Page 36 - Drumul_socialismului_1976_08

Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI 9 \

CINCINALUL REVOLUŢIEI TEHNICO ŞTIINŢIFICE
De
de zi
lansat
secţia
dă pe
lui. Z
alte t
ba ; g
SUBREDACTIILE NOASTRE te, sp
îmbunătăţirea calităţii produselor - Iniţiativelor muncitoreşti - tariloi
case ]
VOLUNTARE TRANSMIT :
ferit
putrel
sarcină majoră a organizaţiei de în atenţie — teren larg de generalizare BAI
perfecţionarea Peni
îndatorire patriotică a tehnologiilor şi afirmare S~cl cil
apă p
vine,
De eurînd a avut loc la Petroşani ţiile calitative ale tuturor celorlalte n-o p(
O problemă de mare importanţă
întregului colectiv care a preocupat şi preocupă In iniţiativelor muncitoreşti", organizată a se acorda, in acelaşi timp, o aten­ spălaţi
consfătuirea pe tema „Generalizarea iniţiative. S-a subliniat însă cerinţa de
continuare colectivul fabricii nr. 1 do Consiliul judeţean ai sindicatelor ţie neslăbită şi celorlalte iniţiative impuri
de aglomerare a C.S. Hunedoara împreună cu Comitetul judeţean al muncitoreşti. De pildă, s-a avansat mună
— La şedinţa comună a C.C. al Şi dacă, în ultima vreme, nu am
P.C.R. şi Consiliului Suprem al Dez­ mai avut refuzuri şi nici reclamaţii este perfecţionarea procesului de U.T.C., cu sprijinul organelor locale. ideea ca iniţiativa „Fiecare angajat
Consfătuirea şi-a propus şi a reu­
voltării Economice şi Sociale a Ro­ pentru calitatea produselor, asta în­ aglomerare în scopul îmbunătăţirii şit să scoată în evidenţă incontesta­ — un pion al protecţiei muncii",
mâniei clin luna i^lie a.c., la care seamnă că oamenii noştri îşi înţe­ calităţii aglomeratului şi reducerii bila valoare, confirmată de viaţă, a născută in secţia I furnale de la
s-au dezbătut, intre altele, sarcinile leg mai bine obligaţiile, silit mai consumului de cocs. S-a acţionat Hunedoara, să fie preluată de mine­
în domeniul producţiei şi desfacerii conştienţi şi mai responsabili de deja în două direcţii : perfecţio­ iniţiativelor muncitoreşti din judeţul rii din Valea Jiului.
către populaţie a bunurilor de con­ produsul muncii lor. Astfel, munci­ narea cuptoarelor de aprindere a nostru in dinamizarea întrecerii so­ Sintetizind discuţiile, intervenţiile
mobilizarea
colectivelor
în
cialiste,
sum în perioada 1976—1980, secreta­ toarele Maria Viţionescu, Maria Pi­ şarjei de aglomerare şi găsirea u- făcute de participanţi pe marginea ; captare
rul general al partidului nostru, to­ soi, Maria Teeru, Mariana Bojin, Va- nei soluţii pentru ciuruirea me­ la muncă rodnică pentru îndeplini­ informărilor prezentate, propunerile
varăşul Nicolae Ceauşescu, a subli­ leria Onescu, Valeria Opreanu, ca rea obiectivelor economico-sociale de formulate de ei pentru întărirea spri­ pe loci
niat clin nou necesitatea de a se a- să dau doar citeva nume, sînt e- canică. mare complexitate ale cincinalului jinului ce trebuie acordat iniţiati­ dorinţa
corda cea mai mare atenţie ridicării xemple de hărnicie şi conştiinciozi­ Pentru perfecţionarea regimului actual — ai revoluţiei tehnico-ştiinţi- velor muncitoreşti, se desprinde, tu conomi
calităţii produselor, aceasta constitu­ tate în producţie. în munca noastră de aprindere a şarjei s-au făcut fice — ca şi in înfăptuirea impor­ primul rînd, concluzia că este nece­ cut...
ind una dintre cele mai importante de partid punem un mare accent pe modificări esenţiale la cuptoarele tantei sarcini revoluţionare privind sar să fie mai mult popularizate re­
sarcini de partid. Ce preocupări e- educarea angajaţilor, pe buna lor respective. Se realizează, la aceste dezvoltarea conştiinţei şi formarea o- zultatele celor caro le aplică, folo- FAlC
xlslă în această privinţă la I.P.V.L.F. pregătire profesională, pe ridicarea cuptoare îmbunătăţite, o tempera­ mului nou, stabilite de Congresul e- sindu-se in acest scop — mai mult
Haţeg ? conştiinţei lor comuniste. tură de aprindere mult mai ridi­ ducaţiei politice şi al culturii socia­ ca pînă acum — agitaţia vizuală, Ionel
liste. Ascultînd un număr de 5 in­
— In această direcţie, noi acţionăm — Şi eu aş zice că rezultatele bune cată şi uniformă, pe o suprafaţă formări despre rezultatele valoroase cabinetele de ştiinţe sociale, staţiile nitatea
pe multiple căi, după planuri de se văd — a intervenit tovarăşa Ma­ mai mare, ceea ce are ca efect o obţinute şi problemele legate de ex­ de radioatpplificare, filmele de scurt cerea c
muncă temeinic fundamentate, cu- ria Pisoi, secretarul organizaţiei îmbunătăţire a calităţii aglomera­ tinderea „Brigăzii de producţie şi e- metraj ale cineam a lorilor, dezbate­ aparţin
simpozioanele
organizate
rile
şi
la
prinzînd măsuri concrete, cu terme­ U.T.C. pe întreprindere. Mă refer la tului. Concret, rezistenţa iui a ducaţie" şi a „Dlrigenţiei muncito­ cluburile sindicatelor şl cele ale ti­ o fire
ne şi responsabilităţi precise de re­ tineret. Fiecare muncitoare tînără a reşti" (E.M. Lonea), a „Prietenilor se face
zolvare a lor — nc-a spus ing. Ioan fost repartizată să lucreze pe lîngă o crescut cu 3—4 la sută faţă de noului angajat" (E.M. Vulcan), a neretului, la casele de cultură. In zilele t
Birău, directorul întreprinderii. Şi la muncitoare cu experienţă, de la ca­ perioada dinaintea perfecţionării „Atelierului de producţie şi, educa­ al doilea rînd, se cere acţionat pen­ unitate
noi, calitatea producţiei e^te proble­ re învaţă şi meseria şi omenia. lax cuptoarelor de aprindere. La reali­ ţie" (întreprinderea Victoria Călan), tru stimularea morală şl materială gală I -
ma numărul unu, căreia îi acordăm azi, unele au ajuns la un înalt ni­ zarea acestei măsuri şi-au adus o a „Dialogului conducători—angajaţi a muncitorilor ce le aplică, în care oaie, fă
scop la toate nivelurile — formaţii de
cea mai mare importanţă, în flecare vel de calificare, încredinţindu-li-se contribuţie deosebită comuniştii
Barza)
zi, pe întregul flux productiv. După posturi de răspundere. Nicolae Pogan, Ilie Bănică, Flo- la navetişti a acasă" (I.M. necesitatea lucru, sectoare, mină sau întreprin­ examin;
consfătuirea
subliniat
dere — să se întocmească o eviden­
cum se ştie, calitatea producţiei este — Sigur însă că munca asta nu-i rea Pîrvan, Ion Drăgoi şi alţi an­ generalizării acestor iniţiative şi a organe!
determinată de mai mulţi factori. deloc uşoară — a adăugat maistrul gajaţi. altora in toate colectivele de muncă. ţă precisă, edificatoare, asupra re­ trebat «
Pentru produsele noastre, rezultate tehnolog Elena Vasiu. Uneori ne In luările de cuvînt ale participan­ zultatelor şi eficienţei iniţiativei. In ma înci
din valorificarea legumelor şi fructe­ mai certăm, aşa ca in familie, nu­ De o eficienţă deosebită a fost ţilor — activişti sindicali şi ai orga­ al treilea rînd, se impune ca orga­ ne. „Pâ
lor, într-un sortiment bogat şi variat, mai ca treaba să iasă bine. şi măsura luată pentru îmbunătă­ nizaţiilor de tineret, şefi de brtga- nizaţiile de partid şi de masă, con­ zîmbit
factorul esenţial al indicatorului de La I.P.V.L.F. Haţeg, fluxul muncii ţirea granulaţiei aglomeratului prin dă, cadre tehnieo-inginereşti, acti­ siliile oamenilor muncii să analizeze
calitate îl constituie materia primă, nu cunoaşte răgaz, pentru ca noi să montarea ciururilor vibratoare. A- cei puţin trimestrial rezultatele şl fost co:
cîilitatea acesteia. Cum, în cea mai găsim în comerţ conserve de legume cum, fracţia 0—5 mm în aglome­ vişti pe tărîmul culturii şi al educa­ să organizeze consfătuiri şl schim­ Aşa că
mare parte, noi aducem materia pri­ şi fructe mai multe şi mai bune ; rat s-a redus cu aproape 50 la ţiei — ca şi în rodnicul schimb do buri de experienţă — de sOs în jos răspund
mă — legumele şi fructele — de la •şi gemuri, şi compoturi, şi siropuri sută şi are ca efect o funcţionare păreri şi opinii s-a relevat necesita­ — îucepînd de la comitetele de sin­
mari distanţe, din afara judeţului, etc. Dealtfel, hărnicia şi priceperea tea extinderii, la toate formaţiile de dicat de la nivelul Întreprinderilor,
intervine în mod obiectiv riscul de­ colectivului de aici se concretizează, mult mai uniformă a furnalelor. lucru, mai cu seamă a iniţiativei pînă la grupele sindicale şi' sectoa­
precierii, cu toate consecinţele sale. de la începutul anului in realizări minerului Ioan Cojocariu de 'a T.o- re, să facă cunoscute iniţiativele
Aceasta ne-a determinat să acţionăm notabile : o producţie globală supli­ Ing. AUREL ACHIM nea, „Brigada de producţie şi edu­ prin toate mijloacele şi in rîndurilc De la
mai intens, mai exigent şi mai res­ mentară de G milioane lei, o pro­ (De la subredacţia voluntară caţie", deoarece ea cumiileaz* nrin noilor angajaţi. de miliţ:
ponsabil în alte direcţii : încheierea ducţie marfă suplimentară de 10 mi­ din C.S. Hunedoara) obiectivele politico-edueative şi eco­ I. BALAN deţului
de contracte şi aprovizionarea mai lioane lei, o depăşire a productivi­ nomice pe care le urmăreşte, atribu­ în ultii
ritmică a întreprinderii cu materia tăţii mim cil cu aproape 3 800 lei pe măr de
primă necesară, mecanizarea şi mo­ angajat, beneficii de peste 100 000 A dut bule
dernizarea fluxurilor tehnologice, ri­ lei. Cu toate acestea, interlocutorii Din proi
dicarea pregătirii profesionale a an­ au apreciat că în întreprindere mai In comuna Baru, gospodăriile populaţiei dispun de însemnate
gajaţilor şi întărirea disciplinei mun­ sînt o serie de greutăţi şi neajunsuri tiu obţi
cii. asigurarea unei asistenţe tehnice ce trebuie soluţionate cît mai cu- leVln est
competente pe toate cele trei schim­ rind, că se impun măsuri mai ener­ se perce
buri de producţie. gice vizînd, în primul rînd, îmbună­ rezerve pentru creşterea animalelor pierde t
— De asemenea, comisia pentru tăţirea calităţii producţiei şi onora­ atenţions
problemele de calitate si export, ca­ rea exemplară a sarcinilor la export, tor neg]
re activează pe lîngă biroul organi­ vizînd modernizarea mai accentuată In cuvîntarea secretarului gene­ ca în toate gospodăriile care dis- pârilor consiliului popular comunal,
zaţiei noastre de bază — a precizat şi mai rapidă a fluxurilor tehnolo­ ral al partidului, tovarăşul Nicolae pun de posibilităţi să fie crescute se constată şi la predarea cantită- NECAZl
tovarăşul Traian Părău, secretarul gice, măsuri pentru întărirea disci­ Ceauşescu, la şedinţa de lucru de animale şi păsări, ceea ce asigură ţilor de produse animaliere con- „Violet;
organizaţiei de partid — se ocupă eu plinei tehnologice, pentru evitarea îmbunătăţirea aprovizionării pro- tractate cu statul,
risipei de materie primă şi materiale. la C.C. al P.C.R. din 17 octombrie cunoscut;
răcnuudere şi exierentă de continua prii a cetăţenilor respectivi, eres- In comună se găsesc suficiente că e vorl
îmbunătăţire a calităţii produselor. DUMITRU GHEONEA 1975, a fost subliniată necesitatea terea veniturilor lor, sporirea fon- argumente care atestă că gospo- funcţione
dului de stat şi o tot mai bună dăriile populaţiei dispun de în- nou şi o
aprovizionare generală a populaţiei, semnate resurse insuficient fruc- dulciuri
La materializarea acestor obiective tificate. Ne vom referi doar la cî- rile „Vie
o contribuţie de seamă trebuie să teva exemple. Petru Purece predă la frigidi
şi-o aducă şi gospodăriile popu- în acest an la fondul de stat 3' ca- gheţatâ, i
laţiei din comuna Baru, care au pete tineret bovin, o bovină adultă, se dezglu
rirnunTllf /-» n lo r- -Pî fr-î f 11 1 nnnlii! r< i ^ ~ 7 „ 4- .. 1 1 CA 1 i. „
prevăzut ca la sfîrşitul anului să un porc îngrăşat si 150 litri lapte, ria de a]
deţină 1 500 bovine, din care 900 Ion Ceuţă a încheiat contrac dică buna
Ceuţă a încheiat contract pen­
vaci, 700 porcine, 3 600 ovine. tru 3 capete tineret bovin, un porc ţa interio
Analizînd modul cum se înfăp­ şi 150 1 lapte, iar Crăciunesc Ia- e o 1
tuiesc indicatorii respectivi rezultă cob lui Barbu valorifică la fondul vire, ,â
că potenţialul zootehnic al comu­ de stat 2 bovine, un porc şi 150 1 ţenie. Un
nei nu este nici pe departe, valo­ lapte. toneta cu
rificat _ la nivelul posibilităţilor şi Valorificînd mai bine tradiţia şi necazurile
al cerinţelor. Pentru realizarea, e- experienţa crescătorilor de anima­ Dar aici t
fectivelor, cu excepţia speciei por- le din această zonă, consiliul popiţ- ze edilii
cine, unde s-a înregistrat un spor Iar comunal are datoria să acţio raţia de i
faţă de plan de peste 300 capete, neze cu perseverentă pentru raa-
din care mai mult de 70 scrofiţe terializarea exemplară a obiecti- RE
destinate reproducţiei, se impun velor ce revin comunei din pro­ SCA
Colectivul Fabricii de blănărie „Vidra" Orăştie — unitate reprezentativă a industriei bunurilor de con­ acţiuni energice, îndeosebi privind gramele de dezvoltare a agricultu­
sum — a obţinut un prestigios succes: planul pe 8 luni a fost realizat- cu 20 zile mai devreme, livrlndu-sc creşterea măteii la bovine. Restan­ rii judeţului nostru. Augustir
suplimentar zeci de mii de articole. In fotografie : o parte din echipa condusă de Maria Heiuş, din secţia ţe inadmisibile, a căror lichidare electrician
confecţii blănuri, formaţie care execută lucrări de foarte bună calitate şi este evidenţiată în întrecere. trebuie să stea în centrul preocu- T. NICOLAE ţia Mintia
măsură dc
® e 0 s e ® e ® 9 0 ® e e * ® ® » o ® ® 0 8 9 0 « î e 9 9 e 0 9 ® « o e o o 9 e e i 0 ® 9 6 ® ® 8 ® ® ® ® 8 O 8 0 # ® ® ® 0 ® e ® ® ® ® ® * e 8 9 8 0 e e 8 ® f l e e ® ® ® ® i .a provoca
proporţii
„Sarmis“-L
ne minte
LA ORDINEA ZILEI ÎN AGRICULTURA dinca publ
turba curr
nedespărţit
menda coi
i s.-a aplic
Insămînţările de toamnă Maximă grijă la recoltarea şl scandalului
ACT II
Duminică
temeinic pregătii® valorificarea legumelor şeaua naţie
ză oraşul
fără vizibil
serică, şofe
In această perioadă, cînd se vrarea cepei, recoltarea şi valorifi­
strînge rodul grădinilor, legumi­ carea roşiilor, ardeilor şi castrave­ rios la inc
(Urmare din pag. 1) parte din teren este deja arat şi curată întreaga cantitate necesară cultorii sînt confruntaţi cu sarci­ ţilor. Referitor la producţia de ro­ să ocoleasi
fertilizat. Sămânţa, cu excepţia so­ de azotat şi superfosfat. Ca spe­ na de a valorifica eficient întrea­ şii, şeful fermei îşi exprima nemul­ neluminat,
la amplasare, am avut în vedere iului Libelula, pe care o vom primi cialist mă preocupă îndeaproape ga recoltă de legume şi de a pre­ ţumirea pentru faptul că zilnic diană a dri
să asigurăm plante bune premer­ in schimb, prin repartiţie, este con­ calitatea lucrărilor de. pregătire a predă numai cîte 3 tone faţă de 5-6 In ce co
gătoare, care să fie recoltate cît diţionată şi bine păstrată. In struc­ terenului, respectarea epocii opti­ găti totodată producţia viitoare de tone cît ar fi posibil. Este adevă­ stacolul ? 1
mai repede posibil, incit să putem tura soiurilor cultivate, Dacia de­ me stabilite, asigurarea unor doze legume-verdeţuri. Lucrările a- rat că o parte din recoltă se înca­ săbii a doi
efectua semănatul în teren bine ţine ponderea — 80 la sută. economice de îngrăşăminte şi a mintite se găsesc în plină desfă­ drează sub STAS, dar aceste pro­ naru Ştefai
pregătit şi fertilizat. Tractoriştii In tehnologia lucrărilor solului densităţii corespunzătoare de plan­ duse pot fi valorificate foarte bine Decembrie,
Leontin Mihai, Ion Dobîrtă, Teodor avem în vedere să facem unele te la mp. Deoarece avem 30 de şurare şi la ferma legumicolă a pentru bulion. Or, in situaţia ac­ 2, de ocu.
Popa, Cornel Dragotă şi ceilalţi modificări, în sensul că am pre­ hectare situate în pantă, arăturile I.A.S. Simeria. Şeful fermei, ing. tuală, produsele pentru obţinerea Mişcu Ghe
văzut ca pe 40 de hectare să rea­ le efectuăm pe curbele de nivel, cărora s-au depus mari eforturi Primăverii,
mecanizatori din secţie au efec­ Ion Dărăbanţ, ne-a făcut cunoscu­ prelungirea
tuat, pînă acum, arături pe aproa­ lizăm subsolajul la 60 de cm, iar pentru a preveni eroziunea solu­ te citeva din realizările şi preocu­ rămîn şi se pierd in cîmp (!). Con­ aşezat pe a
pe toate suprafeţele eliberate, care pe_ restul suprafeţei vom schimba lui. Pe baza experienţei proprii, a ducerile I.L.F., sectorului de maga­ selei pentri
se vor_ însămînta în toamnă. Spre adîncimea de executare a arăturii. rezultatelor unităţilor fruntaşe şi pările actuale ale lucrătorilor de zine Gostat şi Agrocoopului nu ele de bere
deosebire de anul trecut, cînd am O problemă care trebuie rezolvată ale cercetării ştiinţifice, aplicate aici. Pînă acum s-au valorificat găsesc oare o modalitate de valo­ surprinse,
la condiţiile specifice unităţii noas­
cît mai urgent posibil este onora­
făcut doar fertilizarea unilaterală rea repartiţiilor de îngrăşăminte tre, acordăm maximă atenţie pre­ produse în valoare de peste 800 000 rificare a producţiei respective ? adevărate s
cu azotat, acum avem procurată şi chhrâce, pentru ca ele să poată fi gătirii recoltei viitoare, urmărind lei. între altele, s-au valorifi­ Odată cu recoltarea şi valorifica­ a evita acc
întreaga cantitate de superfosfat, să imprimăm la toţi cooperatorii şi rea produselor, se fac pregătirile doi cheflii,
utilizînd, în medie, cîte 300 kg la administrate la- timp în sol. mecanizatorii un spirit de ordine cat peste 90 tone castraveţi, 70 to­ necesare în vederea cultivării le-
hectar. .— Dispunem realmente de con­ şi disciplină ferm, aşa cum a ce­ ne varză, 25 tone ceapă, 20 tone gumelor-verdeţuri (spanac, salată zit la miliţ
diţii mai bune să pregătim recolta şi ceapă) pe cele 5 ha planificate. carea amen
_— Avem planificat să însămân­ rut secretarul general al partidu­ roşii, 15 tone ardei gras, 8 tone fa­ s-au mirat
ţam 330 hectare cu orz si grîu — de grîu şi orz a anului viitor — lui, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, sole. Terminarea lucrărilor de îmbună­ viaţă din p:
ne-a spus inginerul şef al C.A.P. ne preciza Dionisie Sălăi, ingine­ tăţiri funciare, respectiv a regulari­ ră pe care
Unirea, Teodor Pătescu. Din su­ rul şef al cooperativei agricole din la şedinţa de lucru de la C.C. al în aceste zile, forţele sînt con­ zării pîrîului Rîpaş, dă posibilitate ferit-o. Era
legumicultorilor de la I.A.S. Si­
prafaţa amintită, doar 60 de hec­ Rîu de Mori. Pe terenurile elibe­ P.C.R. cu primii secretari ai comi­ centrate la strîngerea recoltei de meria să asigure punerea deplină
tar^ urmează să se însămânţeze rate de culturile premergătoare au tetelor judeţene de partid, din 27 pe cele 15 hectare cultivate cu car­ în valoare a potenţialului de pro­
după porumb. Ca urmare, o bună fost efectuate arături şi avem pro­ februarie a.c. tofi pentru sămînţă, sortatul şi li­ ducţie.