Page 34 - Drumul_socialismului_1976_08

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI 9 NR. 6131 ® MARŢI, 31 AUGUST 1976

VIAŢA DE PARTID .
70 de ani de la greva generală din

Io înfăptuirea Măririlor 1906 a minerilor din Valea Jiului

In cea de-a doua jumătate a se­ Depăşind momentul Întreruperii muncă, pînă la istovire, prin cele
se cere organizare colului al XlX-lea se înregistrează vremelnice a activităţii P.S.D.M.R. se adaugă lipsa unei asistenţe sociale
12-14 ore de muncă zilnică, la care
din 1899, al greutăţilor create de cri­
un proces de dezvoltare a industriei
za economică din 1899—1902, activi­
româneşti ; forţele de producţie cu­
nosc in general o evoluţie puternică, tatea sindicală işi continuă cursul. eficace, a concediului de odihnă şi a
se extind relaţiile de producţie ca­ In Transilvania mişcarea sindicală hranei îndestulătoare. Din cauza sala­
riilor extrem de reduse, în luna februa­
pitaliste. In acelaşi timp creşte nu-
şi perseverenţă mericeşte noua clasă socială, prole­ se dezvoltă de asemenea, pe o linie rie 1906 a izbucnit greva de la Lupcni,
ascendentă. Legăturile mişcării mun­
tariatul, care se afirmă tot mai pu­
ternic în lupta de emancipare a citoreşti din Transilvania cu mişcarea care s-a soldat cu victoria muncito­
revoluţionară
din
Românie
întreaga
rilor. Pentru aceleaşi motive, în iu­
ţării.
Acest adevăr îl cunoaşte din — După cîte ştim, colectivul sec­ au avut un rol deosebit de im­ lie 1906 au intrat în grevă muncitorii
proprie experienţă biroul organiza­ ţiei nu este chiar omogen din Odată cu apariţia pe scena istoriei portant în ceea ce priveşte în­ de la minele de aur : Ruda — „12
ţiei de bază de la secţia a 3-a me­ punct de vedere al profesiilor. A- a proletariatului, pe măsura inten­ tărirea conştiinţei de clasă şi apostoli", Gurabarza, Musariu şi Va­
canică a I.M.M.R. Simeria. i în le­ veţi o grupare de rotărie-legare, sificării organizării lui de clasă, în­ în aprofundarea sarcinilor ce re­ lea Morii.
gătură cu această experienţă, am alta de forjă-arcurărie şi alta de cep să pătrundă In România ideile veneau proletariatului român. Unele Organele centrale de stat hab-
avut o convorbire cu subinginerul strungărie. Cum acţionează orga­ socialismului. Aşa cum se arată în greve muncitoreşti, care au avut loc sburgice prin circulara nr. 1543 din
Iuliu Bogdan, secretarul organiza­ nizaţia de bază în aceste condiţii ? Programul partidului de făurire a la Bucureşti, Galaţi, Timişoara, Tur- 15 martie 1906 şi alte ordine din
ţiei de bază din secţie. — Pentru a asigura o cuprindere societăţii socialiste multilateral dez­ nu Severin, Arad, Rădăuţi, Cernăuţi vara aceluiaşi an, alarmate de am­
— Deci, tovarăşe secretar, ac- corespunzătoare a întregului colec­ voltate şi înaintare a României spre şi Braşov, refacerea organizaţiilor po­
ceptînd că pentru ducerea la înde­ tiv, a tuturor locurilor de muncă, comunism, „încă din deceniile al litice, editarea unor ziare muncito­ ploarea acţiunilor greviste, s-au a-
plinire a unei hotărîri sînt nece­ am creat 3 grupe de partid, toc­ Vll-lea şi al VlII-lea ale secolului reşti cum a fost „România munci­ dresat urgent, confidenţial, comitetu­
sare cîteva elemente de acţiune, mai ţinînd seama de acea împăr­ trecut, încep să se creeze în ţara toare", „Adevărul", „Erdăly Mun- lui suprem al Hunedoarei de a lua
dintre care nu trebuie să lipsească ţire de care vorbeaţi. Grupele de noastră asociaţii şi cluburi muncito­ kâs", „Lupta” etc-, organizarea ac­ orice măsură eficace pe care o cre­
organizarea şi perseverenţa tenace, partid ne ajută în abordarea com­ reşti, iau fiinţă cercuri socialiste, ţiunilor de solidaritate internaţiona- dea necesară pentru reprimarea ac­
vă rog să recurgeţi la un exem­ petentă şi operativă a probleme­ apar o şerie de publicaţii ale aces­ ILstă cu prima revoluţie rusă din ţiunilor greviste, pentru supraveghe­
plu concret. lor specifice, inclusiv atunci cînd tora ; la sfîrşiţul secolului trecut şi 1905 au impulsionat mişcarea sindi­ rea îndeaproape a cunoscutelor cen­
— Da. Mă voi referi ia o ho- este vorba de organizarea şi ur­ începutul secolului al XX-lea se cală. Necesitatea tot mai acută a ale­ tre muncitoreşti şi îndepărtarea de
tărîre luată de adunarea genera­ mărirea îndeplinirii hotărîrilor a- creează organizaţii sindicale, încep gerii unui for central care să coor­ îndată din serviciul societăţilor mi­
lă — să nu vă surprindă — încă doptate, să se desfăşoare acţiuni greviste doneze întreaga activitate, a fost niere a conducătorilor grevişti. Gu­
acum 3 ani. De atunci, secţia noas­ — Ce ne puteţi spune despre ini­ pentru apărarea intereselor clasei rezolvată de Conferinţa pe ţară a vernul monarhiei habsburgice se
tră a trecut la repararea vagoa­ ţiativa proprie a grupei de partid 1 muncitoare şi a libertăţilor democra­ sindicatelor şi cercurilor socialiste, temea, îndeosebi, de o eventuală so­
nelor, pînă atunci reparam loco­ — Vreau să subliniez că întrea­ tice". din august 1906, care a ales Comisia
motive. Această trecere n-a fost ga activitate a grupelor se sub­ Din punct de vedere organizatoric, Generală a Sindicatelor din Româ-* lidarizare a muncitorilor cu ţăranii
secerători din vara anului 1906, ca­
chiar simplă, ea implicînd, în pri­ ordonează organic obiectivelor şi sindicatele din acea vreme erau con­ nia.
mul rînd, cunoştinţele muncitori­ sarcinilor ce le are de îndeplinit stituite pe principiul profesiunilor Numeroase fapte dovedesc că or­ re, de asemenea, işi manifestau ne­
(metalurgişti, mineri, tăbăcari, croi­
lor noştri, chiar ale celor califi­ întreaga organizaţie. Aici este un tori, cizmari, ceferişti etc.). Printre ganizaţiile muncitoreşti din Transil­ mulţumirea prin greve, datorită con­
caţi. Treaba aceasta este cumva larg teren de manifestare a ini­ vania au fost sprijinite sistematic de diţiilor greie de viaţă. în această
asemănătoare cu asimilarea unui ţiativei. Recent, o adunare gene-, primele sindicate create poate fi a- către Comisia Generală a Sindicate­ privinţă, căutau să evite orice con­
produs nou. rală a organizaţiei a analizat mo­ mintit cel al lucrătorilor zidari şi lor din România, de I. C. Frimu tact al muncitorilor cu secerătorii.
în aceste condiţii, organizaţia dul în care se extinde procedeul lemnari din Galaţi (1893), Sindicatul personal şi de alţi militanţi socialişti. In pofida măsurilor represive ale
noastră de bază era datoare să în­ de confecţionare a pieselor de general al lucrătorilor brutari din In contextul dialectic al acestor autorităţilor, la şfîrşitul lunii lui au­
treprindă unele măsuri care să a- schimb prin matriţare. Brăila (1893), Societatea „Egalitatea" împrejurări trebuie cercetată şi înţe­ gust 1906, în urma unei mari demon­
amploarea şi intensitatea acţiu­
leasă
ţjute oamenii să-şi însuşească cu­ Evident că aici a fost direct vi­ a lucrătorilor cizmari din Bucureşti nilor greviste din vechile centre straţii de stradă, a izbucnit o pu­
noştinţe noi, să se recalifice, dacă zat compartimentul forjă-arcurărie. (1894) şi altele. între 1890—1899 in 34 muncitoreşti ale judeţului Hu­ ternică grevă la Petroşani, ce a cu­
vreţi, iar alţii să-şi însuşească o Grupa de partid de aici a prezen­ de oraşe ale ţării îşi desfăşurau ac­ nedoara. Cauzele imediate ale prins apoi întreg bazinul carbonifer
profesie. tat posibilităţile de extindere a tivitatea organizaţii sindicale şi or­ grevelor din 1906 le vom afla în aJ Văii Jiului, considerată ca una
— Şi, cu ce aţi început după a- procedeului, ajungînd pînă la de­ condiţiile de muncă şi de viaţă in­ dintre cele mai mari ridicări la
doptarea hotărîrii ? talii, la nominalizarea pieselor ce ganizaţii de întrajutorare. Sindica­ suportabile. Dacă Ia începutul seco­ luptă ale muncitorilor din Transilva­
— Pentru început am trecut la pot fi confecţionate pe această ca­ tele au servit muncitorilor drept lului al XX-lea asistăm la un avînt nia la începutul secolului al XX-lea.
economic în Transilvania, el trebuie
prelucrarea şi dezbaterea cu toţi le. Pe baza măsurilor stabilite în şcoală de educaţie socialistă, instru­ explicat prin crunta şi nemiloasa ex­ Ea a fost o adevărată bătălie de
muncitorii a instrucţiunilor privi­ acea adunare, vom continua să ac­ ment de luptă solidară împotriva ex­ ploatare a maselor muncitoare, prin clasă, răminînd în conştiinţa genera­
toare la repararea aparatului de ţionăm într-o perspectivă destul ploatatorilor. exploatarea intensivă a forţei de ţiilor de muncitori, care au urmat, ca
rulare, precum şi a documentaţiei de îndelungată. un moment important al mişcării
tehnice. Aceste dezbateri întru­ Vr noastre revoluţionare.
neau toate atributele unei şcoli de însemnătatea grevei din 1906 constă
calificare, a unor seminarii pro­ După trei ani, hotărîrea luată Vizita de lucru a tovarăşului în faptul că, pe lingă revendicările
fesionale. Aveam însă şi lucrători de adunarea generală este consi­ economice, profesionale, a avut şi
necalificaţi, unii tineri, alţii chiar derată înfăptuită. Muncitorii şi-au un pronunţat caracter politic. Ea s-a
mai în vîrstă. Biroul organizaţiei însuşit bine noua meserie şi o e- icoiae Ceauşescu în judeţul Tulcea desfăşurat sub semnul luptei pentru
de bază şi conducerea secţiei a xercită conştiincios, executând lu­ eliberarea socială .şi naţională şi a
purtat discuţii cu ei, îndemnîndu-i crări de bună calitate, cu o bună demonstrat creşterea conştiinţei de
să se califice. Aproape 20 de to­ eficienţă economică. Şi, aceasta, (Urmare din pag. 1) specialiştii şi organele locale de partid clasă a proletariatului, radicaliza­
varăşi din această categorie, prin­ prin hqtărîrea cu care a acţionat şi de stat a fost dominat de grija rea lui, învederînd necesitatea cris­
tre oace Ioan Măgîaş, Lazăr Sera- întreaga organizaţie de partid. conducerii partidului pentru dezvolta­ talizării formelor de organizare ale
finceanu, Gheorghe Bretean, Efti- sistematizarea şi Înnoirea urbanistică rea puternică, armonioasă şi echili­ muncitorimii.
a municipiului Tulcea, dezvoltarea e- brată a tuturor judeţelor ţării, de
mie Rădulescu, s-au înscris la Convorbire realizată de conomică şi socială a oraşului Suli- preţioase indicaţii date celor anga­ NICOLAE WARDEGGER
şcoala de calificare pentru cursu­ na. Şi de această dată dialogul se­ jaţi în înfăptuirea acestor obiective
rile serale. CORNEL ARMEANU cretarului general al partidului cu majore. Inspectoratul şcolar judeţean
sa ŞJ1 rsm Bp B fi 1» TţfS B rrS H fi fi ţa fii 9 H & Ş ® HjjSrŞ v- lipii
Noul an şcolar bale la uşă. Ţoale lucrările ' FESTIVALUL ARTE! POPULARE PĂDURENEŞTI
Nesecatul tezaur folcloric pădure- Ticula,
consfrucfii şi reparaţii să se încadreze în fermene ! nesc a cunoscut, în şăptâmina În­ Doina şi Ileana Bobora, surorile
Aurica
Măria
Preda,
cheiată duminică, frumuseţi de Işfănoni, nici versurile poetului
Aşadar, au mai rămas două săp- s-au găsit fondurile necesare con­ asemenea ceas bun se aşteaptă şi la neegalat. I le-a conferit cea de-a ţăran Aurel Alic sau ale micuţei
tămîni pînă cînd noul an de învăţâ- tinuării lucrărilor — aici munca a Liceul economic- din Petroşani, şi la IV-a ediţie a Festivalului cîntecu- Adriana Bobora.
mînt — an ce va debuta sub exi­ fost reluată. „Dar în ritmul în care şcolile din Bulzeştii de Sus şi Or- lui, portului şi dansului popular Scena cu decorul verii a găzduit,
gentele educaţionale puse in faţa se merge, şcoala nu va fi gata nici mindea, şi la Subcetate, Vorţa, Tîr- pădurenesc, organizată de comite­ In aplauzele mulţimii, obiceiurile
şcolii româneşti de .recentul Congres în decembrie — ne spunea sîmbătă nava de Criş, Ohaba şi la nr. 4 Pe- tele de cultură şi educaţie socia­ folclorice, cîntecul şi jocul dăruite
al -educaţiei politice şi al culturii so­ dimineaţa, cu vădită indignare, di­ trila, acolo unde constructorii au lu­ listă ale judeţului şi municipiu­ cu talent de artiştii amatori din
cialiste — îşi va primi în clase cei rectorul şcolii, tovarăşul Ştefan Ben- crat de mîntuială — acesta e terme­ lui Hunedoara şi de consiliile ju­ Lelese, Stînceşti-Ohaba, Ghelar şi
peste 100 000 de elevi hunedoreni. de. Ieri, inginerul şef de la E.G.L. nul — şi unde, după intervenţia or­ deţean şi municipal ale sindicatelor. de oaspeţii din Stănija-Buceş şi
Doar două săptămini, timp în care Petroşani mi-a promis sobarii. N-au ganelor locale de partid şi de stat, Noua ediţie, desfăşurată pe par­ Călău. Suita de dansuri pădure-
se fac ultimele pregătiri pentru ca venit 1 Azi dimineaţă Ia ora 7,30, to­ lucrătorii s-au simţit obligaţi să ia cursul unei săptămini, a prilejuit neşti din Lelese (instructor înv.
noul an şcolar să-şi deschidă, în .con­ varăşul Torok, tqt de la E.G.L., se de la capăt reparaţiile capitale ! in Hunedoara, in comunele şi sa­ Maria Nistoresc) — cu jocurile
diţii optime, porţile în cele peste 800 întreba cum a promis aşa ceva ingi­ Timpul nu mai aşteaptă. A început tele municipiului, o gamă variată „Spic de griu", „Jiredea", „Tuldău",
de unităţi de invăţămînt de toate nerul, cînd n-are de unde să-i dea. numărătoarea inversă. Imperativul de manifestări în care simpozioa­ „Ardeleanca în 3 paşi", „Brîul", cu
gradele din judeţ. Se poate spune Cu promisiuni nu putem monta nici nele, expunerile, mesele rotunde, cîntecele „Tot aşa zic oamenii",
că, în majoritatea şcolilor din judeţ, sobele, nici parchetul, nu putem ten- fiecărei zile trebuie să fie efortul. recitalurile de poezie, dezbaterile „Jos In vale-ntre livezi", „Frunzu­
La el să se angajeze cu toată răs­
pregătirile sub toate aspectele s-au cui sau zugrăvi. Şi e vorba de ast­ punderea şi I.J.G.C.L.,. şi Inspectora­ şi şezătorile — puse sub semnul liţă foi de fag", momentul folcloric
încheiat, clasele işi pot primi de pe fel de lucrări în 8 clase !“. Anul Şco­ exigenţelor Congresului educaţiei „Clacă la secerat" al formaţiei din
acum elevii. Chiar şi în localităţile lar bate la uşă, iar constructorii, ca­ tul şcolar judeţean, şi consiliile popu­ politice şi al culturii socialiste — Stănceşti-Qhaba
care beneficiază de spaţii şcolare noi re ar trebui să fie la şcoala gene­ lare din localităţile in care pregăti­ s-au bucurat de o caldă audienţă. (condusă de înv.
— în acest an sînt puse la dispozi­ rală din Petroşani nu lucrează. în­ rile pentru noul an de invăţămînt Aurora Mihoc), au dat o mare
ţia elevilor încă 79 săli de clasă, 480 trebăm Consiliul popular al munici­ nu sînt încheiate. Toţi facto­ Suita manifestărilor festivalului a varietate obiceiurilor pâdurenesti.
locuri în grădiniţe şi 120 locuri în piului Petroşani cînd vor fi gata lu­ rii chemaţi să pună umărul la des­ culminat dumunică, la Ghelar, cu Ele au fost întregite cu frumuseţi
internate — o bună parte din con­ crările la .şcoala respectivă ? chiderea în cele mai. bune eondiţiuni parada portului pădurenesc şi un din Apuseni şi de pe Strei, cărora
strucţii au fost încheiate, localurile Şi la Pui lucrările sint în urmă a anului şcolar 1976—1977 trebuie să apreciat spectacol folcloric susţi­ le-au dat viaţă artiştii amatori din
acţioneze - cu maximum de energie
fiind dotate şi amenajate pentru a-şi faţă de grafic. Dar aici constructorii pentru finalizarea tuturor lucrărilor nut pe scena amenajată în decorul Stănija — cu montajul „Cînt .şi joc
primit elevii. De la spaţiile noi din şi-au luat în serios munca. Vineri natural al locului denumit „La din Apuseni" (instructor înv. M.
centrele urbane pînă la cele mai în­ seara, la oţele 19,00, erau încă pe de pregătire. grădina de vară". Inaugurat de Crăciun) — şi de la Ciubul sindicate­
depărtate locuri ale judeţului, pretu­ schele. - „Aşa ne vom încadra în ter­ fanfara sindicatului minier Ghelar lor din Căîan, unde taraful dirijat
tindeni unde s-a pus serios umărul, mene". Să fie intr-un ceas bun ! Un LUCIA LICIU (dirijor Ion Toma), spectacolul a de lacob Samşudean şi cîntecele
unde angajarea constructorilor a fost prilejuit sutelor de participanţi ore interpretate de Marin Toma, Silviu
angajare, iar colaborarea cu factorii de adevărată delectare spirituală. Itul, Grigore loja, Miron Grozoni,
răspunzători colaborare, predarea în montaje literare, dansuri, grupuri Nestematele tezaurului folcloric al Simion Perţa au însufeţit specta­
termen a obiectivelor n-a ridicat pro­ vocale şi recitaluri de poezie pădurenilor au fost aduse in scenă torii, care i-a răsplătit cu îndelungi
bleme. La Riu Mare-Retezat — în co­ intr-un spectacol tematic sub ge­ în toată autenticitatea lor. Ansam­ aplauze.
loniile Brazi, Brădăţel şi Baraj — nericul „înfrăţiţi in muncă şi ciut". blul folcloric „Pădureanca" din Sărbătoarea de Ia Ghelar, care a
unde s-au înălţat unităţi preşcolare L-au realizat cu talent artiştii ama­ încheiat fericit ediţia a IV-a a
Hăşdău — Dăbîca (iniţiat şi condus
şi şcolare din temelii, pentru con­ tori români şi maghiari de la cămi­ de inimosul şi talentatul profesor Festivalului cîntecul ui, portului şi
structori vorba a însemnat faptă. „In nele culturale din Cristur, Mărti- RusaJin Işfănoni) a oferit un obicei dansului pădurenesc a fost o nouă
aceste trei colonii vom face grădi­ neşli şi Jeledinţi. de nuntă de o rară originalitate, şi autentică manifestare de valori­
niţe şi şcoli model — se angaja ing. SUCCESUL ANSAMBLULUI din care n-au lipsit nici darurile, ficare şi perpetuare a frumuseţilor
Viorel 'Dănilă, directorul Grupului de FOLCLORIC „MUREŞANA" SCHIMB DE EXPERIENŢĂ nici frumuseţile jocului celor trei desprinse din tezaurul folcloric
şantiere Riu Mare-Retezat. Apreciez generaţii, nici cîntecele din folclo­ românesc.
deosebit conlucrarea cu Inspectora­ Ansamblul folcloric „Mureşana" Liceul de chimie industrială din rul vechi şi nou aduse de Fica L. L.
tul şcolar judeţean, interesul pentru Geoagiu, care a întreprins un tur­ Deva a găzduit un util schimb de
încadrarea unităţilor cu cadre didac­ neu în regiunea Doneţk din experienţă organizat de Centrala
tice, care vor asigura desfăşurarea Uniunea Sovietică — regiune în­ materialelor de construcţii Bucu­
în bune eondiţiuni a procesului in- frăţită cu judeţul Hunedoara — reşti. întîlnirea — la care au parti­
structiv-educativ“.
Aprecieri elogioase pot fi aduse s-a reîntors acasă. Cu programul cipat cadre de conducere din cen­
multor consilii populare, conduceri „Muguri de cintec românesc" (con­ trală, directori ai şcolilor de profil
de şcoli şi unităţi prestatoare de ser­ ducerea muzicală — Vasile Molodel, din ţară, reprezentanţi ai între­
vicii, care au colaborat ca, in peste coregrafia — Vasile Chevereşan), prinderilor patronatoare — a relevat
620 de unităţi de invăţămînt, lucră­ ansamblul căminului cultural din sarcinile educaţionale de marc va­
rile de pregătire să fje de pe acum Geoagiu a susţinut spectacole in loare puse de Congresul educaţiei
încheiate. Numai că, la ora cînd a- oraşele Makcevka, Torez, Dzerjinski, politice şi al culturii socialiste in
par aceste rinduri, în 16S de şcoli Doneţk şi la sovhozul Petrovka, faţa şcolii româneşti, accentuind
lucrările de reparaţii curente se află bucurîndu-se de un binemeritat necesitatea îmbunătăţirii instruirii
■în plină desfăşurare, iar în unele u- succes. In oraşele Makeevka an­ practice a elevilor pentru forma­
riitâţi, aceste pregătiri- nici n-au în­ samblul hunedorean a susţinut un rea lor prin şi pentru muncă.
ceput măcar (!). Asemenea situaţii se aplaudat spectacol festiv in cadrul
găsesc in şcoli şi grădiniţe din zonele manifestărilor organizate cu prile­ „TEATRUL DE VACANŢA"...
Orâştiei. Haţegului, municipiile Deva, jul sărbătoririi a 32 de ani de la
Petroşani şi Hunedoara, în timp ce eliberarea României de sub domi­ ... al Casei de cultnră din staţi­
intre constructor şi beneficiar paria- naţia fascistă. une;» Geoagiu-Băi a prezentat, pen­
mentările nu încetează, mingea răs­ tru sutele de cetăţeni aflaţi la odih­
punderilor aruneîndu-se de la unul „ÎNFRĂŢIŢI ÎN MUNCĂ
la altul nă şi tratament, un aplaudat spec­
Despre starea necorespunzăloare în Şl' CÎNT" tacol cu piesele „Iubitul meu fără
care se află Şcoala generală nr. 2 nume" de Silvia Andrcescu şi Teo­
Petroşani, ziarul nostru a mai rela­ La căminul cultural din Jeledinţi a dor Mănescu, şi „Mansarda" de
tat. După o pauză — timp în care a»ut loc, sîmbătă, un program de Dan Tărchilă.