Page 3 - Drumul_socialismului_1976_08
P. 3
DRUMUL SOCIALISMULUI @ Nr. 6126 ® MARTI, 3 AUGUST 1976 Pag. 3
Bărbaţi
primele
ÎN DOMENIUL PRODUCERII MATERIILO R PRIME SI MATERIALELOR NU La sfirşitul acestei săptămîni, du
EXISTĂ NICI O LIMITĂ DE DEPĂŞIRE A PLANUL UI DE STAT. PENTRU ACEASTA minică, se sărbătoreşte Ziua mi
nerului. Este una dintre primele
sărbători instituţionalizate de so
NU E NEVOIE SĂ SE CEARĂ APROBARE, DEŞI GUR, ÎN -LIMITA UNEI EXPLOA cietatea socialistă, închinate mari
detaşamente
TĂRI RAŢIONALE SI A MENŢINERII REZERVELOR ÎN CONFORMITATE CU PLA lor noastre mineri, ceferişti, munci
con
:
toreşti
Brigadierul IO AN COJOCARU structori. De ziua lor, minerii pa
■este autorul iniţiativei „Brigada NUL triei — in rîndurile cărora cei din
de producţie şi educaţie socia- judeţ ocupă un loc de frunte —
listil“, valoroasă acţiune ce vi N5COLAE CEAUŞESCU sint înconjuraţi cu aleasă stimă de
zează ridicarea nivelului profe către întregul nostru popor, pen
sional şi moral-politie al munci (Din cuvintarea Ia şedinţa comună a C.C. al P.C.R. tru glorioasele lor tradiţii revolu
torilor mineri. Iniţiativa a fost ţionare, pentru contribuţia de prim
generalizată in întreaga Vale a şi Consiliului Suprem al Dezvoltării Economice şi Sociale ordin adusă progresului economic
Jiului şi la alte unităţi miniere a României, 1 iulie a.c.) al ţării.
din judeţ. In prezent brigada lu Minerii hunedoreni au, intr-ade
crează cu unul dintre cele măi văr, glorioase tradiţii. De fapt, pe
moderne complexe de tăiere şi aceste meleaguri mineritul s-a
susţinere mecanizată, obţinând o practicat de milenii. In toate ma
productivitate de peste 16 tone pe Locui fruntaş obligă rile încleştări — in răscoala con
post. Panou dusă de Horia, Cloşca şi Crişan,
cu o lună mai devreme în revoluţia din 1848—1849 şi in
In înlîmpinarea Zilei mi Exploatarea minieră Vulcan s-a situat, alte ridicări la luptă pentru drep
tate socială şi fiinţă naţională —
Colectivul I.M. Barza a intrat In cinci nerului şi a marii sărbă de doi ani consecutiv, in fruntea între
nalul revoluţiei tehnico-ştiinţifice hotă tori naţionale — 23 August cerii dintre muieri, fiind distinsă pentru
ra . să-şi realizezo -exemplar îndatoririle — minorii din judeţul Hu aceasta, de fiecare dată, cu Ordinul
ce-i revin. Cele 7 iniţiative, dintre care nedoara raportează succe Muncii clasa I. De aceea, colectivul
aş aminti -doar cîteva : „Să lucrăm cei se deosebite: nostru, conştient că aceste realizări ne Nobleţea unei
puţiu o zi pe lună cu exploziv econo- . o Din Valea Jiului ne-a obligă la mai mult, a lansat în acest
misit“, „Eu controlez, cu produc, eu răs fost transmisă ştirea că an chemarea la întrecerea socialistă că
pund", „Cel mai bun maistru, cei mai minerii au dat, peste pre tre toţi minerii ţării. Sîntem hotărîţi să profesiuni dîrze
bun şef de echipă", mobilizează şi antre vederile pe 7 luni, mai ne clasăm şi in acest an in frunte.
nează colectivele de la fiecare loc de mult de 100 000 tone de căr La sfirşitul semestrului I sectorul nos
muncă. Am stabilit in consiliul oame bune net, cea mai substan tru, sectorul III, s-a situat în friintea
nilor muncii un plan de măsuri teh- ţială contribuţie adueînd-o întrecerii pe exploatare, cxtrăgînd în minerii din Apuseni, Poiana Rus-
nico-organizatOL'ice, foarte cuprinzător colectivele minelor Vulcan, plus .peste 5 000 de tone de cărbune. căi, din Valea Jiului s-au situai
şi ştiinţific fundamentat, care asigură Uricani, iPetriia, Paroşoni Vrem ca şi la sfirşitul acului să fim tot in primele rînduri. Reprezentanţii
formaţiilor de lucru oondiţii de a des şi I.on&a. pe aceiaşi loc. Acum ne preocupă, în lor şi-au pus girul pe marele act
făşura întrecerea socialistă cu rezultate O Centrala minereurilor mod deosebit, creşterea productivităţii ii unirii din '1918. O pagină ne
buno. Ea rindul lor comitetul de partid, Deva a îndeplinit planul pe muncii, lucru de care ar trebui să ţină pieritoare in luptele revoluţionare
organizaţiile de bază, toţi comuniştii în 7 luni la producţia globa seama şi celelalte sectoare, unde .acest ale clasei muncitoare, sub condu
treprind o seamă dc acţiuni politice, lă (pe totalul unităţilor din indicator nu a fost realizat. Acţionăm cerea Partidului Comunist Român,
sprijină raioanele şi ‘sectoarele cu acti judeţul nostru), cu 12 zile pentru o gospodărire mai bună a echi au înscris minerii din Lupeni in
vitate :mai slabă. mai devreme, colectivul de pamentelor dc susţinere, pentru întărirea august 1929.
Dorim să fim printre primii care să la E.M. Certei a realizat disciplinei la fiecare ioc de muncă. Men Minerii hunedoreni au un pre
VESPASIAN CATANA este omul raporteze că şi-au adus contribuţia la sarcinile aferente perioadei ţionăm că toţi şefii de brigadă din sec zent demn şi sint angajaţi intr-un
despre care se spune că a extras îndeplinirea angajamentului anual, pe cu 48 zile mal -devreme, torul nostru sînt comunişti. O metodă mare viitor. Ei reprezintă cpl mai
un „munte** de cărbune peste întreg oraşul Brad, adică realizarea pla iar cel de la I.M. Hune de muncă, pe care o folosim şi care numeros detaşament de muncă
plan. Şi, intr-adevăr, în cincinalul nului pe 1976 cu cel puţin o lună dc doara eu 18 zile. după cum se vede a -dat roade, este din judeţ şi aduc o contribuţie e-
trecut el a scos la lumină 110 000 zile mai devreme. Şi ceea ce am realizat O Colectivul E.M. Deva dialogul permanent al conducerii secto senţială la asigurarea bazei de ma
tone de cărbune în plus. pînă aciun este edificator. Am depăşit se prezintă ou cele mai rului, al organizaţiei de partid din sec terii prime şi cărbune a economi
substanţiale depăşiri la in
producţia globală cu 9,8 la sută, iar pe dicatorii de plan din în tor cu brigadierii, cu minerii. ei socialiste. Valea Jiului, ca şi
cea marfă cu 4,9 Ia sută. Indicele dc treaga istorie a minei: .Eu conduc o brigadă de 22 dc oameni. mineritul metalifer hunedorean au
productivitate a crescut cu 10,4 la sută, Am avut unele cazuri de indisciplină, constituit şi constituie, de aseme
valoric insemnlnd 1472 lei/angajat peste 12 500 tone de minereu ex J dar comuniştii, toţi ceilalţi ortaci din nea, o şcoală de cadre pentru în
tras în plus pe ’7 luni, iar
sarcinile de plan, şi '852 lei peste anga brigadă au intervenit holărit. Acum treaga industrie extractivă a Ro
la semestru: 12,3 milioane
jamentul asumat. Am obţinut însemnate lei economii la io lai chel lucrurile merg bine. Ne facem datoria mâniei.
economii ia prcrţul de cost şi am redus tuieli de producţie, 4,8 mi aşa cum se cere, zilnic, în fiecare Se spune despre profesiunea de
cheltuielile la 1000 lei producţie marfă. lioane lei economii la chel schimb. înţelegem că numai in asa fel miner că este o muncă de băr
Ne preocupăm pentru reducerea consu tuielile materiale şl 12,5 contribuim la îndeplinirea obiectivului bat, care cere şi formează o vo
murilor specifice Ia exploziv, lemn de milioane lei beneficii su pe care şi l-a propus şi la care ţine inţă mai puternică dectt cea mai
mină, metal. Sintom cu faţa spre vii plimentare. colectivul minei noastre i ocuparea pen dură stincă. Aceasta nu este o ca
tor, iar viitorul pentru noi înseamnă 87 tru a treia oară a locului inlîi pe ra racterizare figurativă. Minerii su
de echipe evidenţiate şi 514 fruntaşi. e în prima jumătate a mură pun voinţei lor la propriu şi cele
anului, productivitatea mun NICOLAE ŞUFAN mai dure roci, smulgindu-le bo
cii a crescut la E.M. Ghe- găţiile, dind dovadă, in toate îm
NICOLAE PANTEA lar cu 12 la sută, angaja locţiitorul şefului de sector, prejurările, de un inalt spirit de
secretarul Comitetului de partid mentul asumat in .întrece GHFORGHE ARVUNESCU abnegaţie şi întrajutorare ome
rea socialistă fiind realizai
nească .
de la I.M. Barza în întregime. brigadier E.M. Vulcan Profesiunea da miner este no
bilă şi preţuită. Ea stă la baza
activităţii industriale a societăţii.
Minerii din judeţ au propriii Eroi
Minerul PETRU GROZA, de la ai Muncii Socialiste, mii de frun
E.M. Deva, conduce o formaţie taşi înconjuraţi cu profund res
de lucru care are peste 20 locuri pect de către colectivităţile din ca
de muncă, 7 maşini de încărcat re fac parte, ca şi de ceilalţi oa
şi 3 cărucioare cu perforatoare în centrul atenţiei colectivului do iul cincinal, , a activităţii pentru tics- fi cu 29 la sută mai ridicat faţă de meni ai muncii, dc tinăra genera
grele în dotare. Brigada sa, deşi oameni ai muncii de la întreprinde •oojjeruşea <ic noi rezerve tle materii anul 1975. ţie de pionieri şi şcolari. Dar cea
dispersată hTtr-un sfert din aba prime şi combustibil, de creare a In vederea sporirii contribuţiei mai aleasă preţuire a activităţii
tajele minei, obţine constant o rea de prospecţiuni şi explorări ge noi surse pentru sporirea producţiei. noastre la asigurarea de materii pri lor eroice ' este dată de către
productivitate de 16—18 tone mi ologice Hunedoara — Deva, stau re Încă de pe acum, noi nc-am sporit me minerale, iu cadrul Întreprinderii partid, de conducerea sa. „Ştim
nereu tpe .post şi importante eco comandările şi orientările cuprinse In activitatea de cercetare şi prospecta a fost deschis un front larg de că minerii sint oameni de cuvint ;
nomii la materialoi re pentru a valorifica superior re activitate, mai ales pe linia creşterii
expunerea secretarului general al sursele de mnter.il prime şi minerale iniţiativelor. Rezultatele nu s-au lă întotdeauna ei au constituit un de
taşament puternic al clasei noastre
partidului, t o v a r ă ş u l 'Nicolae din subsolul judeţului. In această sat mult timp aşteptate. Prin redu muncitoare, un detaşament de în
Ceauşescu, la şedinţa comună a C.C. perioadă se execută un mare volum cerea diametrelor de foraj la sondă, credere al partidului", sublinia se
al P.C.R. şi a Consiliului Suprem al de lucrări tle prospecţiuni geologice de -exemplu, a crescut .simţitor viteza cretarul general al partidului, to
de înaintare şi s-au redus vi zii si i
şi explorare preliminară de detaliu
Dezvoltării Economice şi Sociale a pentru cărbuni, minereuri de fier, cheltuielile pe metru forat. S-a _a- varăşul Nicolae Ceauşescu, la me
morabila intilnlre cu minerii Văii
României, din 1 iulie 1976, »cu privire minereuri cuprifere şi auro-tvrginli- cordat o atenţie sporită şi .lucrărilor Jiului. Da, pe mineri partidul nos
la necesitatea intensificării, in aciua- fere, bauxite şi substanţe nemetali geologice din subteran. Faţă de pri tru s-a bizuit şi se bizuie cu cea
fere. In cursul actualului cincinal mul semestru al anului tretsut, gra mal înaltă încredere pentru că cu-
vom finaliza o serie de lucrări do dul de mecanizare al încărcării rocii vîniul lor este fapta.
cercetare geologică, predind unităţi a crescut eu 38 do procente. Prin Astăzi, cind reţeaua de invuţă-
lor de exploatare rezervele puşc in aplicarea de cadre incomplete. de mînt din judeţ oferă calificarea pe
susţinere, acolo unde roca o permite,
una# pe evidenţă la mina Muticei, la Ohaba- s-au obţinut importante economii do toate treptele acestei profesiuni
nobile şi preţuite, cind munca de
Ponor, E.M. Certej şi în alte zone
ale judeţului. Activitatea noastră nu masă lemnoasă. miner este tot mai mult uşurată
Acestea sînt numai cîteva din rea
de progresul tehnic, cind se pun
trepî eie hă m ic iei se încheie însă aici. Vom începe lu lizările noastre, dar constituie o do noi sarcini în asigurarea cu ma
prospecţiune
şi
explorare
de
crări
în noi zone cu premize favorabile vadă pregnantă că orientările şi in terii prime a operei de edifica
dicaţiile secretatului general al par
re a viitorului socialist şi comu
iLa mina Petrila, in holul de la de acumulări de substanţe minerale tidului, tovarăşul Nicoinc Ceauşescu, nist, mineritul cheamă noile gene
intrarea in clădirea principală se utile: minereuri ' de fier, minereuri constituie un puternic factor mobi raţii Hunedorene pentru a se în
complexe îşi cmarţuri.
află .aşezat la vedere un panou lizator în îndeplinirea şi depăşirea rola în această activitate bărbă
Pretinde o disciplină fermă şi O mărturie a intensificării efortu sarcinilor ce revin celor- care desfHid tească, plină de satisfacţii ‘munci
folosirea timpului de lucru cil mare, de unde te privesc surxzător rilor de punere in evidenţă de noi minerilor calea spre bogăţiile sub toreşti, cu tradiţii atit de îndelun
mai judicios, se menţine an dc bărbaţi puternici, pe ale căror fe zăcăminte este însuşi creşterea de solului românesc. gate pe meleagurile noastre, care
an fruntaş în întrecere, realiză ţe, ce par ciopUte-n stincă, stă rezerve planificate (mai mare cu cea tezaurizează imense valori mate
rile lunare depăşesc 160 procente. întipărită . mindria şi nobleţea, a- 100 la sută pentru minereuri de fier IOAf-J CIOFLICA riale şi omeneşti.
(Lucrează la o premieră pentru cea nobleţe pe care numai munca şi neferoase), cit Şi volumul dc fi
I.M. Barza — un panou unde se nanţare care la finele anului 1930 va inginer şef la I.P.E.G. Deva
va aplica metoda cu sub etaje, din adincuri le-o -Hăituieşte pe chip
sporind productivitatea muncii cu şi-n suflet. Dar nu sînt singuri.
35—4t» la sută. Acesta este TLIE Lingă fiecare bărbat stă unul sau
ŢARANTT, miner, şef de brigadă, doi copii, frumoşi, cu privirea se
sectorul valea Morii, I.NI. Barza. nină. Ce caută aceşti copii aici,
la mină, unde munca-i aspră, băr
bătească ? Cc-au făcut ei de stau tuit în acest scop, la unităţile miniere din judeţ,
alături de mineri ? Te dumireşti © Progresul tehnic — acest element primordial peste 400 milioane lei. Fonduri la fel de importante
repede după ce citeşti genericul al uşurării muncii fizice şi al sporirii productivită sînt prevăzute si pentru actualul eincinai.
ţii acesteia — este un aliat de nădejde al minerilor
de pe frontispiciu : „Copiii, min- din judeţul nostru în eforturile lor pline de dă
dria părinţilor şi a şcolii — pă © în cadrul preocupării generale pentru îmbu
ruire pentru asigurarea economiei naţionale cu
rinţii, pildă vie a copiilor", materii prime şi combustibil. In cincinalul trecut, nătăţirea condiţiilor de locuit, minerii se bucură
de o atenţie aparte. In oraşele miniere din Valea
Holărirea de a aşeza la loc de la minele din Valea Jiului şi' la cele aparţinătoare Jiului au fost date in folosinţa, în cincinalul tre
cinste părinţii fruntaşi în muncă Centralei minereurilor Deva s-au introdus, mai cut, 5 701 apartamente şi 3 cămine de nefamilişti
alături de copiii lor, tot fruntaşi, masiv decît in toate perioadele, noi utilaje, instala cu 900 locuri, iar pentru fiii minerilor stau la dis
■dar la învăţătură, a fost luată de ţii şi echipamente cu performante ridicate : Com poziţie 46 creşe şi cămirie. Da Brad, Ghelar, Deva,
comitetul de partid al minei la plexe de tăiere şi susţinere mecanizată, maşini de Certeju de Sus muncitorii mineri au primit, de
propunerea şcolii. Citim cîteva nu încărcat cu cupă si siloz, cărucioare de perforat, asemenea, peste 1 200 apartamente noi şi numeroa
me ...Eugen Voicu, şef de brigadă, foreze şi suitori, perforatoare grele cu comandă se locuri în cămine de nefamilişti.
alături de copiii săi Mihai şi Ele de la distantă şi altele. • Minerii din judeţ şi familiile lor au benefi
na, maistrul miner loan Bodelosz e O preocupare tot mai susţinută a existat şi e- ciat şi vor beneficia în acest an de aproape 6 000
şi fiica sa Maria, elevă în clasa a xistă pentru perfecţionarea metodelor de extrac bilete de odihnă şi tratament balnear numai prin
CONSTANTIN TRIFAN, miner, ţie — abataje cu grinzi metalice îngropate în va sindicate.
şef -de brigadă la E.M. Ghelar, Vll-a, Iosif Krausz, artificier, îm tră, cu front scurt, exploatarea cu subetaje şi sur
este autorul ‘iniţiativei „NICI UN preună cu Helena, elevă in clasa pare la minereuri, cu grinzi păşitoare în stratu
ABATAJ CU MAŞINA DE ÎN a IV-a, inginerul Grigore Grăjdan, rile subţiri de cărbune etc. —, însoţită de o creşte
CĂRCAT SUB RANDAMENTUL
DE G TONE PE POST“. „Munca şeful celui mai bun sector, cu Bog re foarte substanţială a productivităţii muncii şi Pagină realizată de :
în mină nu-i ca m farmacie — dan, elev în clasa a ll-a, şi mulţi de reducerea consumului de material lemnos. MÎRZA, V. CIORBAGIU, M. LEPADATU,
spune adesea C. Trifan. E grea. • Partidul şi statul nostru socialist acordă o de
Dar pe noi ne ajută mult maşi ■alţii. Tuturor, părinţi şi copii, le osebită grijă îmbunătăţirii continue a securităţii D. CORPADE
nile. Trebuie să ştii să le stru urăm să urce împreună tot mai muncii în minerit. In cincinalul trecut s-au -chel
neşti şi să le ceri cit mai mult**.
sus pe treptele hărniciei.