Page 39 - Drumul_socialismului_1976_08
P. 39
a
DRUMUL SOCIALISMULUI ® NR. 6131 © MARŢI, 31 AUGUST 1976 Pag. 7
Gazetele de perete în concurs AL 7-LEA TIRG CADRAN ŞTIINŢIFIC
1
DE MOSTRE „VIKING* TRANSMITE TERREI
Puternic ancorată în viaţa , DE BUNURI pe După o călătorie de peste 11 luni hrănite" cu substanţe nutritive mar
organismele „sini
lea
compartiment,
Pâmînt—Marte,
cosmic
„traseul"
DE CONSUM sonda spaţială americană „Viking-1“ cate cu carbon radioactiv-14 într-o
s-a plasat, la 20 iulie, pe o orbită atmosferă de gaz carbonic. Dacă e-
si activitatea unităţii |) BUCUREŞTI — - circulară in jurul Planetei Roşii. De xistă eventuale organisme şi dacă ele
se aseamănă cu organismele terestre,
pe orbită, aparatul cosmic a expe
diat spre suprafaţa planetei un mo ar trebui să absoarbă compuşii or
1976 dul de 590 kg, care s-a aşezat lin ganici şi să elimine gazul carbonic
Scriem impresiile despre activi a Margaretei Munteanu — respon intr-o regiune dinainte stabilită, în radioactiv. Toate aceste procese sint
tatea gazetei de perete „Meşteşu sabila secţiei foto , Constantin Mi- • Ediţia a 7-a a Tirgului de mostre •apropierea zonei Ecuatorului. Numită comunicate Centrului de la Pasadena
garul" de la cooperativa „Reteza cloşoni — lucrător în secţia con de bunuri de consum, continuă să po • de specialiştii NASA Canionul şi interpretate de specialişti. Toate
tul" din Haţeg, avînd in faţă dosa fecţii din piele şi înlocuitori ; Ele larizeze atenţia opiniei publice din ţa Chryse, regiunea a fost aleasă de pe instalaţiile laboratorului marţian sînt
rul ei care în zilele următoare va na Udrea, de la secţia croitorie ră iar rezonanţele acestei prestigioa clişeele luate în 1971—1972 de sonda capabile să detecteze numai forme
putea fi consultat Ia viitoarea ex femei, Maria Zerbez, croitoreasă Ia se manifestări au trezit un larg ecou „Mariner-9" pe motivul că, la su de viaţă asemănătoare cu cele de pe
poziţie a celor mai bune gazete secţia confecţii, Eugenia Ştefan, de şi peste hotare. Se preconizează ca prafaţa ei, s-ar afla vapori de apă. Pămînt. Specialiştii presupun că Pă-
din oraş, participante la concurs. la plisat fuste şi plăpumiţe, Nico- 600 de firme, din peste 80 de ţări să După cum se ştie, din pricina pre mîntul nu este unica planetă in
Despre modul în care acţionează lae Suciu, de la construcţii. viziteze exponatele în vederea perfec siunii atmosferice foarte reduse pe univers cu condiţii fizieo-chimice şi
gazeta de perete vorbesc conclu Gazeta „Meşteşugarul" nu trebuie tării de contracte. Marte, nu poate exista apă sub for termice propice formelor de viaţă.
dent apariţiile, ca şi cele trei pla însă considerată că reflectă numai PARALELE mă lichidă, ci doar sub formă de După afirmaţiile de care dispune
nuri de muncă trimestriale pe ca activitatea pozitivă. Faţă de situaţiile vapori. De asemenea, Canionul pină acum ştiinţa, suprafaţa plane
re colectivul le-a întocmit, pe te neplăcute — prin suplimentul său a Făcînd o comparaţie între edi Chryse este lipsit de vînturile puter tei nu este propice supravieţuirii şi
me specifice activităţii economice, „Ghimpele" (responsabil luliu Pă- ţia a 5-a a Pavilionului de mostre de nice ce bîntuie restul planetei, ele 1 dezvoltării micro şi macroorganisme-
politice, social-culturale şi obşteşti, ran) — gazeta contribuie la îndrep bunuri de consum, din primul an al ment esenţial pentru succesul opera lor de tip terestru. Din atmosfera
dar mai mult decît acestea vorbeşte tarea vechiului, la corectarea unor cincinalului 1971 — 1975 şi ediţia a 7-a ţiunii de prelevare a mostrelor de Planetei Roşii lipsesc două elemente
conţinutul mobilizator al articole manifestări care n-au nimic co a Tirgului de mostre de bunuri de
lor. consuni, din primul an al cincina sol. Modulul a fost astfel construit esenţiale vieţii — azotul şi oxigenul.
mun cu etica noastră. Exemplu : lului 1976—1980 se remarcă o creş incit să nu altereze solul in momen Totuşi, din analiza primelor date
De remarcat este faptul, deosebit caricaturile în care luliu Hanzl este tere substanţială în producţia tul sosirii ; el dispune şi de un braţ transmise de la bordul modulului
de important că, la cooperativa satirizat pentru goana după con bunurilor de larg consum. . Pe mecanic suficient de lung pentru a reiese că în atmosfera marţiană ar
„Retezatul", gazeta de perete este cedii medicale ; Dorel Daj, care baza realizărilor de ansamblu ale e- preleva eşantioane de sol mai înde exista azot într-o cantitate foarte mi
un stimulent pentru toţi cei cate nu-i respectă pe cei din jurul său ; conomiei naţionale se dezvoltă siste părtate de locul unde s-au oprit mo că (3 la sută). Temperatura planetei
pun suflet în îndeplinirea sarcini Alexandru Fotay — absent de la matic producţia bunurilor de consum, toarele. Energia necesară funcţionării prezintă variaţii' foarte mari (de la
lor. în acelaşi timp, „Meşteşuga lucra după ce-şi încasează remu în corelare cu sporirea puterii de aparaturii de bord şi încălzirii mo minus 100 grade Celsius Ia plus 70
rul" este şi un îndrumător, prin neraţia etc. Ea cei amintiţi, supli cumpărare. dulului este furnizată de generatoa-e grade Celsius),' iar suprafaţa marţia
mijlocirea căruia organizaţiile de mentul „Ghimpele" a citat multe cu izotopi, care vor funcţiona în toate nă este puternic iradiată de radia
partid şi tineret influenţează pozi şi multe alte nume de cooperatori EXPONATE DE VÎRF cele 90 de zile cît va dura misiunea ţiile solare ultraviolete care nu in-
tiv activitatea oamenilor din sec certaţi cu disciplina muncii, cu a Cele 45 de sortimente de mîncă- sondei spaţiale. tîmpină, cum este cazul Pămintului,
ţiile prestatoare de servicii. Aşe ordinea si bunacuviinţă, cum ar fi : ruri tip culinar, gata pregătite, pre- Doi renumiţi specialişti americani, o pătură de ozon protectoare.
zată in complexul din strada Mi- Iancu Munteanu, Gheorghe Dobra, ambalate şl congelate, suscită un re astronomul Cari Sagan şi biologul Totuşi, specialiştii afirmă că şi in
liai Eminescu, unde este şi sediul Axente Prejban, Alexandru Totoy, al şi îndreptăţit interes. Joshua Lederberg, afirmă că n-ar fi acest caz pe Marte ar putea supra
unităţii, gazeta este un mijloc al Cornel Mihăiescu, Alexandru Crai — sînt ambalate în pungi de ma exclus ca pe Marte să existe orga vieţui cîteva tipuri de organisme,
muncii politice nu numai căutat- nic etc., oameni care din punctul terial plastic, cuprinzînd una, două, nisme vii. De altfel, modulul a fost dar care nu s-ar putea reproduce.
cu privirile şi atenţia de. toţi cei de vedere al eticii şi echităţii se trei porţii ; se păstrează la tempera dotat cu un laborator biologic cu De altfel, din aceste considerente,
care vin la sediu, ci este conside abat de la conduită. tura de minus 18°C, condiţie decisivă compartimente de incubaţie destinate NASA a renunţat Încă din faza de
rată şi ca o necesitate spirituală a pentru menţinerea calităţilor nutriti supravieţuirii eventualelor organisme studiu a proiectului sondei spaţiale
celor care lucrează aici şi pe care Prezenţa gazetei „Meşteşugarul" ve ; termen de garanţie 12 luni ; care s-ar afla în mostrele de sol la unele instrumente de detectare a
colectivul de redacţie i-a obişnuit în viaţa spirituală a cooperatorilor — prezintă marele avantaj că oferă prelevate de braţul mecanic. formelor de viaţă, înlocuindu-le cu
«le-acum a vedea în rubricile ga de la „Retezatul" este meritorie şi posibilitatea alcătuirii unor meniuri Primul eşantion de sol marţian va altele destinate măsurătorilor fizice
celor
scriu,
care
activitatea
prin
zetei oglinda activităţii lor, a convinşi că fac un serviciu nu lor, complete şl diversificate. fi introdus în compartimentul cu şi chimice, detectării gazelor atmos
muncii politice şi profesionale des ci celor din colectivul in care tră e In acest an se livrează 30 de sor oxid de carbor şi gaz carbonic, mar ferice şi compoziţiei solului. In caz
făşurate, a noutăţilor şi evenimen iesc şi muncesc. Tovarăşi cu res timente noi de conserve de peşte. 12 cate radioactiv pentru a se constata că nu va găsi forme de viaţă, mo
telor interne şi internaţionale. ponsabilităţi în organizaţia de par sortimente nou omologate inaugurea dacă eventualele organisme fixează dulul marţian va putea, cel puţin;
Ceea ce impresionează poate cel tid, în conducerea unităţii, în or ză seria celor 50 care vor îmbogăţi gazul carbonic radioactiv sau dacă să culeagă date preţioase despre so
mai mult răsfoind dosarul in care ganizaţia de tineret ori a comisiei gama acestor conserve pină la finele practică fotosinteza. Într-un al doi lul şi atmosfera Planetei Roşii.
se păstrează articolele apărute sint de femei se numără cu regulari anului 1980.
profilurile — de ce nu se extinde tate printre cei care vorbesc citi o Trei sortimente de conserve de
metoda — care în 10-15 rînduri aş torilor gazetei. lapte sînt destinate copiilor (lapte o- UNITĂŢI NOI PENTRU PREŞCOLARI
ternute sub o fotografie îi prezin Cităm şi numele entuziaştilor ca bişnuit, lapte cu amestec pentru co La Hunedoara, Deva, Vulcan, niţe peste 18.300 de copii, ceea ce
tă pe fruntaşi la locul lor de mun re au făcut o pasiune din munca pii eutrofici, lapte medicament pen Uricani, Simeria, in 11' localităţi reprezintă o cuprindere în unită
că, cu meritele în producţie, dar politică pe care o desfăşoară în tru copii distrofici).
şi cu fizionomia morală, pe o- acest sens : Aurel Anca — res o Tîrgul de mostre de bunuri de din judeţ se vor deschide, în a- ţile preşcolare a 73 la sută din
mul al cărui exemplu personal tre ponsabil, Fel ici a Tomuţa — secre consum a fost vizitat, de la deschi ceastă toamnă, noi unităţi de în- populaţia de 3-5 ani şi 84 la sută
buie să-l îmbrăţişeze cît mai mulţi. tar de redacţie, Ion Cozac, Dorel dere de numeroşi oaspeţi de peste ho văţămînt pentru preşcolari. Cu din populaţia de 5 ani.
Gazeta de perete „Meşteşugarul" Vlăiconi şi Ion Para — membrii ; tare, personalităţi ale vieţii politice, cele 11 grădiniţe noi, numărul uni In majoritatea grădiniţelor din
practică cu succes această metodă luliu Pâran — responsabilul supli miniştri, ziarişti, oameni de afaceri, tăţilor preşcolare din judeţul Hu judeţ există o bună bază materială
şi, de la dosar, ca şi din ediţia mentului satiric, Aurica Anca — grupuri de străini, veniţi cu diverse nedoara va' ajunge la 293, iair al şi didactică pentru instruirea şi
actuală poţi cunoaşte nu numai responsabila panoului de onoare. prilejuri în Capitală, dar care au ţi
faptele cd, în aceeaşi măsură, şi nut să cunoască direct realizările de copiilor cuprinşi în ele va spori ou educarea preşcolarilor, pentru pre
fizionomia morală a unor oameni prestigiu obţinute în producţia bunu incă 860. în aceste condiţii, noul gătirea lor corespunzătoare intrării
de talia blănarului Eugen Petrescu, PETRE FARCAŞIU rilor de consum din ţara noastră. an de învăţămînt va găsi in grădi în învăţămîntul primar.
şoara — Univ. Craiova ; F.C. Cons lă, iar Radu şi Ureche joacă fără
In deziderat major a! sportului Siisnedsrean FOTBAL tanţa — U.T.A. ; Poli. Iaşi — F.C. obişnuit în ultima vreme. (I. BEŞ-
convingere, aşa cum se manifestă
Argeş. Meciul Rapid — Jiul se dis
pută joi, pe stadionul Republicii, TELEIE, corespondent).
ora 36. T*f
In etapa următoare; a rv-a, dumi REZULTATE : Sticla Turda — „U"
Prezente la Divizia A Jiul — F.C. Bihor. Cluj-N. 2—l ; u.M. Timişoara — Mi
nică — Steaua — F.C. Corvinul şi
nerul Cavnic 4—0 ; Rapid Arad —
Ind. s. C. Tuiv.ii 3—1 ; Mureşul
JIUL — F.C. CORVINUL Deva — Armătura Zalău 1—0 ; C.F.R.
Cluj-N. — Minerul Luj>eni 1—0 ; Da
în cuvîntarea rostită ia festivi tapă ne vom axa acţiunile în şcoli 1_1 (0—1) cia Orăştie — Victoria Călan 1—o ;
tatea de la Palatul sporturilor şi pe două mari coordonate. în pri Divizia B 3 C.I.L. Sighet — C.F.R. Timişoara 2—0;
culturii, prilejuită de acordarea u- mul rînd avem în vedere un am Joc de bun nivel tehnic, dinamic, F.C. Olimpia S. Mare —Aurul. Brad
2—0 ; Gloria Bistriţa — F.C. Baia
nor înalte ordine şi distincţii ale plu program de amenajare şi mo în care ambele formaţii s-au an Mare 1—0.
R.S.R. sportivilor fruntaşi la Jocu dernizare a bazelor sportive^ şco gajat cu energie şi hotărîre. O MUREŞUL DEVA — CLASAMENT: 1. — 2. F.C. Olimpia
rile Olimpice de la Montreal, to lare, care să asigure cadrul optim surpriză plăcută a oferit F.C. Cor- şi C.I.L. Sighet cu cite 3 puncte (go
varăşul NICOLAE CEAUŞESCU, a] desfăşurării unei. activităţi de vinul, care a avut o evoluţie net ARMĂTURA ZALĂU laveraj 2—0) ... 7—8 Aurul Brad 2 p
subliniind bunele rezultate şi feli educaţie fizică şi sportivă diversă, superioară celei din etapa de de 1—0 (1—0) 4—3) şi Minerul Lupeni 2 p (3—2) ...
ei tîrid pe cei distinşi — între care complexă, ştiinţific concepută si but, ceea ce demonstrează exis 11—13. Mureşul™ Deva 2 p (2—3), Glo
se situează la loc de cinste Na- condusă. tenţa unor resurse reale pentru întîlnirea dintre Mureşul Deva ria Bistriţa 2 p (1—2) şi Rapid Arad
dia Comăneci, tînăra care a fost O a doua direcţie de acţiune se comportări din ce în ce mai bune şi proaspăta promovată în divizia 2 p (4—5) ; 14. Dacia Orăştie 2 p
distinsă cu titlul de Erou al Mun va concretiza în asigurarea, în ale echipei. De partea cealaltă,, B, echipa Armătura din Zalău, a (1—5) .. 10. Victoria Călan 1 p
cii Socialiste, înalt omagiu al toate şcolile, a unui calendar com- echipa gazdă. Jiul, a avut o notă decepţionat miile de suporteri de (1—2) ... 18. Min. Cavnic 1 p (0—4).
partidului şi statului nostru pentru petiţional bogat, care să cuprindă de superioritate în teren, domi- veni. ETAPA VIITOARE : C.F.R. Ti
rezultatele marii gimnaste ■—, s-a întreceri de atletism şi jocuri spor nînd mai mult, dar fără a obţine Şi nu victoria ia limită, victorie mişoara — F.C. B. Mare ; C.I.L.
referit pe larg ia sporitele tive cu etape de masă — clase, acţiuni decisive în atac, care să obţinută prin golul marcat în mi Sighet — Rapid Arad ; Dacia Orăştie
sarcini ce revin mişcării spor şcoală —, pină la etapa pe loca aducă goluri, linia de mijloc ne- nutul 27 de către Petre Grigore, — Min. Cavnic ; Min. Lupeni — Sti
cla Turda ; Aurul Brad — Mureşul
tive în perspectiva viitoarelor lităţi şi judeţene. De asemenea, oferind acele mingi utile înainta în urma unei lovituri de colţ exe Deva ; „U“ Cluj-N. — Armătura
Jocuri Olimpice, din 1980. Secreta sperăm că şi pe linie centrală se cutată de Văetuş, a nemulţumit pe Zalău ; F.C. Olimpia S.M. — Gloria
rul general al partidului arăta că vor lua măsuri pentru îmbunătă şilor. Au marcat Angelescu, min. iubitorii fotbalului din Deva, ci Bistriţa ; Victoria Călan — U.M. Ti
va trebui... »Să întărim activitatea ţirea _ activităţii la orele de educa 28, cu un şut frumos, de la dis jocul prestat de echipa Mureşul mişoara ; Ind. s. C. T. — C.F.R.
cluburilor sportive şcolare, a clu ţie fizică şi de activitate sportivă tanţă, autorul golului hunedorean în ansamblul ei. Cluj-N,
burilor universitare, cluburilor prevăzute de programa şcolară". remareîndu-se din nou printr-o
muncitoreşti,- cluburilor săteşti în Prof. Mihai Bănulescu, directorul prestaţie excelentă, şi Dumitrache Avînd în faţă o echipă modestă,
aşa fel incit mişcarea noastră spor Şcolii sportive Deva : „în viitor, (min. 60), cu capul, dintr-o cen dar ambiţioasă şi disciplinată, bine
tivă să se transforme într-o pu vom acţiona, transpunind în viaţă trare foarte frumoasă a lui De- coordonată de „bătrînul" Soo, ju
ternică mişcare de masă care să sarcinile ce ne revin din euvînta- leanu. cătorii deveni n-au găsit (şi nici nu Divizia C 12
au căutat) cele mai bune metode
cuprindă practic întregul tineret rea tovarăşului Nicolae Ceauşescu JIUL : Cavai — Rusu, Bădin, de a desface apărarea supraaglo
al patriei". _ Subliniind necesitatea la sărbătoarea sportului românesc Ciupilu, Deleanu, Augustin (Toma, merată, dar ordonată, a oaspeţi
ca „în următorii ani să intensifi din 19 august, pentru consolidarea min. 46), Stoica, Bucurescu, Mul- lor, practicind un joc stereotip, ou REZULTATE : U.P.A. Sibiu -
căm activitatea sportivă în şcoli, secţiilor de performanţă ale şcolii ţescu, Dumitrache, Sălăgean. multe pase laterale şi chiar înapoi. C.F.R. simeria l—o ; Automatica
să facem în aşa fel incit să nu e- noastre şi pentru stabilirea unor Ceea ce a deranjat in primul rînd, Mediaş — Minerul Ghelar 1—1 ţ
xiste şcoală fără puternice echipe programe detaliate de pregătire a F.C.. CORVINUL : Bologan — a fost însă lipsa de dăruire, re F.I.L.Orăştie — Textila Sebeş 1—2 ţ
sportive, de gimnastică şi în alte fiecărui sportiv şi secţie cu mare Banciu (Gruber, min. 82), Tonca, marcată la cei mal mulţi dintre Laminatorul Teliuc — Constructorul 1
Alba Iulia 2—1 ; Unirea Alba 'Iulia
domenii de activitate", tovarăşul perspectivă de afirmare în perfor R. Vlad, Minculeseu, Dimitriu IV, componenţii echipei. Jucătorii de — Ştiinţa Petroşani 1—1.
NicoXa'e Ceauşescu trasează şcolii manţă, în aşa fel ca marile con Angelescu, Economu, Bucur. Şu- veni păreau mai mult preocupaţi ETAPA VIITOARE : Constructo- ;
sarcini majore, de mare însemnă fruntări la care vom lua parte să renghin (Agud, min. 65), Geor- să se apostrofeze între ei sau să rul A. I. — Automatica Mediaş ; Tex- ;
tate, menite să asigure o dezvol confirme nişte valori incontestabile gescu. răspundă publicului din tribună, tila Sebeş — U.P.A. Sibiu ; C.F.R.
tare largă a mişcării sportive, spre pentru viitoarele loturi olimpice. decît să joace fotbal. Simeria — C.I.L. Blaj 7 Ştiinţa Pe
performanţe şi mai înalte. Mă gîndesc deci la secţia noastră A arbitrat M. Bnzea (Bucureşti). Conducerea asociaţiei, antreno troşani — Metalul Copşa Mică ţ
înscris prin solide coordonate în de gimnastică, consacrată deja pe La juniori : Jiul — F.C. Cor rii şi ceilalţi factori răspunzători Minerul Ghelar — Textila Cisnădte ţ
activitatea sportivă naţională, spor plan naţional în campionatele şco vinul 0—4. (N. S.). trebuie să se preocupe mai intens I.M.I.X. Agnita — Laminatorul Te
tul hunedorean rămîne totuşi da lilor sportive, la voleibalista Euge de întărirea disciplinei în rîndul liuc ; inter. Sibiu — Unirea Alba ţ
tor reprezentării olimpice a ţării nia Marcu, componentă a echipei ★ jucătorilor, de felul cum aceştia Gaz metan Mediaş — F.I.L. Orăştie.
noastre, prin absenţa sportivilor naţionale de junioare, campioană REZULTATE : S.C. Bacău — A.S.A. se angajează pentru culorile clu
noştri în loturile olimpice. Cu con balcanică, la judoka fraţii Sapta, 1—0 ; TJniv. Cralova — Steaua 0—2; bului. (MIRCEA CRIVĂŢ).
vingerea că organele sportiv'e, fac atletul Liviu Andrei, vicecampion F.C. Constanta — Progresul 8—0 7
torii cu responsabilităţi, profesorii naţional la triplusalt juniori II, CAMPIONATUL JUDEŢEAN
canotorii Petre Vesa şi Vasile Pas
de educaţie fizică, antrenorii, teh Jiul — F. C. Corvinul 1—1 ; F. C. DACIA ORĂSTIE —
nicienii, specialiştii şi sportivii au ca, luptătorii Vasile Diaconu si Argeş — Rapid 1—0 ; F.C. Bihor — VICTORIA CĂLAN REZULTATE: C.F.R. Petroşani —
înţeles cuvîntarea tovarăşului Ciprian Ungureanu, la alţi tineri Poli. Timişoara 1—0 ; F.C.M. Reşiţa — Autotransport Haţeg 2—2 ; Mine
Nicolae Ceauşescu drept un pro cu mari perspective. — F.C.M. Galaţi 4—1 7 Sportul stu (1-0 (1-0) rul Vulcan — Constructorul Hune
gram de acţiune pentru viitor, o ★ denţesc — Poli. Iaşi 3—1 7 Dinamo — doara 2—0 ; Sportul studenţesc — Pa-
sarcină de muncă de îndeplinit, Consemnînd aceste gînduri şi U.T.A. 7—0. Jocul a avut un început promi rîngul Lonea 0—1 ; Metalul Crişcior
am solicitat cîteva opinii, gînduri proiecte, invităm profesorii de edu ţător, ambele formaţii realizînd — Minerul Uricani 3—3 ; Minerul Ani-
noasa — E.G.C.L. Hunedoara 4—0 7
şi proiecte de perspectivă prin caţie fizică, antrenorii şi specia CLASAMENT : l. steaua 4 p. (3—0) 9 cîteva faze spectaculoase, încheiate I.M.C. Bîrcea — Preparatorul Petrila
care să se treacă neîntîrziat la liştii la susţinerea, prin interme 2. Sportul studenţesc 4 p (4—1) 7 9. cu şuturi pe poartă, dar mai frec 2—0 ; Energia Paroşeni — Aurul Cer-
marea acţiune a sportului hunedo diul ziarului, a unei largi dezba F.C.M. Reşiţa 3 p (5—2) ; 4. Jiul 3 p vente la cea a Victoriei Călan, a- tej 2—2.
rean : prezenţa sa la Olimpiada teri privind preocupările şi acţiu (2—1) ..; 13. F.C. Cor vinul 1 p (1—2)J< părată excelent de către Hlopeţ- ETAPA VIITOARE : Autotransport
din 1980. nile desfăşurate pentru îndeplini 18. F.C.M. Galaţi 0 p (1—5). chi. Ca urmare a dominării echi Haţeg — Dacia Veţel ; Minerul Uri
Prof. Iosif Costea, inspector cu rea sarcinilor ce revin mişcării ETAPA VHTOARE (mline) : F.C. pei gazdă, în min. 40, Petre Ra- cani — Minerul Aninoasa ; Aurul
probleme de educaţie fizică la In sportive, sportului hunedorean in fael driblează trei apărători, cen Certej — Metalul Crişcior ; Paringul
spectoratul şcoipr judeţean : „In actualul ciclu olimpic, pentru asi Corvinul — F.C.M. Reşiţa 7 Sportul trează la Silaghi, acesta, cu capul, Lonea — Energia Paroşeni ; Con
structorul Hunedoara — Sportul stu
încercările noastre de a răspunde gurarea prezenţelor hunedorene ia studenţesc — Progresul 7 Dinamo — trimite lui Radu, care înscrie i denţesc ; Preparatorul Petrila — Mi
sarcinilor care onorează mişcarea J.O 1980 Steaua 5 F.C. Bihor — A.S.A. 5 S.C. 1—0. In repriza secundă, Dacia nu nerul Vulcan ; C.F.R. Petroşani —
sportivă română, într-o primă e- NICOLAE STANCIU Bacău — F.C.M. Galaţi î Poli. Timi mai insistă, dă dovadă de obosea I.M.C. Bircea.