Page 21 - Drumul_socialismului_1976_08

ÂBŢî, 17 AUGUST 1976 Pag. 5

1
,XAS’ SA STRIG
■<s CA NU-I NIMIC"
Nicoîae Lucaci, zis „Strai- \
ţă", din satul Ruda, comuna
Ghelar, infierbîntat de căl­
dura zilelor de vară, cât ţi
de conţinutul cîtorva păhă­
rele, s-a pornit pe scandal,
conturbtnd liniştea publică. •
■«Cetăţenii care î-au atenţio­ Întregul nostru sistem de asistenţă ssemeaiea mlini «le ajutor Întinse «le — Intr-adevăr a avut o operaţie Ia
v
nat pe «năbădăios , *-au v modaiă dovedeşte că sîntein o socie- societate. stomac dar acum s-a vtartacat. Este
0
ales cu jigniri din partea *- -' «ate pe deplin umanitară, omul nu In urmă eu cinci — şase ani, co­ apt «le muncă. Numai că el s-a în­
cestuia. Ce şir-o U rfsiNZiitffJj «oal e lăsat singur, cu slăbiciunile legii do munci ai lui Io.in Horja au văţat aşa. Trebuie să lucreze alţii teii
5Jias’ să sudai, că pe dealo-' sale, cu îndoielile şi grijile sale. So­ puteau să-şi imagineze pe ce pantă pentru el. Eu mă scol dimineaţa, a-
rii e astea nu m-aude rrt-Ai ; etetatea preia — pe cheltuiala ei — va aluneca tovarăşul lor, pentru că lerg Încoace şi încolo doar-doar oi
porte a acestora, eăutind să adu-
meni, r. şl, totuşi, l-a mpstXi, ţ eă In flecare casă mulţumirea şl «ca un meseriaş «le nădejde ta oţelă- mal scoate un ban şi cînd H aduc
rie. Muncea bine. Ba mai mult, În­
dneva_. organul de miliţie acasă el ii ia şi fuge la csrîşmă cu
snbidria de a aparţino anei asemenea cepuse să-şl ridice o casă. Aşteptau ei. Şi dacă ar fi numai asta, «iar a- De peste 30 de ani, comunista!.
societăţi. In semn «le răspuns, eu toţii să ciocnească un pahar ta vem şi trei copii do crescut. Pavel Pasou lucrează la E.M. Ţebea. i
marea majoritate a celor cărora casă nouă. N-au mai apucat pentru Cu alto cuvinte Iul Ioan Horja nu-i II cunosc toţi minerii. Ii ştiu price­
că...
societatea, le preia o parte din lipseşte capacitatea de muncă, ci in­ perea, hărnicia, ii recunosc calităţile'
— De dţi ani nu mai lucraţi Ioan
» todatoriri, depune o muncă dă- Horja ? tenţia. S-a sustras sistematic de la sale de bun organizator al muncii..
4 raită, făcută cu tragere de inimă. orice muncă. Societatea a preluat o In cele 3 decenii de minerit a urcat
din Ghelar, oare 4-a apHoat ■ Stat insă şl altfel de oameni. Nicoa- parte «lin răspunderile lui, acordtad mai multe trepte ale meseriei. Acum
hrană gratuit pentru două persoane este şef do schimb. Peste puţin timp
ră Traian din lila are ta jurul a 50
şi o amendă contravenţiona­ de ani. Locuieşte In bloc proprietate din familia sa. El, tatăl, şi-a abando­ va Ieşi Ia pensie. Plnă atunci tasă,j
lă de 500 de lei. de stat, are o meserie — «aectriciaai ; nat calitatea de părinte, de «iducator al experimentatul miner vrea să lase tal
^ a lucrat şi ca mecanizator. Ziua lui odor trei copil, care, acum mai mult schimbul său eîţiva mineri tineri dar
LA „LILIACUL"- temeinic pregătiţi din punct de vedere
La cofetăria „Lfttacul" din l ffire «îhef — p«sscuteşte. Din peştele ca orictad, an nevoie de un sfat profesional. Vagonetarii de front Va-
Brad (responsabilă Marfa — I ee-I prinde; unul II măntacă, doi — Să tot fi© vreo patru ani ! sănătos, de un exemplu demn de silo Grigoriu şi Glieorgho Eremia,
urmat. Ce pildă găseso el in această
Hlp And ras), duminică, 8 au­ \ fi— bea. Şi are răspunderea creşterii — Şi ta acest interval do timp «io ajutorul «le miner Costaclio Grigo-
gust, feţele de masa ” al copii. Ar fi destule locuri ta ande aţi luat banii p«aitru a asigura manifestare de comportament a ta­ roaio au învăţat multe do la Pavel
Pascu. Şl tacă mai au de insuşit nu­
tălui lor ?
erau murdare. Riscăm o care s-ar putea angaja, dacă nu l-ar existenţa dumneavoastră, a familiei. Existente omeneşti precare, situaţii meroase cunoştinţe despre minerit.
Întrebare — .La cît timp opri atît-ea „motive de sănătate"... — Păi, mal lucrează soţia pe la v<> anacronice din cauza unui om care Şeful de schimb o convins că «lin ei
ie spălaţi ?“ — Ja nn an 4 Sabin Oancca din Ba cea e un om «tai, ou ziua. Cîştigă deocamdată «saj nu vrea să muncească, nu-şi înţelege vor ieşi mineri adevăraţi.
ne răspunde îrcţe- /
„ „ca . , i.aat-aaaa-a u, c - trecut do 45 de and, de la care soţia
o dată
Pavel Pascu are convingerea că fără
ptoă ajung să-mi găs<5sc un loc de
im pată in amorul propriu şl George- i deşi casa ta care locuiau era a pă­ muncă. răspunderea de părinte. Exis­ o bună pregătire profesională nu îţi
\ şi-a luat lumea ta cap şi a plecat,
tenţe care d<nnonstrează cît de o-
poţi face munca cum trebuie, nici 6ă
ospătară
comercial
— De la Oficiul pentru probleme
prevederile recentului
ta Olteanu. De -unde condu- V «taţilor ei. Socrul — Mihal Crişan de «Ie muncă am aflat că dumneavoastră porttme sînt lege privind încadrarea fii pe deplin satisfăcut. De aceea ei
proiect
de
zia că la capitolul .servire i *5 de ani — lucrează la C.A.P. Gi- vi s-au oferit pînă acum mal multe tatr-o muncă utilă a unor persoane ! acordă o mare atenţie perfecţionării
civilizată", aici mai sînt i «Mirele — cu care, de voie de nevoie, posibilităţi. De ce nu v-aţl încadrat continuio, însuşirii tainelor meseriei
do miner. De multe ori a făcut do­
Intr-o muncă utilă societăţii 7
multe de făcut.. 1 împarte acelaşi acoperiş — bate
j otmpii. Cn oamenii nu prea „dă fa- — Sînt bolnav. Nu pot face faţă. ION CIOCLE! vada priceperii şi competenţei sale.
\ ţă“. La sfatul omeniei n-a putut fl Cît «le bolnav este I. H. ne arată Lucrînd la investiţii, «iste pus deseori
GALANTERIE ? ^ adus pentru că el ocoleşte sistematio soţia dînsului : DORIN CORPA’DE în faţa unor lucrări inedite. De cu-
De multă vreme, magazi­ î'tad a lucrat la un puţ adine de peste
nul Fondului plastic din De­ 70 metri. Condiţiile de lucru erau
s va a devenit mai mult ga- grele : apa curgea ea mare intensi­
4 lanterie. Aici se găsesc foar- tate, betonarea se ticea, după o so­
} te multe lucruri — cravate, luţie specială.. Lucrarea cerci o bună
cunoaştere a meseriei dar şl dăruire,
ţ nasturi, brăţări etc. —, dar curaj, hotărire - atribute do seamă ale
I sortimentul de materiale ne- oricărui miner.' Şl toate- acestea nii -
1 cesare artiştilor plastici este nerii din schimbul XII le-au dovedit
\ extrem de sărac. In fond, HUNEDOARA. ţie, producătorii Individuali obţi­ struit aici un laborator, dan a, pe deplină La orice lucrare,,termenii I
1 cele din urmă ar trebui să neau pe cartofi preţuri de 3,50—5 «uitat" să-şi ridice din piaţă; res­ -este scurtat,, planul: depăşiţi-lunar in
j primeze ! APROVIZIONARE BUNĂ lei pe kilogram I turile rămase de la construcţie., ’ proporţie- de . Î5~20 la sută. In urmă
Dintr-un motiv sau altul, aici nu Aici nu e rezolvată nici problema, cu cltva timpă trebuia executată o
‘staţie de curăţat'vago-n«iţi. Coustrue-
^ DUPĂ PROGRAM SAU DIN PRIMELE ORE s-a trecut la aprovizionarea de comerţului cu legume la tonotă. i tarii aveau ; ta plan alte lu«rrări şi nu
s DUPĂ BUNUL PLAC? ALE DIMINEŢII Spaţiul pieţii, e drept, permite lputeau să se angajeze şi la aceasta.
Lonea, 12 august, orele foarte puţin desfăşurarea. în' acest * ComunistulţjPascuşs-a, angajat ca, îm-
ţ 17,30. In staţia de autobuz In piaţa Hunedoarei am fost pre­ fed a activităţii-dar s-ar' putea?re­ preună , ciif ’schimb'ur său, să execute
4 .cap de linie", o mulţime zenţi la o oră matinală. Cu toate zerva în acest scop cîteva. mese ,■ staţia^ 1 Şl executat-» în cele mai
■ de călători. Plouă, nu glu- ) lraifr 1 «xmdiţiuni, la un- bun nivel ca-
4 mă. Şi-i rece I Autobuzul acestea, nn lipseau cumpărătorii, din cele existente îtt piaţă.*. Ne-a v Utatlv.
sugerat această soluţie următoarea
Ce ' satisfacţii , axe acum), ta pragul
I 31-IID-1718 e alături, cu per- semn că In piaţă solicitările sînt situaţie. Cîţiva producători* Indivi­ pensionării 7 Secretarul comitetului
? sonalul de bord la_ bord. Intense de la ora deschiderii pînă noapte, iar singura unitate cu pro­ ; de partid; pe exploatare, Hie Vişa, ne
i Se ia gustarea I Trec 15 ml- la închidere, deci aprovizionarea gram non-stop este cea a I.A.S., duali, supăraţi că o brigadă de > spunea că are toate motivelo să se de-
) nute peste ora plecării. Că- unităţilor comerţului socialist, or- la care, la orele cînd se lese de control le-a afişat lingă marfăvpre­ ţ clare mulţumit. Schimbul său este
, ,
Ţ lătorii aşteaptă. Şi numai gamzarea desfacerii produselor de ^ serviciu, se creează aglomera- ţul mercurialului, au refuzat să fruntaş pe cincinal ol «tare l-am în­
i cînd al doilea autobuz de către producătorii individuali tre- i . mai vi radă. Dar mesele nu le-au e- cheiat şi se menţine ta frunte şi în
M
i pe traseul Petroşani — Lo- buie făcută ţinînd seama de aces- î nunic ip le ar ^F ebul liberat. Aceasta, in timp ce -uni­ ' acest. an.. Are o famBe unită; şi-a ri­
, f
dicat; cuV mîinile sale o casă nouă,
/f
- - - - - - --
[ nea intră In staţie, Jtntîr- te solicitări. Şi nu se poate spu­ sa revada programul de funcţiona­ tatea I.A.S. depozitase, marfa-, pen­ j arătoasă, este stimat şi apreciat de
1 ziatul" s-a urnit din ioc. ne că lipseau mărfurile. Atît la re a acestor unităţi, în aşa fel tru tonetă în spaţiul destinat <âr- Intregufc colectiv, de toţi cei carc-i cu­
V Prilej de înghesuială, «ie vo- unităţile C.L.F., I.A.S. şi Agro- Incit să se ţină scama de anumite culaţiei, altul neavînd la dispo­ nosc hărmeda, dăruirea sa ta muncă.
/ ciferări, de răminere In rta- coop, cît şi la producătorii Indivi­ ore de vîrf. ziţie. Ce poate fl mal,frumos în viaţă cînd
ţ ţii a călătorilor din Petrila, duali se găseau legume din belşug. Spaţiul de desfacere e mic în ştii că, printr-o’ mimeă cinstită, ţi-ai
i de întîrzieri pe traseu. Cursa In seara zilei precedente, la u- această piaţă, dar mai ciupeşte din TH. MARCUS cîştigat stima si preţuirea semenilor
tăi 7
' care de obicei durează 15 i nităţile Agrocoop fuseseră aduse el şi şantierul T.C.II., clare a con­ DORIN C. ÂLMAŞAN
V minute — a durat 40 * 8 000 kg cartofi, 450 kg ardei gras, SABIN CERBU
’ de minute. In aceeaşi l 5 000 ouă, iar sîmbătă, la primele
seară, pe traseul 7, cursele / ore ale dimineţii, 3 000 kg vinete,
i au lipsit din... «mrsă Intre ) 2 000 kg ceapă, roşii etc. Unităţile
V orele 20—21. In staţiile de 4 C.L.F. aveau şi ele la primele ore rijă pentru
î la Aninoasa, călătorii au ră- 1 ale dimineţii 3 500 kg cartofi, 800
ţ mas... pe jos, înirebîndu-se i kg piersici, 1 200 kg varză şi alte
1 ca şi cei de la Lonea : / mărfuri, dar ia magazinul I.A.S. se
J E.G.C.L. Petroşani organi- 1 aşteptau strugurii.
l zează transportul «iupă pro-
< gram sau acesta e în func- DEVA. In cadrul secţiei „Autoservice" «lin judiciat prea mult. De lucru este Probleme, Fiecare din ele in stare
ţ ţie de bunul plac al eon- Deva lucrează meseriaşi pricepuţi, oricum* ©l îşi realizează retribuţia' tn să carenţeze buna servire. Şi fie­
^ ducătorilor auto ? cunoscuţi şl apreciaţi pentru calitatea acord. Că alţii trebuie să aştepte care poate fi rezolvată Intr-un fel
- ORGANIZAREA lucrului pe care-1 fac. De la un timp după el pină ce binevoieşte să vină dacă există mai multă ondine* mai
insă, acest nume bun a început să fie
( „NE CĂUTĂM COPILUL, aprovizionării poate ştirbit. Actele de indisciplină, mani­ la serviciu — contează mai puţin. multă răspundere pentru munca
...Bărbaţi, femei, copii se plimbă
făcută.
/ • NEPOŢELUL" festările de voluntarism au început cu şi fără ros't prin curtea şi atelie­ Unele unităţi de depanare radio şi
I In noiembrie 1974, Dorina fi ÎMBUNĂTĂŢITĂ să dijmuiască buna servire. Şi iată-ue rele autoservice-ului, incurcînd lu tv. sînt şi ele surse de nemulţumiri
ii Virgil l Matei şi-a părăsit căminul, ta «tata de 11 august a.c. la autoser­ crătorii şi creînd dezordine. pentru populaţie. Şi la acestea vino­
lazan, şefi adică soţul şi casa din ţ Ceea ce şochează aici, e întîr- vire. Electricianul auto Florin Cornea ...In boxele de lucru treburile nu vatul principal pentru asemenea stări
nevră fon a intîrziat de la program o oră. stau mai bine. Geamuri sparte, fa­ de lucruri © indisciplina şi lipsa de
j Zdrapţi, nr. 344. A plecat ( zierea cu care se aduce marfa la
irman, pe i fără urmă, luînd cu ea şi I unităţile comerţului' socialist. La Motivul : nu s-a putut trezi. Şi acest ianţa căzută de pe pereţi, murdărie ordine.
lucru nu i se intimplâ pentru prima
Hn şi Ejz- 1 copilul năsqut din căsătoria l ora 9, două camioane aduceau dată. Reacţia şefului de tură şi a şe­ pe jos. Locul în care îşi desfăşoară activi­
...în faţa atelierului de linicliigerie*
ii Valeria i cu Nicolae Matei, tehnician ! marfă — ardei gras, varză, cartofi, fului staţiei 7 L-au „dojenit" părin­ in jurul rampei exterioare — o baltă tatea cei 5 lucrători «al unităţii de
u şi alţii, / geolog la I.M. Barza, pe nu- j — la unităţile C.L.F. De unde o teşte atrăgindu-l atenţia să nu mai mare împiedică accesul la rampă, o- depanare tv. din Orăşlio o cam mic*ţ
dacă ai în vedere că sînt depozitate'
difuzor o \ me Emi-l-Paul Matei. Tatăl 4 aduceau ? Din depozit I Nu se du- tatîrzie. Şi ca el sînt mecanicii Petru cupînd spaţiu şi constituind o adevă­ şi aparatele defecte şi... ambalaje&e.j
2032 este Davld, Vasile Negru, Ioan Tudor care rată sursă de infecţii. în registrul în care se consemnează^
r pe linia 4 copilului, bunicii lui l-au > cea lipsă de marfă la unităţile co- tatirzie şi lipsesc deseori nemolivat Pentru aspectele descrise, există ţd intrarea şl Ieşirea aparatelor »c ©-!
smaforului I căutat în zadar. Vroiau să-l \ merţului socialist, exista o mare «te la serviciu. motivări. „Nu ni se pun geamurile* peraso ultima oară în data de 22î
V ajute, să vadă unde şi cum
rumu-i li- - trăieşte, dar mama lui se diversitate de produse, dar de ce — Ce măsuri luaţi împotriva lor 7 nu ni se dau detergenţi de la coo­ iunie (?!). Aici se oprise casiera co­
— Nu le pontăm orele în care lip­
i mar ferul opune. Legea a hotărît ca nu se aduce în magazine de la sesc, ne spune Atanasiu Cojocarii, perativă, deşi am solicitat de nenu­ lectoare. „Este treaba ei* — ne in­
mărate ori* (Ion Iovan, şef de tură).’
şeful
unitate,
Herokfi
formează
de
d spre ci- primele ore ? Cu o săptămînă în „Balta se datoreşte canalizării, eare-i Werner. Astfel stînd lucrurile, e greu>
tatăl să-şi Viziteze copilul t urmă, în unităţile comerţului so- şeful secţiei.
săptămînal, să-l ajute. Nu —- ... ? ! înfundată. In desele noastre soli­ de verificat cît stau unele televizoare
^ poate face acest lucru, de- I cialist s-a creat un gol de două- — Alte măsuri ? citări I.G.C.L.-ul nu răspunde* (Ata­ la depanat.
Se găsesc aici şi televizoare din
PÂDATU i oarece mama îl ascunde. Da- l trei ore la cartofi, tot dintr-o de- Efectul unui asemenea program „de nasiu Cojocarii). 1975. „Sînt ale unor clienţi oare an
Nu ştim cum stau lucrurile cu de­
1 că ştiţi unde se află, anun- I fectuoasă organizare a aprovizio- voie* : mecanicul, tinichigiul sau elec­ tergenţii şi canalizarea, dar curăţenia uitat să le ridice*, spune şeful de
t ţaţi-1 pe tată la adresa de ) nării magazinelor. In această situa- tricianul care şi-l permite nu e pre- şi buna gospodărire a locului de unitate. In general comenzile se exe­
) mai sus. muncă este In primul rînd sarcina cută repede. Cele care mal întîrzie
colectivului de aici. Cum păstrezi se datorează lipsei pieselor de schimb
i CABLU UITAT locul de muncă ţi-1 gospodăreşti, aşa cum ari fl : Lampa PL 500 Trafo linii
H 2, difuzoare pentru marca Venus,
Locatarii blocului -II de 11 ai. Şi acesta este un aspect, şi nu rezistenţe de 10 Ohmi — 16 W ş.a.*.
pe str. Victoriei din Deva, secundar, care reflectă ordinea şi dis­ Nu cumva televizoarele stau de anul
ămînţa este. J ne-au sesizat faptul că aici ciplina din cadrul unui colectiv. trecut aici pentru că oamenii nu mai
Citeva maşini, mai mult sau mai
trimis probe ^ a fost lăsat un cablu pentru puţin „bolnave* zac de mai multă trăgeau nădejde să le vadă reparate 7
irator. Pe te-- , instalaţii electrice de la vreme în curtea staţiei. Vitrina unităţii, necurăţită şi neştear-
;re s-au efec- ţ construcţia casei de cultu­ — Ce-i cu ele ? Nu şi-au îndeplinit să de praf, dr vrea parcă să „vor­
şi facem fer- 4 ră (!). Ei se întreabă pe bu­ stagiul de aşteptare ? bească* despre ceia ce bănuieşti a fi
inte organice, nă dreptate : de ce se risi­ — Nu avem piese de schimb. Ne dincolo de ea.
De lipsa pieselor se plîngea şi şeful
irdăm o deo- ) pesc asemenea valori mate­ lipsesc de mult timp o scrie de piese unităţii de reparat aparate de radio*
absolut necesare ca i pivoţi, bieletc,
ii lucrărilor 4 riale ? Să nu ştie oare ni­ plăci presiune ambreaj, axe plane­ Aurel UdUă. „Avem nevoie de con­
Jgia culturii ! meni nimic de soarta acestui tare, aripi etc. Cred că o parte din densatori variabili pentru „Zefir**
iei densităţi ) cablu ? vină o poartă şi serviciul aprovizio­ potenţiometre pentru aceeaşi marcă*
olante la mp, i nare de la noi care ar trebui să fie difuzoare de 3 W, antene telescopice
pentru
i diferenţiate, ) BANII S-AU ÎNCASAT, mai activ. pentru „Neptun*, tranzistori repara­
pikupuri
general,
etc.
în
Discutăm acest aspect cu tovarăşul
limică a solu- ^ DAR... Nicolae Gherman, preşedintele coo- ţiile durează cam 5—6 zile*.
In 1974, pe la sfîrşitul lu­ perativei „Mureşul*. Dînsul ne-a Dar în unitate am găsit/ aparate
valoare a re- \ nii decembrie, Consiliul spus : „Nu ni se repartizează pe mă­ şi din... 1973. Ca în cazul televizoa­
a recoltei de 4 popular comunal Bucureşci a sura nevoilor de către I.D.M.S. Bu­ relor, despre care ni s-a spus c.s
177 impune ca : virat în contul Direcţiei ju­ cureşti. Procurăm şi noi de unde „au uitat posesorii do ele*. Ultima
constatare consemnată de organul dc
icolă să se ac- \ deţene de poştă şi telecomu­ putem*. control şi îndrumare în registrul
Dacă cu oarecare îngăduinţă ac­
organizat, e- ■ i nicaţii costul instalării unui ceptăm această motivare, ce ne fa­ unic de control : „Servirea c neco­
re şi pricepe- * post telefonic la punctul sa­ cem însă tovarăşe preşedinte cu alte respunzătoare* ! Pe cine să credem 7
rakie concrete 4 nitar din satul Curechiu. piese şi materiale ca : bandă izola­ Am „radiografiat* in aceste rinduri
permite să fie J Telefonul a fost instalat pro­ toare, electrozi sudură, şuruburi, activitatea a două unităţi dc prestări
e din acest an. ) vizoriu în luna decembrie conductori electrici, vaselină, acid de servicii mult solicitate de popu­
laţie, din sistemul cooperaţiei meşte­
1975, deci după un an, a sulfuric, apă distilată ( î ) , care nu sînt şugăreşti. în ambele, la unele greu­
TIRCOB | funcţionat o săptămînă şi a- aşa greu de procurat şi care, după tăţi cauzate de modul în care U.J.C.M.
poi a amuţit. Cu toate in­ cîte am constatat, lipsesc din dotarea organizează aprovizionarea cu unele
tervenţiile consiliului popu­ secţiei. Ce ne facem cu utilajele piese de schimb se „cuplează* ma­
IE, VALABILA *, lar, telefonul nu a fost fă­ \ cumpărate din Import cu bani fru­ nifestări de indisciplină şi lipsă de
cut să funcţioneze. Se aş­ moşi, utilaje absolut necesare unor ordine, şi unele şi celelalte însă dij-
i Do curînd s-a dat in exploatare şi la Vulcan un centru de autoservice. reparaţii de calitate (testerul elec­ muicse calitatea serviciilor făcute
alitate teaptă probabil luna decem­ Prestaţiile efectuate aici sînt — şi sperăm să răniînă şi în continuare tronic, robot rixul, dispozitivul de
I II brie 1970. \ — de bună calitate. greşare) rare de ani de zile stau de­ populaţiei.
1 0,75 Reporter In fotografie — electronistul Ioan Drăghici şi ajutorul său Ioan I"afa fecte. nenrcocupîndu-se nimeni de VIORICA CIORBAGIU
1 0.75 fac ies tarea unui motor cu aparatele de înaltă tehnicitate cu cari* '• 1 i- repn • —*>a lor. Şi solicitări au fost.
tat centrul* Foto : VIRGIE ONOILJ destule. MIRCEA CRIVĂŢ