Page 26 - Drumul_socialismului_1976_08
P. 26
rag: t DRUMUL SOCIALISMULUI ® Nr. 6
AM ÎNVĂŢAT SĂ BIRUIM ţă muncitorească. Argumente se jitorii, avem obligaţia să ţinem pa şcolare şi sesiunilor de comunicări
găsesc destule. Nu de mult, la sul cu metodele moderne ce se a- ştiinţifice relevă munca de edu
GREUTĂŢILE Şl SĂ NE înlăturarea unei avarii s-a lucrat plică în acest sector de producţie, care desfăşurată în laboratoare, FOTOCROmCĂ
fără întrerupere 24 de ore. Ni să folosim cît mai deplin baza teh- cabinete, ateliere, în microuzina
FORMĂM CA OAMENI meni nu a spus că e greu sau că nico-materială creată. care s-ă integrat cu succes în cir
ÎN LUPTA CU ELE nu se poate. Ne-am asumat un In însuşirea şi aplicarea noilor cuitul economiei judeţului. Desi \ DE EA UN AUG
angajament — de a termina fieca tehnologii sîntem nemijlocit inte gur, aceste rezultate sînt de natu
re lucrare cu două zile mai de resaţi, deoarece retribuirea se face ră să valideze activitatea creatoare
Brigada pe care o conduc, o vreme decît termenul planificat — în acord global şi câştigul fiecă în munca de educare şi ele ne sînt
brigadă formată in mare parte pentru respectarea căruia socotim' ruia depinde de eforturile depuse chezaş în marea şi nobila operă
din tineri de la exploatarea mi că nici un efort nu e prea mare. şi de rezultatele obţinute. De la de formare a omului de azi şi de
nieră, care a adaptat „din mers" Aceasta înseamnă aproape un mi lotul de vaci pe care le îngrijesc mîine.
tehnologii noi de lucru şi a adap lion de kWh energie electrică pro am plan să realizez pe întregul Prof. ROMULUS NEAG i pe harta econo
tat, tot „din mers“, oameni pe care dusă suplimentar. De la o repara an 22 000 1 lapte. în cinstea zilei directorul Liceului „Avram lancu"
i-a făcut de-ai minei cu trup şi ţie la alta, experienţa noastră se de 23 August am reuşit să înde Brad
suflet, întîmpină sărbătoarea Eli îmbogăţeşte, timpul de realizare se plinesc acest obiectiv. Dealtfel, pla
berării cu un plus de cărbune „la scurtează. împlinim dezideratul nul anual al fermei va fi realizat
zi“ de 200 tone şi cu un randa respectiv numai prin ridicarea con cu trei luni şi jumătate mai de EDUCAŢI DE PARTID,
ment de peste 7 tone pe post. tinuă a pregătirii politice şi pro vreme. Rezultate bune au obţinut
Cei ce ne cunosc munca şi con fesionale, în spiritul exigenţelor în întrecere şi îngrijitorii Dumitru MUNCIM CU HĂRNICIE
diţiile în care am desfăşurat-o desprinse din Programul de edu Buhai, Macedon Burdeţ, Reghina
ştiu că ele sînt rodul unei mari caţie al partidului. Peştişan, Maria Buha, Letiţia Stoi PENTRU A SMULGE
voinţe de a învinge greutăţile. Am Cunoscîndu-i pe Virgil Tătăhuia, ca,' Dumitru Guşiţoaie şi alţii.
primit sarcina să valorificăm re Nicolae Bota, Romulus Magda, Înţelegem că îmbunătăţindu-se PÂMÎNTULUI TOT MAI
zerva reprezentată de pilierul de Constantin Nelega, Vasiie Lascu, simţitor condiţiile de muncă şi de MULTE ROADE
siguranţă al fostului puţ principal Dumitru Dobrescu, Vichente Bo- viaţă ale lucrătorilor din zooteh
Jieţ, Aceasta a însemnat depăşi drean, Nicolae Petruică, Nicodim nie, trebuie să-i răspundem grijii
rea unor lucrări vechi, viituri de Morar, pe Ion Neacşu sau pe ori- ce ne-o poartă partidul prin rea- La Congresul educaţiei politice
apă, pericole de surpare. Le-am şi al culturii socialiste, tovarăşul
învins pentru că, fiind comunişti, Nicolae Ceauşescu, secretarul ge
am învăţat să le depăşim cu băr nerai al partidului,, arăta : „Tre
băţie, prin muncă, intr-un proces buie să luăm toate măsurile pen
îndelungat de formare a oamenilor. tru a asigura buna îngrijire a cul
Există la noi, la mină, iniţiativa turilor, dar şi strîngerea în cele
lansată de brigada lui Ioan Co- mai bune condiţii a recoltelor —
Iniţiativa se numeşte „brigada de Cu partidul călăuză, şi, aş putea spune, un semn că
aceasta fiind o sarcină imediată
jocariu şi preluată, prin organiza
ţiile de partid, de toate brigăzile.
am înţeles ce înseamnă educaţie
producţie şi educaţie socialistă". socialistă !“. Ţinem să raportăm
Este o adevărată şcoală la care că am îndeplinit cu cinste această
minerii învaţă să devină oameni sarcină. împreună cu tovarăşii mei
noi, tari în lupta cu greutăţile, Petru Breteanu, Victor Bolea, August 1975 : Premieră industrială la Hunedoara
gata să-şi ajute semenul. Este o liberi şi stăpîni Toader . Romulus şi Viorel Samoi- zat, intră in exploatare. Siderurgiştii trimit o te
şcoală cu „sala de curs“ în aba lescu, rie-am mobilizat şi lucrînd răşul Nicolae Ceauşescu, în care se angajează să
tajele minei, dar şi în viaţa în co în schimburi prelungite, am făcut îndeplinirea exemplară a politicii partidului. Cuvin
lectiv. Subordonîndu-ne ei toate la timp şi de calitate lucrările de 197G : Faptele lor de muncă înseamnă 63 000 tone
preocupările noastre, reuşim ca întreţinere a culturilor, am strîns
se măsoară în tone de cărbune pe destine, făurim o
astăzi să întîmpinăm sărbătoarea într-un timp record recolta de orz
Eliberării nu doar cu realizări ce şi grîu, precum şi furajele. Eu
personal, folosind din plin capa
peste plan şi se exprimă în randa citatea combinei, am reuşit să re
mente înalte. O întîmpinăm cu coltez zilnic cîte 40 tone de grîu,
mîndria de a merge înainte, strîns adică zeci de mii de pîini ! C.A.P.
tatea în .faţă. La înţelegerea şi în societate superioară, cord global, au terminat la vreme
Foit şi Bobîlna, unde lucrăm în a-
uniţi în jurul unui scop. Scopul
ni-1 pune partidul cu toată clari
secerişul griului. De asemenea,
suşirea lui am ajuns prin munca am reuşit să realizăm planul anual
neobosită a comuniştilor. De aceea, valoric pe secţie şi tractor.
cînd noi, cei din brigada pe care Avem un colectiv de muncă unit
o conduc, vom defila la sărbă şi ne sprijinim reciproc pentru
toarea Eliberării, o vom face cu un osn nou a obţine rezultate ,cît mai bune.
mîndria dublei noastre realizări. Meseria de mecanizator este o
meserie complexă şi noi ne stră
CONSTANTIN CHIŢOIU duim să învăţăm în permanenţă,
să folosim cît mai bine întreaga
miner, şef de brigadă la mina gamă de tractoare şi maşini agri
Lonea cole, să cunoaştem tehnologiile de
lucru la toate' culturile, să ne ri
PRESTIGIUL ŢĂRII STĂ care alt component al formaţiei lizarea unor producţii tot mai dicăm nivelul politic şi cultural,
noastre sau al colectivului termo mari, care să asigure o bună a- însuşindu-ne politica partidului.
ÎN PUTERILE NOASTRE centralei, îţi poţi forma convinge provizionare a oamenilor muncii Oameni cu conştiinţă muncitoreas
rea că energeticienii sînt oameni cu produse agroalimentare. că, educaţi de partid, noi mecani
După cum se ştie, colectivul de nădejde, că între vorbele şi CATRINA ROŞ zatorii muncim cu hărnicie pă
Combinatului siderurgic Hunedoa faptele lor nu există deosebire. îngrijitoare de animale la ferma mântul şi îi smulgem tot mai mul
ra a păşit în noul cincinal 1976— de vaci a Complexului te roade.
1980, la înfăptuirea obiectivelor sta NICOLAE LAZAR PETRU EVI
bilite de Congresul al Xl-lea al maistru la atelierul de reparaţii intercooperatist din Orăştie mecanic agricol la secţia de
partidului, cu o chemare la în cazane al Centralei termoelectrice mecanizare de la C.A.P. Bobilna
trecere, adresată tuturor metalur- Mintia
giştilor ţării. In această chemare RĂSPUNDEM
se află înglobată dorinţa noastră AVEM ÎN GRIJĂ Sfirşitul anului 1975 : O altă premieră, de dala aceasl
nestrămutată de a îndeplini exem COMANDAMENTULUI Sc inaugurează casa de cultură, un Însemnat edifica
plar sarcinile ce ne revin, hotă- CONSTRUIM Şl MULT O MARE AVUŢIE - spirituală a judeţului, care se aliniază eu prestanţă ce!
rîrea de a ne menţine în primul Şl BINE, IN NUMELE SOCIAL AL EDUCĂRII PĂDUREA... de cultură, cluburilor, căminelor culturale puse la disp<
rînd al producătorilor de metal ai dorenilor in anii de istorie nouă, socialistă a patriei.
României socialiste. Şi, această ho UNUI SCOP NOBIL — Ne-am obişnuit ca în fiecare au-
tărâre o transformăm zi de zi în gusţ să evaluăm, sub semnul său Sînt un om al pădurilor, de 18
fapte, în tone de oţel peste plan. BUNĂSTAREA OAMENILOR sărbătoresc, marile prefaceri la a ani ocrotesc şi mă străduiesc să
Recent a avut loc adunarea ge căror înfăptuire am fost martori dezvolt, alături de ceilalţi silvi
nerală a reprezentanţilor oamenilor Noi, constructorii, înălţăm blocuri şi părtaşi. De această dată, sub cultori, această mare bogăţie a ţă
muncii din combinat, care a făcut de locuinţe şi edificii sociale şi stanţa şi diversitatea implicaţiilor rii — pădurea. In apărarea şi în
o analiză cuprinzătoare asupra re culturale. Muncind şi învăţînd, ne educative ale şcolii — a cărei me dezvoltarea ei am simţit totdeauna
zultatelor activităţii noastre. Tre perfecţionăm continuu pregătirea nire nobilă o slujesc de peste că mă pot sprijini pe ceea ce
buie să spun că avem sentimentul profesională, ne ridicăm nivelul de două decenii — sînt mai evidente partidul a sădit ân oameni — con
satisfacţiei pentru rezultatele bune cunoştinţe politice- şi culturale şi, ca orieînd. Le-a dat-o marele fo ştiinţa datoriei lor de proprietari
obţinute. Colectivele de la lami la şcoala muncii, ne formăm ca rum al spiritualităţii româneşti — şi producători ai bunurilor ţării.
noare, de pildă, — într-unul din cetăţeni demni ai patriei noastre Congresul educaţiei politice şi al Partidul a trasat un program
ele lucrez şi eu — au dat peste socialiste. Unii spun că e greu să culturii socialiste — care a statuat de perspectivă, pînă în anul 2010,
planul pe 7 luni nu mai puţin de şi munceşti şi să înveţi. Eu spun cu şi mai multă claritate marele pentru conservarea şi dezvoltarea
63118 tone de metal. Aceasta în că nu. Argumente: cinci dintre rol al şcolii în formarea omului patrimoniului forestier. Ne-am an
seamnă că în intervalul amintit zidarii mei au terminat sau vor de mîine. gajat la înfăptuirea lui cu toată
noi ne-am depăşit angajamentul a- termina liceul. Eu şi cu colegul Intr-un asemenea moment, cînd energia noastră. Cetăţenii satelor
sumat în chemare de cîteva ori. meu, Petru Leali, am intrat în lucrările Congresului închinat for comunei au făcut şi ei acelaşi lu
O însemnată parte din metalul acest an la Institutul de subingi- mării omului au imprimat muncii cru. în această primăvară, elevii
neri din Hunedoara. Iosif Vinga, noastre un conţinut profund şi o şi cetăţenii din satul Almaş, de
nostru trece graniţele ţării, în ca
drul relaţiilor economice ale ţării Doina Sîngeorzan şi Pavel Jurca metodologie elevată, putem afirma pildă, au plantat 2 000 de puieţi de
noastre cu tot mai multe state. El sînt Ia liceu, iar patru din cei 13 că educaţia tineretului şcolar nu molid, iar elevii încă 1 200 nuci,
zidari din echipa mea îşi com este o problemă specializată a a- totul prin muncă patriotică. Este
este, astfel, unul din ambasadorii numitor discipline de ■ învăţămînt, în plină desfăşurare campania de
noştri. Prin calităţile sale, în con pletează studiile de cultură gene
tinuă perfecţionare, oţelul hune- rală. Toţi ne-am cajificat prin şcoli ci o sarcină a şcolii în totalitatea recoltare a fructelor de pădure, de
ei, deci a fiecărui cadru didac curăţare a fondului forestier pe
dorean se bucură de aprecierea profesionale sau la locul de mun
partenerilor. Aşa stînd lucrurile, că. Sîntem ca o familie de mun tic în parte. Pe această bază a- raza Ocolului silvic Ilia. în toate O grijă cu totul deosebită se a-
studierii de către elevi d unor sectorul silvic ne sprijinim pe a-
organizaţia noastră de partid acor citori bine sudată şi ne ajutăm re vem în vedere o reconsiderare a acţiunile acestea, noi lucrătorii din cordă creşterii şi educării tinere Magazinul „Palia"
ciproc pentru a ne forma ca oa
dă o aţenţie sporită îmbunătăţirii meni şi cetăţeni de nădejde ai pa discipline de învăţămînt, ca limba jutorul cetăţenilor. lor vlăstare. In ultima vreme bune ale Orăştiei •
comercial, simbol a
permanente a calităţii laminatelor, triei. şi literatura română, istoria pa Avem în grijă o mare avuţie — s-au construit creşe, cămine, gră deplină a tuturor o
diniţe în toate localităţile jude
în adunările generale, în şedin Anul trecut mi-am întemeiat o triei, ştiinţele sociale, studiul mun pădurea. îi cunoaştem valoarea şi ţului, numărul copiilor ce le fo parare a acesteia,
ţele operative, pe întregul flux familie • şl am primit apartament. cii, concomitent cu accentuarea importanţa. Personal subordonez losesc trecînd de 18 000, număr ce einalul trecut voi ut
tehnologic urmărim cu deosebită Anul acesta soţia, Natalia, munci caracterului lor politic formativ. dezvoltării ei toată priceperea şi sporeşte mereu. crescut cu peste 41
ascuţime buna desfăşurare a lu toare în comerţ, mi-a născut un Acţionînd pe . aceste coordonate, munca mea. Acelaşi lucru vreau
crului. Paralel cu aceasta, ne ocu fiu : Marius-Gheorghe. Gînduri de liceul nostru se afirmă tot mai să-l facă şi copilul meu, care va
păm de^. creşterea şî educarea oa viitor: să termin institutul şi să fac viguros. Dealtfel, cuprinderea în intra în acest an în treapta I a
menilor. a răspunderii pentru în din feciorul meu un om de nă prima treaptă de liceu a tuturor liceului silvic. Acestea toate fac
deplinirea conştiincioasă a sarcini dejde, care să-mi poarte cu cinste absolvenţilor ciclului gimnazial, re parte din mulţumirile mele sufle
lor. Şi în această direcţie obţinem numele. zultatele bune obţinute de elevii teşti, posibile pentru că în urină
rezultate bune. Vom face totul şi FLOREA BĂRBULESCU noştri la concursul de admitere în cu 32 de ani a răsărit soarele lui
de acum înainte pentru ca oţelul treapta a II-a de liceu, în învă- August al Eliberării.
nostru să sporească forţa econo şef de echipă zidari, şantierul 2, ţămîntul superior, premiile şi men ALEXANDRU BOŞGA
mică a patriei, să-i înalţe presti lotul 22 al T.C. Deva ţiunile obţinute la fazele judeţene brigadier silvic la brigada Zam a
giul în lume. şi republicane ale concursurilor Ocolului silvic Ilia
APLICIND TEHNOLOGII
ANDRICA LUDOVIC Ancheta noastră a surprins doar un mănunchi de gînduri şi îm
laminator, C.S. Hunedoara MODERNE, OBŢINEM pliniri, de opţiuni ale marelui detaşament al oamenilor muncii hu-
nedoreni angajaţi cu tot ce au mai bun în eroica epopee naţională
REZULTATE SUPERIOARE deschisă de Augustul eliberator. Călăuziţi de partid, oamenii mun
cii dc pe aceste meleaguri atît de înfloritoare au scris, prin efor
PRODUCEM LUMINĂ turi şi intense trăiri, pagini de istorie nouă, au dăltuit realizări mi
Tehnologiile moderne îşi găsesc
SI FORMĂM OAMENI cîmp tot mai larg de aplicare în nunate, nutresc — la unison cu întregul popor — gînduri cuteză
sectorul de creştere a animalelbr. toare de viitor. Acţionînd în spiritul Programului partidului adop
LUMINAŢI în acest sens, este cît se. poate de tat de Congresul al Xl-lea, a documentelor Congresului educaţiei
expresiv exemplul fermei noastre politico^ şi al culturii socialiste, fiecare hunedorean — pe platfor
Toţi lucrătorii din formaţia pe de vaci cu lapte. Creşterea anima mele siderurgice, în mine, în unităţile energetice, în fabrici şi pe
şantiere, pe ogoare sau la catedră — îşi aduce o plenară contri
care o conduc simt marea răs lelor în sistemul pe grătare sau buţie la făurirea unei societăţi superioare, a unui om demn, revo
pundere ce ne revine, aceea de a în stabulaţie liberă, practicarea luţionar, multilateral pregătit, conştient de îndatoririle ce îi revin
produce cu maximă eficienţă e- mulsului mecanic, adăparea auto în edificarea societăţii socialiste şi comuniste.
mată şi administrarea mecanizată
nergie şi lumină. Pe graficul de a furajelor sînt elemente care asi
putere se regăseşte cu prisosinţă gură o productivitate ridicată a Sfirşitul lui ’75 prilejuieşte o nouă premieră la B
şi preocuparea comuniştilor de a muncii şi rezultate economice su Declaraţii consemnate de : C. ARMEANU, L LICIU, N. BADIU, sportive — bazinul de înot. Siderurgiştii au la înde
forma oameni cu o înaltă conştiin perioare. Fireşte că şi noi, îngri- I. CIOCLEi, N. TlRCOB reşte, nu vor intlrzia mult nici performanţele...
