Page 37 - Drumul_socialismului_1976_08
P. 37

• MARŢI, 31 AUGUST 1976                                                                                                                                            Pag. 5        I




  RD“
   trei  luni
 F.  Deva  a
 J. G. C. IX,
   o coman-
  ea gunoiu-               în spiritul Legii sistematizării
   mai făcut                                                                                     Perfecţionarea activităţii consiliilir populare
  Iar degea-
  ;unoi creş-
  tiirea loca-
  osul nesu-  Reglementări privind folosirea
   ale căror
    intrat în                                                                      Comitetele de cetăţeni —sprijin preţios
                      şi circulaţia terenurilor
  ELTUIT,
  MU-I                                                                                        în munca consiliului popular
                Pămintul  —  bun  al  întregului  po­  cuitul  agricol.  în  mod  excepţional
   din   Hia   por  —  este  utilizat  în  procesul  e-
  ip  tare  de   conomic  al  dezvoltării  economiei   se  poate  aproba,  de  organele  pre­  In  îndeplinirea  atribuţiilor  şi  răs­  Tarniţa   —   preşedinte   deputatul   lucrări  gospodăreşti.  Şi  aici  au  fost
                                              văzute  de  lege,  folosirea  terenu­
  bilă  vorba   naţionale  atît  pentru  producţia  a-   rilor  agricole  în  alte  scopuri  nu­  punderilor  ce-i  revin  în  realizarea   Viorel  Vulturaru  —  a  acţionat  pen­  realizate"  sarcinile  la  contractarea
  [ospodineile   gricolă  cit  şi  pentru  amplasarea   mai  cu  obligaţia  recuperării  unei   planului  economic  in  profil  terito­  tru  mobilizarea  şi  participarea  să­  de  animale  şi  produse  animaliere.'
  i  măcar  la   unor  noi  obiective  industriale  şi   suprafeţe  de  teren  echivalente  din   riali  şi  a  bugetului  local,  a  -lucrări­  Cetăţenii  din  acest  sat  au  contrac-,
  atît  e  de   social-culturale   în   vederea   dez­                                                       tenilor  la  construcţia  a  două  noi   tat  52  capete  bovine  şi  porcine,!
  le  din  co-   voltării  economico-sociale  a  locali­  terenurile  neagricole  sau  neproduc­  lor  cu  caracter  edilitar-gospodă-   săli  de  clasă  la  şcoala  din  locăli-
                                              tive.  De  asemenea,  în  scopul  unei
  respectiva  tăţilor  urbane  şi  rurale  potrivit   mai  bune  exploatări  a  terenurilor   resc  şi  de  înfrumuseţare,  consiliul   tate.  Construcţia  sălilor  de  clasă   1  550  kg  carne  de  ovine,  9  500  litri
                                                                                                                                            lapte  de  vacă  şi  400  litri  lapte  de
              prevederilor  Congresului  al  Xl-lea   agricole,  se  pot  face  comasări  sau   popular  comunal  Buceş  se  sprijină   s-a  terminat,  urmînd  a  se  executa   oi.  La  Buceş  —  Vulcan,  comitetul 1
                                                                             pe  coinitetele  de  cetăţeni  din  par­
              al  partidului.  Legea  sistematizării   schimburi  de  terenuri  între  dife­                 lucrările  de  tencuire  şi  zugrăvire
              şi  Legea  fondului  funciar  au  me­  riţi  deţinători  cu  aprobarea  orga­  tea  cărora  primeşte  un  ajutor  pre­  pentru  ca  la  începerea  noului  an   de  cetăţeni  acţionează  pentru  a
              nirea  să  asigure  o  mai  bună  gos­  nelor  prevăzute  de  lege.  La  oraşe   ţios.  Organizate  pe  circumscripţii   şcolar  să-şi  -  primească  elevii.  A-   termina  pînă  la  sfîrşitul  anului  e-
              podărire  şi  raţională  folosire  a  te­  se  atribuie  peptru  construcţia  de   electorale  în  toate  satele  comunei     lectrificarea  satplui.  Şi  comitetul 1
              renurilor  agricole,  cît  şi  a  perime-   locuinţe  pînă  la  150  mp,  iar  la   —  aşa  cum  prevede  Legea  de  orga­  cesta  este,  cum  spunea  primarul,   de  cetăţeni  din  Stănija  —  preşedin-.
   s-a făcut )   trelor   construibile   printr-o   mai   comune  pînă  la  250  mp,  tocmai  în             un  dar  frumos  pregătit  de  părinţi   te  deputatul  Şofronie  Bota  —  a  în-*
  ebuia; din j   ■judicioasă  dimensionare  a  acestora   scopul  unei  raţionale  folosiri  a  pe­  nizare  şi  funcţionare  a  consiliilor   şi  oferit  copiilor  lor.  De  asemenea,
  ce ceva e-   pentru  fiecare  localitate.  Prin  aces­  rimetrului ' construibil.  populare  —  comitetele  de  cetăţeni,   o  importantă  contribuţie  şi-a  adus   făptuit,  împreună  cu  cetăţenii,
  ;i s-au fă-  )  te  legi  s-a  creat  cadrul  legislativ                   în  frunte  cu  deputaţii,  mobilizează   acest  comitet  de  cetăţeni  şi  la  rea­  serie  de  lucrări  edilitar-gospodă*(
              care  înmănunchează  în  el  directi­  In  ce  priveşte  circuitul  terenu­  şi  antrenează  masele  la  conduce­             reşti  şi  prin  realizarea  sarcinilor;!
            \  vele  şi  sarcinile  principale  ale  po­  rilor  agricole,  potrivit  noilor  re­  rea  treburilor  obşteşti,  în  acţiuni­  lizarea  pianului  economic  al  comu­
  LEGALE   \  liticii  partidului  în  problema  sis­  glementări,  cetăţenii  —  persoane   le  de  gospodărire  şi  înfrumuseţare,   nei  prin  îndeplinirea  sarcinilor  ce-i   la  contractarea  de  anihiale  şi  pro~s
                                              fizice  —  nu  mai  pot  dobîndi  tere­
  onar  la  u-  1   tematizării  şi  a  folosirii  fondului   nuri  agricole  decît  pe  calea  moş­  la   realizarea   sarcinilor   privind   reveneau  satului  Ia  contractarea  de   duse  animaliere  a  contribuit"  la  în-.;
  tru  desfa-   funciar.                      tenirii  legale,  pînă  la  gradul  IV   contractarea  de  animale  şi  produ­  animale  şi  produse  animaliere  (Lo­  deplinirea  planului  economic  al  eoi|
  aţa  Devei,  4   Potrivit  dispoziţiilor  acestor  legi,   de  rudenie,  inclusiv  soţul  supra­  se  animaliere,  precum  şi  ia  con­  cuitorii  de  aici  au  contractat  48  ca­  munei.  Toate  acestea  relevă  con-j
  coop,  este  i   toţi  cetăţenii,  toate  organizaţiile   vieţuitor.  Deci,  pămînttil  nu  mai   strucţia  unor  obiective  de  larg  in­  tribuţia  importantă  pe  care  pot  şlj
  asă.   Aşa   1  de  stat  şi  obşteşti  au  datoria  să   poate  fi  dobîndit  prin  acte  de  vîn-   teres public.  pete  bovine  şi  porcine,  6  600  litri
  a  dintre  4   folosească  cu  grijă  fondul  funciar,   zare-cumpărare,  donaţii,  testamen­              lapte şi alte produse).        trebuie  să  şi-o  aducă  comitetele  dej
  itrodus  în  J  să-l  protejeze  şi  să-l  gospodărească   te  sau  aite  acte.  Dispoziţiile  legi­  Toate  comitetele  de  cetăţeni  —   Comitetul  de  cetăţeni  din  satul  cetăţeni  în  atragerea  şi  participaşi
  re  —  dle-  \  in  concordanţă  cu  interesele  între­  lor  sistematizării  şi  a  fondului   ne  spunea  tovarăşul  Simion  Chifor,  Mihăileni  —  preşedinte  deputata   rea  locuitorilor  la  conducerea  tre-H
  carne  de   gului  popor.  In  ce  priveşte  folosi­  funciar  sînt  în  deplină  concordan­  secretarul  comitetului  comunal  de   Nastasia  Boboaia  —  a  mobilizat  ce­
  fără  a  fi   rea  şi  circulaţia  terenurilor,  se  in­  ţă  în  ce  priveşte  circulaţia  tere­  partid,  primarul  comunei,  împreu­  tăţenii  Ia  construcţia  şi  moderni­  burilor  obşteşti,  la  realizarea  sar-ij
   Pe  fază,   terzice  micşorarea  suprafeţei  agri­  nurilor  agricole  şi  prin  faptul  că   nă  cu  organizaţiile  săteşti  ale  Fron­  cinilor  economico-sociale  şi  edili*
  e  l-au  în-   cole  şi  se  prevede  obligativitate   nici  terenurile  destinate  construc­  tului  Unităţii  Socialiste,  desfăşoară  zarea  drumurilor,  alinierea  gardu­  tar-gospodăreşti ale comunei.
  contat  su-  4   pentru  toţi  deţinătorii  de  terenuri   ţiilor  de  locuinţe  nu  pot  fi  do-   o  activitate  rodnică.  Aşa  de  exem­  rilor,  zugrăvirea  faţadelor  la  'case,
  castă  car-  4   să  le  protejeze,  să  întreprindă  ac­  bîndite  decît  pe  calea  moştenirii   plu, comitetul de cetăţeni din satul  amenajarea de spaţii verzi şi alte  N. BADIU
  ge“  —  a  '   ţiuni  pentru  creşterea  suprafeţei   legale.  Dar,  spre  deosebire  de  te­
  jpunsul  a  4   agricole,  îndeosebi  a  celei  arabiie,   renurile  neagricole,  >  preluarea  su­
  incomplet,  i   prin  executarea  unor  lucrări  hi-   prafeţelor  agricole  se  poate  face
  ita sa va j  droameliorative,  să  lucreze  şi  să   numai  pe  baza  autorizării  moşte­                  , In ce stadiu se                 află pregătirea
              cultive  toate  suprafeţele  de  teren
              pe  care  le  deţin.  Se  interzice,  de   nitorului,  în  condiţiile  legii,  de
                                             către  consiliile  populare.  Acestea
              asemenea,  amplasarea  construcţii­
  FE       \                                 sînt  cîteva  din  principalele  regle­                               instalafiilor de            termoficare?
  LE       l  lor  în  afara  perimetrelor  construi­  mentări  privind  folosirea  şi  circu­
              bile  stabilite  prin  schiţele  de  sis­
     organe !   tematizare  ale  localităţilor  şi  se  .  laţia terenurilor.                                                                nui  plus  de  80  tone  combustibil.:
                                                                                                              dură  la  aproape  800  de  aparta­
   ităţile ju- Ţ   prevede  obligativitatea  pentru  deţi­                          (Urmare din pag. 1)       mente.  Respectînd  decretul  620,   de  calorifer.  în  stoc  dispunem  lai
    irmaţi câ (   nătorii  de  terenuri  agricole  care                                                                                      ora  aceasta  de  100  tone  iar  alte.-:
      un nu- i   nu  sint  folosite  în  procesul  pro­  LIVIU ANTAL          in  funcţie  creşa  I.M.  Hunedoara.   am  luat  măsuri  de  pregătire  şi   1150  -tone  le  avem  contractate;
    i-au pier- *   ducţiei  industriale  să  le  reamena-   consilier juridic şef   Pentru  racordarea  ei  la  reţeaua   revizuire  la  ambele  centrale  ter­  ou  baza  8  Timişoara.  Capacitatea)
  identitate, 4   jeze în vederea redării lor în cir­  la Consiliul popular judeţean  de  termoficare  trebuia  să  se  con­  mice.  La  una  din  ele,  am  termi­  totală  a  rezervoarelor  face  acum;
                                                                                                              nat  şi  modernizarea  cazanelor  (în
    nţă. Pen- !                                                               struiască  un  punct  termic  dar  lu­  vederea  economisirii  de  combus-   posibil  ca  stocul  să  poată  fi  asi-4
     nou bu- )                                                                crările  pentru  el  încă  nu  erau  a-                        gurat  pentru  45  de  zile  —  cum, 1
   ie ştie că 4                                                               tacate.  Tragem  semnalul  cuvenit   •  tibil  şi  a  creşterii  randamentu­  sînt  şi  indicaţiile  —  faţă  de  20|
    îendă, se >                 AUTOBUZ CURSĂ RAPIDA                          pentru  constructor  (I.C.S.H.),  ca   lui),  iar  la  cea  de  a  doua  am  mo­  —  25  de  zile,  cum  era  la  HaţegB
    i. Este o 4                                                               şi pentru consiliul popular.    dernizat  două  din  cele  8  cazane.   pînă anul acesta".
   iva aces- , i                                                                Despre  stadiul  pregătirilor  la   Lucrarea  este  în  curs  şi  se  va  fi­  Precum  se  vede  în  linii  gene­
   mdabile... )                  HAŢEG - CLUJ-NAPOCA                           Haţeg ne informează :          naliza  pînă  la  1  octombrie  a.c.,   rale,  problema  încălzirii  centralei
                                                                                                              existînd  posibilitatea  de  la  15  sep­
                                                                                                                                              este  „amorsată".  Supunem  însâj
  OLETEI" i    Incepînd  din  21  august  1976,  Haţeg  :  ora  6,30;  sosirea  în  ,.Cluj-   Hagyarosy  Ladislau,  şeful  sec­  tembrie  —  paralel  ou  moderniza­  atenţiei  consiliilor  populare  ches-,-j
                                                                                                              rea  —  să  se  asigure  oamenilor
  nă  bine-  ţ   A.T.A.  Haţeg  a  pus  în  circulaţie  o  Napoca  i  ora  11,51.  Plecarea  din   ţiei  de  gospodărire  comunală  şi   căldură şi apă caldă.  tiunea  care  revine  ca  un  laitmor.)
                                                                              locativă i
  mai  ales  4   cursă  rapidă  pe  distanţa  Haţeg  —  Cluj-Napoca  :  ora  17,30  ;  sosirea  în             Reţelele  termice  exterioare  au   tiv  în  discuţie  an  de  an  şi  anu—i
  ietărie  ce  *   Cluj-Napoca şi retur. Plecarea din Haţeg: ora 22,51.         „Dispunem   de  două  centrale   fost  revizuite,  urmînd  ca  între  1   me  lipsa  de  concordanţă  între  1
  in  "local  l                                                               • termice în care asigurăm căl-  —  15  septembrie  să  facem  pro­  stadiul  de  execuţie  la  începutul)
  arate   şi                                                                                                  bele.  Am  depistat  apoi  cîteva   toamnei  a  ansamblurilor  de  Io*}
   Necazu-  ţ                                                                                                                                 cuinţe  şi  dotărilor  aferente  pen-i
   însă  de  i                                                                                                scurgeri  la  terase,  pe  care  le-am   tru  încălzire.  In  fiecare  an  s-aţ
  i  de  în-  I                                                                                               şi  remediat  sau  se  află  in  stadiu   recurs  Ta  improvizaţii  de  pe  ur*;
                                                                                                              de  lucru,  unitatea  noastră  dispu-
  : cîte ori 4                                                                                                nîn’d.  în  acest  scop  de  materiale   ma  cărora  au  suferit  locatarii.':
  î  cofetă-  7                                                                                                                               Dacă  Vremsă  prevenim  asemenea  j
  e  împie-  j                                                                                               s şi  mină  de  lucru.  Sporirea  'numă­  situaţii,  .timpul  este  încă  optim:
                                                                                                              rului  de  apartamente  a  inipus  să
   ambian-  4
  îzătoarea  >                                                                                                fie  mărit  spaţiul  de  depozitare  a   s-o facem 0
                                                                                                              combustibilului.  Au  fost"  •  deci
  upă  ser-  4                                                                                                montate  încă  două  rezervoare,         ION CIOCLEI
  de  cură-  i                                                                                                ceea ce ne oferă posibilitatea u-      PETRE FARCAŞ1U
  ctor  sub  )
   rezolva  4
  '.  Da  1  y                                                                                                                              limentare  ou  apă  potabilă  prin  con-.f
  onlucre-  4                                                                                                    Alimentare cu apă
  i  coope-  i                                                                                                                              duete,  ca  la  oraş.  Prin  eforturile  1
                                                                                                                                            conjugate  ale  cetăţenilor  şi  consi-i  i
  jteptăm 1 )
                                                                                                                      ca la oraş            liului  popular,  sprijinite  de  depu*
                                                                                                                                            tatul  nostru  judeţean  şi  în  M.A.N.,
                                                                                                              în  satul  centru  de  comună,  ali­  tovarăşul  Costache  Trotuş,  am  reu­
  II!      \
                                                                                                             mentarea  ou  apă  se  făcea  în  con­  şit  să  terminăm  cu  bine  această
  Nicoară,  4                                                                                                diţii  grele.  Tot  satul  lua  apă  de  la   lucrare,  la  care  ne-am  angajat."
  onstruc-  *                                                                                                o  singură  fîntînă,  iar  vara  —  din  Au  fost  instalate  conducte  pe  o
  at  peste  l                                                                                              .  cauza  căldurii  şi  a  altitudinii  de  lungime  de  1,5  km,  s-au  montat  30
  coolului,'  /                                                                                                                             de  cişmele,  iar  peste  20  cetăţeni
  dai   de   j                                                                                               peste  900  m,  la  care  se  află  lo­  şi-au  tras  deja  apa  în  curţi,  alţii  |
                                                                                                             calitatea  —debitul  scădea.  Iarna
  aurantul  4                                                                                                —  din  cauza  îngheţului  —  procu­  i5  şi  în  case.  O  contribuţie  deo-  |
  ru  a  ţi-                                                                                                 rarea  apei  devenea  o  problemă  şi   sebită  la  realizarea  acestui  obiectiv  j
  i  şi  or                                                                                                  mai  grea.  Am  discutat  într-o  adu­  de  larg  interes  cetăţenesc  şi-au  j
  pot con                                                                                                                                   adus-o  muncitorii  de  la  C.S.  Hu-,  j
  prietenii \                                                                                                nare  populară  această  problemă   nedoara.
  •ului, a- 4       Invăţămintul preşcolar a cunoscut în ultimii ani o largă dezvoltare şi în judeţul nostru. In fotografie,   de  larg  interes  obştesc  şi  am  ho-   BUJOR ŞENDRONI ( .
  ală ce        aspect de la grădiniţa nr. 3 I.C.S. Hunedoara.   ,.     ’ ,                                  tărît  ca  prin  contribuţia  noastră   primarul comunei Bunila
   măsura                                                                                  Foto : Virgil Onoiu  în bani si în muncă să facem a-
  1!
  IBIL 1
   pe  şo-  \   ÎN ORAŞUL VULCAN — LUCRĂRI                                                                                                  lare  şi  în  sesiunea  consiliului
  iversea-   /   EDILITAR-GOSPODĂRESTI IN                                                                                                   popular  de  adoptare  a  planului
  n  curba  1   VALOARE DE PESTE             Din activitatea consiliilor Frontului Unităţii Socialiste                                      economic  şi  a  bugetului  local,  au
  îngă  bi-  .  4   33 MILIOANE LEI                                                                                                         hotărît  să  realizeze  prin  muncă
  juşi  se-  /                                                                                                                              patriotică  un  volum  de  lucrări  de
  ;rebuind  ţ                                 surată  pînă  la  începutul  lunii  iu­  unui  loc  fruntaş  în  întrecerea  pe   cetăţenii  să  pună  umărul,  pe  mă­  interes  general  în  valoare  de^
  obstacol  i    întrecerea  pentru  buna  gospo­  lie  se  concretizează  în  îndeplini­  ţară  care  se  desfăşoară  între  o-   sura  posibilităţilor  fiecăruia,  la   1  031  600  lei.  Mobilizaţi  de  consi­
  ixa me- 1    dărire  şi  înfrumuseţare  a  oraşului   rea  angajamentului  anual  .  oare   raşe.          .ridicarea  gradului  edilitar-gospo-   liul  comunal  al  Frontului  Unităţii
               organizată  de  consiliul  orăşenesc                                                                                         Socialiste  şi  consiliul  popular,  ce­
               al  Frontului  Unităţii'Socialiste  şi   prevedea  realizarea  prin  muncă                    dăresc  şi  estetic  al  comunei.  Aşa   tăţenii,  în  frunte  cu  deputaţii,  au
  ipt,  ob-  i   consiliul  popular  a  cuprins  şi  în   patriotică  a  unor  lucrări  edili-   CÎND TOTI CETĂŢENII   se  face  că  din  angajamentul  a-
  irespon-  j   acest  an  mase  largi  de  cetăţeni.   tar-gospodăreşti  şi  de  înfrumuse­  PUN UMĂRUL     nual  de  3  260  000  lei  s-au  reali­  făcut  din  participarea  la  muncă
   Grădi-  1                                  ţare  în  valoare  de  25  milioane                            zat  în  şase  luni  lucrări  de  gos­  pentru  buna  gospodărire  şi  înfru­
  ,  str.  30  l   Toate  organizaţiile  de  masă  şi   lei.  Valoarea  lucrărilor  realizate   •  La  Aninoasa,  ca  şi  în  celelalte   podărire  şi  înfrumuseţare  în  va­  museţare  a  comunei  o  chestiune
               obşteşti,  deputaţii  acţionează  pe
    1,  ap.  \   baza  sarcinilor  şi  a  răspunderilor   în  perioada  amintită  se  cifrează   comune  ale  judeţului,  edilii  şi  ce­  loare,  de  2  250  000  lei.  Oamenii  au   de  cinste  şi  de  mîndrie  cetăţe­
  iră“)  şi  1   ce  le  revin  din  programul  co­  la  33  673  000  lei.  Intre  cele  mai   tăţenii  şi-au  propus  să  reaiizeze   construit  prin  munca  lor  un  pod   nească.  Ca  urmare,  s-au  con­
  va,  str.  1   mun  de s   lucrări  şi  obiective  care   importante  lucrări  înfăptuite  se   şi  în  acest  an  importante  lucrări   peste  pîrîul  Aninoasa,  asigurîn-   struit  5,2  km  de  drumuri  în  sa­
  :are,  In  l   sînt  prevăzute  a  .  se  realiza  în   numără  :  construcţia  a  2,5  km  de   de  larg  interes  obştesc.  Şi  cînd   du-se  accesul  la  magazinul  ali­  tele  comunei,  au  fost,  construite
  ;f,  s-au  /   circumscripţiile  electorale,  în  car­  drum,  reparaţiile  şi  lucrările  de   pun  toţi  cetăţenii  umărul  ce  nu   mentar  nr.  40,  iar  în  str.  Gh.  Do-   12  podeţe  din  beton  armat,  s-au
  iă  a  şo-  ţ   tiere  şi  pe  străzi  pe  baza  propu­  întreţinere  făcute  pe  116  000  mp   se  poate  realiza  ?  Aici  totul  are   ja  au  început  şi  lucrează  de  zor   făcut  lucrări  de  întreţinere  şi
  a  7  sti-  l   nerilor  şi  a  sugestiilor  făcute  de   de  străzi  şi  trotuare  şi  18,6  km  de   un  aspect  frumos  şi  plăcut  —   la  amenajarea  unei  frumoase  ba­  reparaţii  pe  11,2  km  de  drumuri
  liculele,  1   cetăţeni   în   cadrul   adunărilor   drumuri,  îngrijirea  a  5,1  ha  .zone   casele,  străzile,  parcurile  şi  zo­  ze  de  agrement.  Toate  cele  9  ha   comunale,  iar  în  faţa  consiliului
  să  facă  4   populare  şi  pe  circumscripţii,  pre­  şi  spaţii  verzi,  construcţia  a  6  ba­  nele  verzi.  în  tot  ceea  ce  se  fa­  de  zone  şi  spaţii  verzi  sînt  bine   popular  şi  a  noului  complex  co­
   pentru   /   cum  şi  la  „Sfatul  bunului  gospo­  ze  sportive  şi  solarii  pentru  cei   ce  şi  se  realizează  de  obşte  în   îngrijite  şi  întreţinute.  în  cadrul   mercial  a  fost  amenajată  o  su­
     celor   ţ                                mici,  plantarea  a  10  580  bucăţi   interesul  obştei  se  oglindesc  hăr­  comunei  s-a  mai  construit  un  zid   prafaţă  de  circa  4  000  mp  zone
  •au  tre-  I   dar",  care  are  loc  în  fiecare  tri-   pomi  şi  arbori,  precum  şi  gard   nicia,  spiritul  gospodăresc,  înalta   de  sprijin,  s-au  făcut  reparaţii  pe   verzi.  Tot  prin  muncă  patriotică
               raestru.
  lă  apli-  1                                viu  pe  un  kilometru,  taluzarea  a   conştiinţă  civică  şi  frumuseţea   4  km  de  drumuri  şi  s-au  plan­  s-au  plantat  un  număr  de  6  000
  rigoare   I    Toţi,  cetăţenii  oraşului  —  fe­  peste 52 000 mp maluri ş.a.  chipului  moral  al  oamenilor  de   tat  5  000  bucăţi  arbori  şi  arbuşti   pomi  fructiferi  şi  s-a  curăţat  o
  ipat  cu  «   mei,  bărbaţi,  tineri  şi  vîrstnici,   în  urma  acestor  frumoase  rea­  aici.  Consiliul  comunal  al  Fron­  ornamentali.  suprafaţă  de  70  ha  păşune.'  Pînă
  aventu-   )   copii  —  au  răspuns  la  chemări  ca   lizări,  cetăţenii  oraşului  au  hotă-   tului  Unităţii  Socialiste  şi  consi­  în  prezent  s-au  realizat  lucrări  cu
  i-au o- 4    unul  singur  şi  muncesc  cu  hăr­  rît  să  realizeze  flecare  în  acest   liul  popular,  datorită  activităţii   PRIN MUNCĂ PATRIOTICĂ  caracter   edilitar-gospodăresc   în
               nicie  pentru  ca  Vulcanul  să  fie   an,  prin  muncă  patriotică,  lucrări   desfăşurate  şi  a  contactului  per­        valoare de 806 000 lei.
               tot  mai  bine  gospodărit  şi  mai   în  valoare  de  cel  puţin  2  000  lei   manent  ou  masele  au  reuşit  să   Anul acesta locuitorii comunei
   rier ^      frumos. Activitatea rodnică desfă-  şi să concureze astfel la ocuparea  antreneze şi să determine ca toţi  Băniţa, în cadrul adunărilor popu­  N. ZAMFIR
   32   33   34   35   36   37   38   39   40