Page 38 - Drumul_socialismului_1976_08

Pag. 6 DRUMUL SOCIALISMULUI • NR. 6131 ® MARTI, 31 AUGUST 1976

LITERATURA' * ARTA V Sub cunună

Patria — respiră sub cunună de aur,
Aerul — tresare sub aripi de fluturi,
Izvorul — ne potoleşte setea pină tîrziu,
Din neuitate şi îngemănate începuturi.
Limpezimi de istorie în ochi se deschid,
Cîmpiile respiră spre înalte ceruri
Sub cunună de aur — avem un Partid
Dâdâtor de viaţă şi de mari adevăruri.
MIRON JIC

Răspîndirea cărţii—act cultural de mare importanţă
Timpul de cint şi de slavă
In climatul spiritual al societăţii noastre
E timpul de cint şi de slavă al Ţârii
Congresul educaţiei politice şi al spunea, la rîndul ei, Elena Mihăl- ţinută, se asigură orientarea citi­ coborind pe albii de roşie stea,
culturii socialiste a dezbătut pe ţan de la Centrul judeţean de li­ torilor. Dar legătura directă între timp făurit şi din inima mea
larg problemele legate de actul de brării. Pentru a transpune în viaţă scriitor şi cititor, cea despre care sunind în miezul de rod al cintârii.
creaţie. In acelaşi timp, însă, o sarcinile reieşite din dezbaterile vorbeam mai sus, e mai emoţio­ In aerul mare ducînd dragostea
atenţie deosebită s-a acordat şi as­ Congresului educaţiei politice şi nantă, ambii avînd prilejul să se
pectelor implicate de difuzarea lu­ al culturii socialiste, efortul în­ cunoască mai bine şi chiar să-şi inimii mele, cerului, zării,
crărilor editoriale. In expunerea treprinderii noastre se îndreaptă, spună, de la om la om, o serie de pâmîntului sfînt al ospâtârii,
rostită la Congres, secretarul ge­ în principal, spre popularizarea lucruri, de multe ori foarte dnte- luminii ce ne zideşte din ea.
neral al partidului nostru, tova­ cărţii, pentru atragerea în librării , resante şi chiar utile ambelor E timpul de cint şi de slavă, prieteni,
răşul Nicolae Ceauşescu, apreciind a unui număr din ce în ce mai părţi. zînd trupului nostru, ca frunzei din cetir
amploarea producţiei de carte din mare de cumpărători, pentru for­ Iată de ce apreciez că, în jude­ aripi de cintec îi cresc,
ultimii ani, sublinia că „o impor­ marea de noi iubitori ai cărţii şi ţul nostru, se acordă toată impor­
tantă latură a muncii de educaţie, pentru a face ca litera tipărită să tanţa acestor întîlniri, participanţii, timp durat peste vremea ce zboară,
a dezvoltării culturii noastre noi, pătrundă în toate localităţile ju­ tot mai numeroşi cju fiecare nouă timp de cint arcuit peste Ţară,
socialiste, o constituie răspîndirea deţului. Numai în acest an am or­ ocazie, fiind cea mai de preţ jus­ slăvind România, pâmînt strămoşesc.
cărţii politice, ştiinţifice şi lite­ ganizat peste 25 de întîlniri ale tificare. Ca să dau un singur e-
rare". publicului cu scriitorii, am ame­ xemplu, am să mă refer la pre­ NECULAI CHIRICA
■— Evaluînd sarcinile şi funcţiile najat peste 800 de vitrine festive, zentarea, către cititori, a antologiei
bibliotecii în lumina documentelor expoziţii de carte, prin care au lirice „PASAREA DE FOC", edi­
primului Congres al educaţiei po­ fost omagiate evenimentele deose­ tată cu ocazia aniversării a 20 de
litice şi al culturii socialiste — ne bite din viaţa ţării, precum şi un ani de activitate neîntreruptă a ce­
declara Valeria Stoian, directoarea număr de manifestări prilejuite de naclului literar „FLACARA" din
Bibliotecii judeţene — ne dăm „Zilele cărţii politice", „Decada Hunedoara. Intîlnirile cu cititorii, Necuprinsa Cimpie
seama mai mult ca oricînd că bi­ cărţii ştiinţifice şi tehnice", orga­ organizate la Hunedoara, la Deva,
blioteca trebuie să devină o ade­ nizate în incintele întreprinderilor Lupeni, Petroşani sau Vulcan,
şi instituţiilor judeţului. Ţin să transformate în veritabile recita­
vărată şi complexă instituţie de menţionez, de asemenea, că am luri de poezie şl muzică, susţinute Străbunii veneau spre noi îmbrăcaţi in zale de rouă,
cultură, de * o mare diversitate şi realizat în acest an peste 2000 de de membrii cenaclului prezenţi în cu hrisov de eternitate pe buze veneau ;
elasticitate. Prin situarea ei la în­ abonamente la documente de volum, au întrunit 'un număr ma­ coborau pe cîte-o rază de stea.
crucişarea orizonturilor cunoaşterii,
partid, broşuri, cărţi social-politi- re de participanţi şi sîntem con­ Şi-n cumpăna nopţii
biblioteca va trebui să-şi extindă ce. Proiectele noastre pentru pe­ vinşi de adeziunea lor la actul nos­ Peste Carpaţi fumega neverosimil
în viitor Influenta asupra cititori­ rioada următoare conţin organiza­ tru de creaţie. O ploaie de aur !
lor, în sensul cultivării atitudinii rea unei expoziţii de carte social- E drept că un rol important re­
angajate, partinice, revoluţionare politică la mina Dîlja, în Valea vine bibliotecilor şi librăriilor hu- Ca un murmur neprihănit, de izvoare,
în viaţa socială, să contribuie la Jiului, realizarea unui număr spo­ nedorene şi din acest punct de ve­ străbunii veneau spre noi cintind din cavale ;
formarea unui nou comportament rit de abonamente la documentele dere nu putem decît să elogiem cu cîntecul lor semănau
faţă de muncă şi societate, să dez­ de partid ce vor apărea în anul colaborarea pe care o avem cu a- necuprinsa Cimpie Română.
volte spiritul de cinste şi de drep­ viitor, participarea în luna octom­ cestea". „ IONEL AMARIUŢEI
brie la prima ediţie a Salonului C DROZD
tate, creşterea nivelului de cunoaş­
tere, într-un cuvînt, să devină o de carte de la Deva, organizarea
unor întîlniri cu scriitorii Marin
componentă reală şi eficace a pro­ Preda, D. R. Popescu ş.a.
cesului de educaţie permanentă a Desigur, planurile de viitor ale
cetăţeanului. In ceea ce ne pri­ Ansamblu! folcloric „Ibrahim Perviz" în Hunedoara
veşte, noi, lucrătorii bibliotecii ju­ celor două instituţii citate sînt
mult mai ample decît am putut
deţene, vom căuta să ne ridipăm cuprinde în aceste cîteva rînduri. Ansamblul folcloric „Ibrahim Perviz*<
f activitatea la înălţimea exigenţe- Despre necesitatea organizării per­ din oraşul iugoslav Zeniţa, oraş în­
i lor formulate de Congres. Am în manente a acţiunilor de populari­ frăţit cu municipiul Hunedoara, a
vedere, în primul rînd, o mai ac­ zare şi răspîndire a cărţilor şi mal fost oaspetele judeţului nostru. La
centuată popularizare a cărţii so- ales despre creşterea numărului spectacolele susţinute la clubul „Si-
dorurgistul“ şi Casa de cultură din
cial-politice, a literaturii istorice manifestărilor, relevă în încheie­ Hunedoara, Casa de cultură clin
cu un înalt conţinut patriotic, a lu­ re poetul Neoulai Chirica, Deva, clubul muncitoresc din Ghelar
crărilor ştiinţifice cele mai valo­ membru al Uniunii Scriitorilor i şi căminul cultural din Cinciş-Ceina
roase care să contribuie la creş­ „Nu există scriitor care să nu do­ au participai membri ai Biroului Co­
terea calificării profesionale a oa­ rească din toată inima ca lucră­ mitetului judeţean de partid, ai Co­
menilor muncii. în planul nostru rile sale, arderile sale de gînd, să mitetului executiv al Consiliului
popular judeţean, ai birourilor co­
de activitate vizăm organizarea a pătrundă cît mai adînc în conştiin­ mitetelor municipale şi comunale
numeroase expoziţii tematice de ţa semenilor. Şi dacă o primă con­ de partid, ai comitetelor executive
carte, vitrine de popularizare a diţie o constituie însuşi conţinutul şi birourilor executive ale consiliilor
noutăţilor editoriale, manifestări cu scrierilor sale, ca şi măiestria ar­ populare municipale şi comunale, ac­
tistică prin care acest conţinut
cartea — în cadrul unor întîlniri este redat, în aceeaşi măsură un tivişti de partid şi de stat, cadre de
conducere din întreprinderi, un nu­
cu cititorii, dezbateri ş.a. —, orga­ aport deosebit îl are şi modul în meros public.
nizarea de expoziţii volante la in­ care cartea ajunge în mina citi­ Spectacolele ansamblului artistic
stituţii şi întreprinderi, concursuri torului. Iată de ce consider că lan­ din ţara prietenă au excelat prin
gen „Cine citeşte, cunoaşte" în sările de cărţi cu public, întîlni- modul in care au valorificat tradiţii­
scopul atragerii unui număr spo­ rile cu cititorii, cît mai numeroa­ le folclorice, prezentînd o orchestră
irii de cititori. se, trag greu în balanţa acestei de ţinută şi dansuri de aleasă nuanţă
cunoaşteri şi, de ce n-aş spune-o, ca mişcare, ritm, costumaţie. Ansam­
— Alături de celelalte instituţii blul din Zeniţa a înfăţişat, pe calea
culturale ale judeţului, centrul de şi recunoaşterii valorii cărţii şi, artei scenice, un folclor autentic, do
librării este chemat să contribuie implicit, şi a scriitorului. mare diversitate, reprezentînd toate
şi el, prin activitatea sa de difu­ Critica îşi are rolul ei bine sta­ republicile şi zonele lor folclorice.
zare a cărţii, la vasta şi complexa bilit şi necesar, şi atunci cînd este Aleasa interpretare a conferit un
operă de formare a omului nou — făcută cu competenţă şi de înaltă Moment din spectacol. Foto : Ionel Bujor colorit nuanţat întregului spectacol.
Formarea statelor feudale româneşti, moment
important de afirmare a poporului român
Dezvoltarea organică şi unitară din judeţul Hunedoara, zugrăvesc Stratificarea socială, un alt ele­ aceste condiţii, voievozii români sărcinează pe Dragoş cu ocîrmuirea
a populaţiei de pe plaiurile româ- cu mare putere de convingere în­ ment fundamental pentru organi­ reuşesc să realizeze procesul de u- lui, aceasta întîmplîndu-se prin
neşti a dat istoriei noastre o tră­ făţişarea societăţii româneşti din a- zarea statală, era deja cristalizată. nificare, astfel că în 1324 Ţara Ro­ 1353. După ştirile date de cronici­
sătură unică şi o culoare aparte în cea perioadă. Existau ţăranii şi proprietarii pă- mânească este întemeiată. Acest lu­ le noastre el ar fi domnit doar pî-
cadrul istoriei universale, păstrînd Sintetizînd în cîteva cuvinte ni­ mîntului, nobilii şi păstorii, prin­ cru îl confirmă documentele ma­ nă la 1355, cînd i-a urmat fiul său
şi afirmînd calităţi inestimabile velul de dezvoltare social-economic cipii sau voievozii. ghiare care îl pomenesc ca voie­ Sas. Acesta domneşte pină în 1359,
ale poporului român încleştat în- şi cultural al poporului nostru din In ceea ce priveşte factorul su­ vod pe Basarab. urmîndu-i la tron Bale, ce va fi
tr-o luptă continuă pentru apăra- a doua jumătate a secolului - al biectiv, adică cel extern, care nu Nesupunerea şi refuzul de a mal înlăturat de Bogdan I.
f rea teritoriului şi a fiinţei de XlII-lea şi prima jumătate a se­ determină fenomenul dar îl influ­ plăti tribut regelui maghiar îl va Urmaşii lui Dragoş au nemulţu­
neam. colului af XlV-lea, constatăm exis­ enţează, Ia sfîrşitul secolului al aduce pe Basarab în situaţia lui Li­ mit pe românii moldoveni prin fap­
Crearea statelor feudale româ­ tenţa -unei vieţi economice ridica­ XlII-lea nu era cîtuşi de puţin fa­ tovoi, cu deosebirea că „marele tul că facilitau prea multe privi­
neşti constituie rezultatul firesc al legii feudalilor maghiari şi bise­
creşterii neîncetate a forţelor de ricii catolice. De acest lucru pro­
producţie, care au atins la începu­ fită Bogdan din Maramureş care
tul celui de-al doilea mileniu un W i - r n . cm» «mm i sth i nun se răzvrăteşte împotriva regelui
grad ridicat de dezvoltare. „Or- maghiar şi pleacă însoţit de toţi
p, ganizarea statelor feudale româ­ credincioşii săi în Moldova unde,
neşti — se arată in Programul sprijinit de populaţie, înlătură pe
partidului de făurire a societă­ te, a unor formaţiuni politice ca vorabil procesului de unificare a voevod" este mult mai puternic, urmaşii lui Dragoş şi în 1359 se
ţii socialiste multilateral dezvolta- voievodatelor şi cnezatelor româ­ avînd alături poporul, care, aşa proclamă voievod independent al
j te şi înaintare a României spre cele ale lui Glad, Gelu, Menumo- neşti într-un singur stat. Forţa cum se arată în „Cronica pictată Moldovei.
rut, Seneslau, Iancu, Farcaş, Lito-
; comunism — a creat condiţiile ri­ voi sau Ţara Vrancei, Ţara Mol­ miiitară a statelor feudale veci­ de la Viena", îi provoacă la Posada încercările regelui maghiar de
dicării vieţii economico-sociale pe o mare înfrîngere trufaşului Ca- a-1 aduce la ascultare cu forţa ar­
. o treaptă superioară, a înscris' în dovei de Sus, Ţara Moldovei de ne era puternică, armatele acesto­ rol Robert, iar libertatea şi inde­ melor rămîn fără rezultat, deoare­
ra subjugaseră formaţiuni româ­
Jos, ţinutul Lăpuşna, ori cel al
istorie epoci de puternică înflorire Hotinului şi altele. De asemenea, neşti din Transilvania, ca acelea pendenţa sînt obţinute cu armele ce în două rînduri Bogdan I este
a civilizaţiei materiale şi spiritua­ existenţa unei populaţii a cărei ale lui Gelu, Menumorut sau Glad, nu prin conjuncturi de moment. victorios şi, asemenea lui Basa­
le pe teritoriul ţării noastre, mar­ densitate pentru acea vreme era ameninţînd chiar ţinuturile din es­ In ceea ce priveşte Moldova, lu­ rab I, obţine prin luptă indepen­
cate şi de personalitatea unor mari tul şi sudul Carpaţilor. Din acest crurile în prima fază sînt dife­ denţa ţării Moldovei.
domnitori patrioţi". reprezentativă, precum şi faptul că, întemeierea statelor feudale ro­
izvoarele narative străine o denu­ motiv nu izbuteşte nici încercarea rite de cele din Muntenia, în sen­
Numeroasele izvoare interne şl lui Litovoi din 1272 — 1277, cînd sul că Ludovic, regele maghiar, mâneşti independente a înscris în
externe dintre care amintim Cro­ mesc în acelaşi fel, într-un cuvînt împreună cu fraţii săi eliberează speriat de incursiunile tătarilor, istoria patriei noastre un moment
români, care vorbesc aceeaşi limbă
nica Iul Nestor, Diploma cavale­ şi au aceeaşi origine comună ; del de sub stăpînirea maghiară terito­ prin 1343 — 1345 organizează o ex­ crucial pentru dezvoltarea ulterioa­
rilor loaniţi, Legenda Sfîntului Ge- numirile de moldoveni, munteni riile de dincoace de munţi refu- pediţie de pedepsire a acestora. în ră a poporului român, care secole
rard sau Cronica notarului anonim, zind să mai plătească tribut. această acţiune este antrenat şi în şir a trebuit să apere glia stră­
întregite de numeroasele descope­ sau transilvăneni neflind altceva în perioada care urmează, statul voievodul român din Maramureş, moşească, independenţa şi liberta­
riri arheologice de la Curtea de decît numele aceleiaşi populaţii în feudal maghiar slăbeşte, măcinat de Dragoş. Tătarii fiind înfrînţi, re­ tea ţării sale, asigurîndu-i un drum
'Argeş, Cîmpulung Muscel, Făgă- funcţie de aria geografică pe care lupte interne cauzate de stinge­ gele Ludovic care lua în străpîni- glorios spre un viitor strălucit.
maş şi două dintre cele mai recen­ o ocupă şi nicidecum populaţii di­ rea dinastiei arpadiene şî înlocui­ rea sa ţinutul de la est de munţi,
te, de la Voevozi şi Streisîngeorgiu ferite. rea ei cu una franco-angevină. In cu văile Şiretului şi Prutului, îl în­ Prof. OVIDIU POPESCU