Page 22 - Drumul_socialismului_1976_08

Pac». 6 DRUMUL SOCIALISMULUI @ Nr. 6128 © MARŢI, 17 AUGUST 1976

Cum m desfăşoară acţiunile Stimularea spiritului de creaţie al

oamenilor muncii în sfera culturii
gospodăreşti de pregătire
Participarea activă a oamenilor o participare cit mai largă, con­ educaţie socialistă a organizat cî-,
muncii, a tuturor cetăţenilor la
teva concursuri de creaţie cum- a
a noului an şcolar ? realizarea şi desfăşurarea actului ştientă şi responsabilă, a maselor la fost cel intitulat „Dramaturgi hu-,
de
cultură.
înfăptuirea
actului
cultural reprezintă o condiţie e-
Deşi recent inaugurată, casa de
senţială la progresul spiritual ai cultură a căutat să stimuleze prin nedoreai", desfăşurat in acest an,
avînd ca rezultat îmbogăţirea re­
Răspunsul la întrebarea din titlu te exterioare au fost încredinţate societăţii noastre socialiste. „Edu­ diferite moduri spiritul de creaţie pertoriul formaţiilor de teatru,
ar trebui să fie — la această oră E.GX-ului, iar cele interioare şi caţia socialistă, dezvoltarea culturii al oamenilor muncii, prin atrage­ ale amatorilor, sau concursul a—
— pozitiv. Pentru că vacanţa ma­ le-a asumat personalul şcolii, care revoluţionare — sublinia secretarul rea acestora la activităţile artisti­ nual de poezie, „Din toată inima",,
re a fost... mare, consiliile popu­ a primit ajutor din partea elevilor general al partidului, tovarăşul ce in cadrul cenaclului „Ritmuri", consacrat poeţilor-ţărani. Ca ur­
lare, conducerile şcolilor, toţi fac­ In perioada practicii de vară. Fe­ Nicolae Ceauşescu, la Congresul e- a cercurilor de balet, dana tema­ mare a documentelor Congresului
torii răspunzători de pregătirea In meile fac curăţenie pe coridoare, ducaţiei politice şi al culturii socia­ tic, instrumente muzicale, arte educaţiei politice şi al culturii socia­
bune condiţiuni a anului şcolar elevii aranjează băncile, profesoa­ liste — constituie o problemă de plastice, în formaţii de teatru, liste, avem un plan bogat în ceea.
au avut sarcini exprese în acest rele irig. Zorica Libardi şi ing. cea mai mare importanţă pentru montaje literar-muzicale, brigăzi ce priveşte stimularea intr-un graci
scop, şl a rămas doar ca fiecare Virginia Bocan s-au antrenat la întreaga societate şi ea nu poate fi artistice de agitaţie cît şi la cele mult mai mare decît pină acum
să-şi organizeze cit mai judicios reamenajarea cabinetului de desen. soluţionată decît cu participarea cu caracter tehnico-aplicativ. a spiritului de creaţie al cetăţeni­
realizarea la timp şl calitativ a a- Peste tot, în interiorul şcolii, se activă a maselor populare, a în­ Pentru viitor, avînd drept călă­ lor în sfera culturii. Amintesc în
cestor obiective. simte interes, preocupare, hărni­ tregului nostru popor. Această ac­ uză programul ideologic al parti­ acest sens doar cîteva obiective.
Vizita .noastră la Liceul „Avram cie. Doar afară e acalmie. Oamenii tivitate se integrează, dealtfel, în dului nostru, ideile preţioase con­ Intenţionăm, în vederea omagierii
Iancu“ âin Brad a găsit unitatea E.G.L.-ului, angajaţi la repararea procesul lărgirii continue a demo­ ţinute în expunerea tovarăşului eroilor războiului pentru indepen­
cu lucrările de reparaţii, zugră­ acoperişului şi a jgheaburilor, au craţiei noastre socialiste, reprezintă Nicolae Ceauşescu, vom acţiona în denţă din 1877 şi răscoalei ţărani­
veli şi vopsitorii în finisaj. Aici, coborît de pe înălţimile şcolii a- un factor de mare importanţă în scopul extinderii activităţii tuturor lor de la 1907, să organizăm în
dezvoltarea generală a ţării, în
pregătirea noului an şcolar nu a traşi de... o motocicletă cu ataş. cercurilor amintite, cu precădere lunile septembrie şi octombrie un
constat doar în aceste lucrări. Va­ Dialog interminabil în jurul ei. Şi participarea întregului popor la a celor ştiinţifice şi tehnice spe­ concurs judeţean de creaţie litera­
canţa mare a însemnat pentru co­ timpul fuge, fuge... construirea conştientă a propriului cifice activităţii economice a mu­ ră în toate genurile care, sperăm,
lectivul liceului şi realizarea unui Acalmie şi la Şcoala generală nr. său destin". nicipiului nostru, în scopul cuprin­ se va bucura de o largă partici­
Una din căile primordiale spre
proiect de modernizare a microu- 2 Petroşani. Aici, însă, pregătirea derii în cadrul acestora a unui nu­ pare. De asemenea, ne propunem
zinei, în valoare de 150 000 lei. „Şi noului ăn şcolar pune mari semne împlinirea acestui deziderat o re­ măr cît mai mare de cetăţeni. De revitalizarea activităţii cenaclurilor
l-am finalizat tot în această va­ de întrebare. In unitatea, care a prezintă stimularea spiritului de asemenea, prin extinderea con­ prin organizarea unor manifestări
canţă. Am fost ajutaţi in mod deo­ beneficiat de reparaţii capitale, lu­ creaţie al oamenilor muncii de la cursurilor formaţiilor artistice de artistice complexe — festivaluri,
sebit de întreprinderea noastră pa- crările s-au sistat. După ce lucră- oraşe şi sate în sfera culturii. In amatori se vor crea posibilităţi mai concursuri de recitări ş.a. Vorbind
acest sens, redăm în cele ce ur­
tronatoare — I.M. Barza — faţă ’torii E.G.L. au scos acoperişul şi mează cî! i puncte de vedere ale largi de afirmare a talentelor au­ despre concursuri, aş vrea să fac
de care avem tot respectul şi re­ au început lucrările la planşeu, au unor acti . - .ii culturali hunedoreni. tentice locale cît şi atragerea oa­ o precizare: ne vom strădui ed a-
cunoştinţa, mărturiseşte prof. Ro- venit ploile... întregul parchet din Octavian Bogdan, ^directorul Ca­ menilor muncii la viaţa cultural- cestea să aibă un caracter activ,
mulus Neag, directorul liceului. 5. clase s-a deteriorat. Ploile au sei de cultufa din Deva: Magis­ artistică ce se desfăşoară în mu­ să reprezinte un mijloc eficient de
S-a schimbat şi întreaga instalaţie trecut, s-a acoperit clădirea, s-a trala expunere a secretarului ge­ nicipiu. manifestare a talentelor autentice
electrică, iluminatul, s-a pus la scos parchetul, s-a turnat ciment Pelrişor Ciorobea, instructor la de masă, de participare a oameni­
punct sistemul de ventilaţie. Am în clase (peste care se va monta neral al' partidului, tovarăşul Centrul judeţean de îndrumare a lor muncii la viaţa culturală a so­
Nicolae Ceauşescu, la Congresul
efectuat lucrări de dotare la ate­ alt parchet. Cînd? Cine ar putea educaţiei politice şi al culturii so­ creaţiei populare şi mişcării artis­ cietăţii noastre.
lierul de tîmplărie cu noi maşini spune). In acest stadiu, s-au sis­ cialiste, a relevat unul din adevă­ tice de masă: In scopul stimulării Dezbatere consemnată de
şi utilaje — un strung şi un cir­ tat lucrările pe motiv de: „fondu­ rurile fundamentale ale orînduirii talentelor autentice şi creatoare e- C. DROZD
cular se află în stadiu de montare rile alocate s-au consumat". Oa­ noastre — caracterul democratic al xistente în judeţul nostru, Comi­
—, s-au confecţionat mijloace de menii au plecat. De două săptâ- culturii socialiste, care presupune tetul judeţean pentru cultură şi
Invăţămînt pentru fizică, chimie, mîni se bate pe la uşi, se fac de­
biologie. Cadrele didactice au fost mersuri, se aşteaptă aprobări. Iar
coordonate ca, două săptămîni în în şcoală a rămas de montat par­
perioada vacanţei, să se ocupe de chetul, de reparat^ sobele şi gea­
cabinete şi laboratoare, punînd ac­ murile, de tencuit zidul înălţat „SĂIrTĂMiNA FILMULUI
cent pe confecţionarea materialu­ pentru acoperiş, de zugrăvit, de­ DE PROTECŢIA MUNCII"
lui didactic şi pregătirea lucrărilor şi noul an şcolar bate !a uşă! Ieri a început in. judeţul nostru
de laborator". Pină la 1 septem­ Şi la Petrila au mai rămas trei „Săptămina filmului de protecţia
brie colectivul didactic de aici e şcoli de pregătit (nr. 3 Jiet, 4 Cim- muncii", acţiune organizată de către
angajat în amenajarea unui mo­ pa, 5 Petrila), dar aici iniţiativa Consiliul judeţean al sindicatelor, in­
dern cabinet de limba română, cu „Şcoala ajută mina, mina ajută spectoratul teritorial judeţean pentru
protecţia muncii şi Întreprinderea ju­
mobilier realizat după o concep­ şcoala" dă roade şi în asigurarea deţeană cinematografică. La cinema­
ţie proprie, executat în atelierele condiţiilor pentru deschiderea tograful „Arta" din Deva au rost
şcoală, cu unele aparate confecţio­ la timp a noului an de prezentate un număr de cinci filme,
nate de membrii cercului de fizică Invăţămînt. Colectivul E.M. Lonea vizionate de numeroşi oameni ai
(lucrări premiate la expoziţia ştie să-şi facă datoria în calitate muncii din municipiu, regizori şi spe­
„Tehnium" din această vară). La de unitate patronatoare. Repararea cialişti, urmate de dezbateri. Azi, la
liceul din Brad, preocuparea pen­ iluminatului şi împrejmuirea şco­ Hunedoara şi mîine la Petroşani vor
manifestări
asemănătoare,
Ioc
avea
tru desfăşurarea în cele mai bune lii din Cimpa, zugrăvirea şi ame­ în continuare, în majoritatea între­
condiţiuni a nouiui an şcolar e najarea grădiniţei de pe lîngă prinderilor judeţului vor rula filme
„la ea acasă". şcoala generală nr. 2 nu mai con­ pe teme de securitatea muncii şi vor
In Valea Jiului, acţiunea pentru stituie probleme! Probleme mari avea loc dezbateri pe marginea aces­
pregătirea celor 96 de unităţi de pune, însă, aşa după cum arătam, tora.
Snvăţămînt de toate gradele e în Şcoala generală nr. 2 Petroşani. SCHIMB DE EXPERIENŢA
toi. In mai mult de jumătate din­ Inspectoratul şcolar judeţean, Con­ „Metode şi forme privind educa­
tre acestea lucrările de pregătire siliul . popular municipal Petroşani ţia patriotică a cetăţenilor, tineretu->
s-au încheiat sau se află la ulti­ sint chemate să le rezolve grabnic lui, în lumina documentelor Congre­
mele retuşuri. La Liceul industrial şi competent. sului educaţiei politice şi al culturii
nr. 1 Petroşani reparaţiile curen­ LUCIA LICIU Dans pădurcnesc. Foto : * V1KGIL ONOIU socialiste 1 * — a constituit tema schim­
bului de experienţă organizat la Şoi-
muş de către Comitetul judeţean
pentru cultură şi educaţie socialistă.
Au participat directori ai căminelor
purtat- paşii pe meleagurile care culturale, preşedinţi ai comisiilor de
Album de vacanta ne-au dat pe marii noştri condeieri POŞTA ELEVILOR răspîndire a cunoştinţelor ştiinţifice,
9 George Coşbuc şi Liviu Rebreanu, secretari ai comitetelor U.T.C., direc­
au participat la sesiuni de referate tori de şcoli, bibliotecari, din locali­
© MIHAl MOCANU — Lupeni, I.
A început numărătoarea inversă. educative, sute de pionieri au plecat şi comunicări ştiinţifice, la concursuri JURCA — Brad. La Petroşani nu tăţile Băcia, Hărău, Certej, Bălţa,
Vacanţa mare se micşorează mereu spre case. Mîine, taberele îşi redeschid de creaţie in versuri şi proză. Ju­ funcţionează şcoală do şoferi. Din Limcoiii de Jos, Vălişoara, Veţel, Cir-
în timp, dar nu-şi diminuează cu porţile pentru cea de-a XV-a serie, şi deţul nostru a fost reprezentat ■ cu luna septembrie se va înfiinţa, la jiţi, activişti culturali.
nimic frumuseţile cotidiene. De pre­ ultima din această vacanţă mare. Vor succes de Dana Murzacu (Liceul
tutindeni din tară, din înălţimile beneficia de frumuseţile judeţului „A. Iancu" Brad), care a obţinut Ilia, şcoală profesională de mecanici TRECERE ÎN REVISTA
ozonate ale taberelor de munte, de nostru copii din Maramureş, Brăila, menţiunea „Liviu Rebreanu" pentru auto şi şoferi (cu dublă calificare — Duminică, la Săuleştl şi Orăştie
pe nisipurile aurii ale litoralului, Sibiu, Bucureşti şi Tg. Mureş. comunicarea ştiinţifică „Geneza de şoferi mecanici auto). Se primesc s-a desfăşurat trecerea în revistă a
copiii judeţului ne trimit, file încăr­ O La cel de-al V-lea Forum naţional la 1848 a Marşului lui Iancu", şi absolvenţi a 10 clase, care au împli­ formaţiilor de montaje muzical-iite-
cate de frumuseţi din albumul vacan­ al pionierilor, de la Galaţi, patru Marilena Avram (Liceul de chimie nit sau împlinesc plnă la 31 decem­ rare din zonele Deva, Simeria şl O-
Orăştie), care a cucerit premiul HI
brie a.c. vîrsta de 16 ani. Durata
ţei. o Cîştigătorii fazei judeţene a purtători ai cravatelor roşii cu trico­ la concursul republican de poezie, şcolii este de 1 an şi jumătate. Acte răştie. Au evoluat cu acest prilej
concursului „Patrulele şcolare de cir­ lor din judeţul nostru au fost aleşi formaţiile Casei de cultură din De­
culaţie" s-au reîntors acasă din ta­ ca membri ai Consiliului Naţional al o Nici munca n-a lipsit din albumul necesare : certificat de absolvire, va — „Inimi în drapele" —, Clubului
băra republicană de la Alba Iulia. Organizaţiei pionierilor. Au avut a- ultimelor zile de vacanţă. 50 de certificat medica! tip. Ia acestea se Constructorul Deva — „Noi te ur­
Le-au luat locul „Prietenii pompie­ ceastă înaltă cinste pionierii Măruţa elevi de la Şcoala generală din Sarmi- adaugă vizita medicală de speciali­ măm Partid"! —, Clubului din Si-
rilor", cei care în întrecerea judeţea­ Bulz (de la Şcoala generală din Baia zegetusa, cărora 11 s-au alăturat şi tate (ce se face la spitalul C.F.R. meria — „Partidului slavă" —, Casei
cei 100 de colegi aflaţi in tabără, au
de cultură şi întreprinderi din Orăş­
examen
(la
Simeria)
psihologie
şi
nă au obţinut premiile I. IX şi III — de Criş), — care a fost aleasă şi loc­ participat la întreţinerea culturilor de Deva). Informaţii suplimentare — la tie — „Privesc din pisc cum strălu­
adică reprezentaţii şcolilor generale ţiitoare a preşedintelui Consilului sfeclă pe o suprafaţă de 10 ha, pre­ toate autobazele din judeţ. ceşte ţara", şl căminului cultural din
din Orăştie, Baia de Criş şi nr. 8 Naţional al Organizaţiei pionierilor cum şi la recoltarea legumelor de o IOAN ILICI — Deva. Şcoală Dineu Mie — „Satul întreg e azi iu
—, Sebastian Suşman (Teliue), Ko-
Hunedoara. în tabăra republicană vacs Iudith (Şcoala generală nr. 1 pe lotul şcolar. într-o altă tabără, post)ireală pentru alimentaţie publi­ sărbătoare".
de la Alba Iulia, „prietenii pompie­ Lupeni). Septimiu Giurgiu (Şcoala la Costeşti, pionierii s-au antrenat că nu funcţionează. în schimb, în
rilor" hunedoreni se întrec într-o generală nr. 1 Simeria). a Elevi într-o utilă acţiune — recoltarea cadrul Liceului economic Petroşani BRIGĂZI ŞTIINŢIFICE LA SATE
competiţie naţională. Succes ! o „La din toate colţurile ţării, a căror plantelor medicinale. Bilanţul : peste — cu profil de contabilitate şi co­ Duminică, o brigadă ştiinţifică din
revedere, tabără dragă", cunoscutul inimă sensibilă tresare la frumos, 40 kg de frunze de mesteacăn şi. 30 merţ — la profilul comerţ (deci şi Deva s-a întîlnit cu cetăţenii din
eîntec de rămas bun, a răsunat, s-au întîlnit în cea de-a X-a tabără de kg de coada şoricelului au fost alimentaţie publică) funcţionează un Tămăşasa (comuna Mărtineşli) spre
sîmbătă, în toate cele 6 tabere pio­ naţională de literatură de Ia Năsăud. oferite Intru . sănătatea celor mari şi curs la fără frecvenţă. Aici puteţi da a dezbate probleme legate de tema
niereşti din judeţul nostru. După o Timp de două săptămîni — ne scrie mici. diferenţe lâ materiile de specialitate, „Munca — factor important de for­
perioadă bogată în acţiuni recreativ- Margareta Soos din Deva — ei şi-au L. L. pentru cei 4 ani ai cursului. mare a conştiinţei socialiste".
a» e**a» BMSi iama ss&si nvssa raza îEEsa izrss» sssstss varo ca- usas B» garr-s jssa..- ataia bskib sssb cuaai maus tsajsI tfwn tcoi eaaiu klssî iacj.3 .maia - t ataşa effiizs hkeeg csxb trasa ixssass essEa ts2B3 lezata rnan <S£S3 Boom czcia «sas ccasa ttasa
O dată cu încheierea procesului ghiar Ladislau Cumanul şi, deci,
de formare a limbii şi poporului plata tributului pentru teritoriile
român, prin transformările sensi­ de curînd incluse în stăpînirea sa.
bile care au avut loc în principa­ încercările de a-1 aduce la supu­
lele aspecte ale societăţii pe teri­ nere pe calea tratativelor rămî-
toriul ţării noastre, apar în forme nînd fără rezultat, se ajunge la
mai vizibile elemente ale relaţiilor Diploma iosiţltor despre cnezatele şi voievodatele româneşti o luptă deschisă : Litovoi cade în
feudale. luptă, iar fratele său, Bărbat, este
Importantul .document. pentru făcut prizonier, dar se răscumpă­
istoria românilor, „Diploma cava­ rae (nobili) şi rustici (ţărani), un nărean. Proiectul nu s-a materia­ românilor, după cum fuseseră stă- ră cu o mare Şumă de bani. Este
lerilor ioaniţi" (1247),. menţionează aparat militar, activităţi comercia­ lizat, ioaniţii nu s-au aşezat în pînite de aceştia şi pină atunci. recunoscută suzeranitatea regelui
mai multe formaţiuni politice — le şi meşteşugăreşti pe lîngă cele acele părţi niciodată, nici o urmă Evoluţia firească spre închega­ ungar, dar fără ştirbirea teritoriu­
cnezate şi voievodate româneşti. agrare. istorică sau arheologică nu poate rea acestor formaţiuni în organis­ lui şi a autonomiei ţării.
Astfel sint atestate în Oltenia şi Vreme de un veac, societatea lo­ face dovada aşezării lor, dar con­ me statale independente, cuprin­ Noua' criză politică din regatul
Muntenia, „Ţara Severinului", cne­ cală intracarpatică a înregistrat o tracţii! încheiat între regele ungar zătoare şi bine organizate din ungar, după stingerea dinastiei ar-
zatele lui Ioan şi Farcaş, voie­ dezvoltare remarcabilă, o societa­ şi Remhaldus, perceptorul Ordinu­ toate punctele de vedere, continua. padiene facilitează tendinţele de
vodalul iui Sencslau şi ţara voie­ te „bogată" în tot felul de produ­ lui ospitalier, îşi păstrează valoa­ Regii maghiari continuau să se autonomie ale organizaţiilor politi­
vodului Litovoi. Aceasta din urmă se ale solului şi subsolului, o so­ rea neştirbită prin cuprinsul său: considere suzeranii cnejilor şi vo­ ce dintre Carpaţi şi Dunăre şi în­
fiind pomenită în legătură cu Ţara cietate care. cunoştea practica meş­ oglindirea realităţilor sociale şi ievozilor de la sud de Carpaii, ca­ tinderea stăpînirii lor asupra te­
Haţegului, a făcut ca să fie loca­ teşugurilor de bază, care partici­ mai ales politice dintre Carpaţi şi re continuau eforturile pentru a-şi ritoriilor răsăritene. Fiind intere­
lizată în acea parte centrală a Ol­ pa la schimbul de produse prin Dunăre. Diploma este alcătuită sub asigura o autonomie deplină. Cînd saţi în asigurarea unor schimburi
teniei unită peste munte cu me­ sistemul trocului sau prin inter­ forma. unui contract solemn, cu împrejurările au devenit prielnice, de poduse între diferitele regiuni
leagurile haţegane — depresiunea mediul monedei. drepturi şi obligaţii reciproce. loa- aceste tendinţe s-au cristalizat în sud-carpatice, cnejii şi voievozii
Jiului Era încă foarte vie în amintirea niţii trebuiau să lupte pentru aju­ acţiuni cu caracter militar. Un locali, precum şi boierimea în for­
Litovoi era, prin urmare, căpe­ oamenilor invazia tătaro-mongolă, torarea regatului şi răspîndirea astfel de prilej s-a oferit voievo­ mare recunosc autoritatea urma­
tenia politică şi militară a mai şi tot atît de vie şi teama de o credinţei creştine, în schimb pri­ zilor din dreapta Oltului în ulti­ şilor lui Litovoi, a lui Bărbat şi
multor cnezate din 'Oltenia, reuni­ nouă invazie. Pentru preîntîmpi- meau pămînt — teritorii înglobînd mul .pătrar al secolului al XIII- Tihomir, realizînd astfel o nouă
te sub autoritatea sa. prin alege­ narea repetării întîmplărilor de ia unele cnezate existente. Mai în­ lea, atunci cînd regatul maghiar etapă însemnată în procesul de
rea sa' ca voievod de către cei­ 1241, regele' Ungariei. Boia al IV- tinse şi mai importante, bucurîn- trecea prin momente de criză. formare şi dezvoltare unitară a
lalţi cneji. La aceste cnezate şi lca, se gîndea să asigure o pază du-se de mai mare autonomie, Voievodul Litovoi, socotindu-se Ţării Româneşti.
voievodate se constată o societa­ nrin aşezarea cavalerilor . ioaniţi voievodatele lui Litovoi şi Sene- destul de—puternic, refuză recu- Prof. MARIA VIRTOPEANU
te împărţită în clase : majores ter- (ospitalieri) în spaţiul carpato-du- siau rămîneau ' în continuare - nnncloroo cm rr /-« ~ ~ i 4- " I