinute la grîu şi orz ne do-, şef la C.A.P. Rapoltu Mare : „Pe grîu şi orz în ani
Si Centralei legume-fructe, ing. reliefat necesitatea- de a se depune tare a pomilor, rezultatele obţi vedesc 'că dispunem de însemnate unele tarlale, unde s-a întîrziat se In fiecare unitate
Mircea Silvestru, directorul gene în continuare eforturi pentru o ju nute în ameliorarea soiurilor de rezerve pe care trebuie să le pu mănatul peste epoca optimă (deoa ţioneze de pe ac
ral al Direcţiei generale pentru a- dicioasă zonare a culturilor, extin măr, tehnologiile de întreţinere a nem In valoare în această toamnă, rece porumbul s-a cules mai tîr- nergic, cu răspu
gricultură şi industrie alimentară a derii în fiecare judeţ a sistemului livezilor, combaterea dăunătorilor cînd pregătim recolta anului vii . ziu), recolta a fost înjumătăţită. în re, pe bază dc i
judeţului Hunedoara. de cultivare a legumelor în sola din plantaţii, precum şi asupra po tor. Iată de ce punem mare bază această toamnă însâmînţăm 80 de de lucru, ceea ce
în cadful consfătuirii a fost fi rii, creîndu-şe baze proprii de sibilităţilor de extindere în pro pe eliberarea la timp a terenului hectare cu orz şi 230 cu grîu. Pre amplificate realiz
nalizat modul cum s-au realizat producere pe lingă complexele de ducţie a rezultatelor obţinute în do de plantele premergătoare şi pe ca mergătoare sînt culturile de tri
prevederile de plan la producţia, legume şi fructe, precum şi a ex meniul cercetării ştiinţifice agrico litatea lucrărilor, începînd de la foliene, sfeclă de zahăr, legume.
industrializarea şi desfacerea legu- tinderii fermelor specializate din le. Directorul staţiunii, dr. ing. E- arat şi pînă la recoltat. La adresa
_rnglor şi frupţfelor în luna iulie şi cadrul întreprinderilor pentru pro manoil Manughevici, a prezentat, tractoriştilor Grigore Bozga, Ale LISTA PREŢURILOR DE CONTRACTARE LA LEG
prima., decadă a lunii august, pre ducerea şi industrializarea legume apoi, pe bază de diafilme, reali xandru Peterliceanu, Petru Mitucă DIN DATA DE 21 AUGUST A.C.
cum şi stadiul materializării inves- lor şi fructelor. zările în sectoarele de cercetare şi şi Mircea Oprea avem numai cu
/C\ţ iilor destinate dezvoltării pro In aceeaşi zi, după-amiază, par producţie ale unităţii, precum şi vinte de laudă. Aplicarea amenda Produsul U.M. E
ducţiei de legume. In problemele ticipanţii la consfătuire au, vizitat direcţiile principale de orientarea mentelor caicaroase a influenţat
dezbătute s-au adoptat măsuri co ferma de legume a cooperativei a- pozitiv recolta. Ar mai fi necesar Ardei gras Kg 1.30
1.30
Kg
respunzătoare în vederea recuperă gricoie din Deva si livadă Statiu- activităţii privind cercetarea ştiin- să facem o lucrare de subsolaj fa Vinete
rii _! 0,-1---