Page 5 - Drumul_socialismului_1976_08

6 • MARŢI, 3 AUGUST 1976 Pag. 5

T~- Permanenţa preocupării partidu- mentaţiei publice vor ajunge In 1980
lui nostru pentru buna aproviziona- Pentru îmbunătăţiri calitative la 120 mp la 1 000 locuitori in mediul
CIUDATA OPTICA ! \ re şi servire a populaţiei, pentru urban şi de 110 mp in mediul rural,
faţă de 108 şi respectiv 96 mp în
In luna martie a.c., am dus / ridicarea necontenită a nivelului 1975.
la I.R.U.C. Deva un frigider * său de viaţă şi civilizaţie îşi gă- în alimentaţia pubifrâ A Pină In 1980 ponderea unităţilor
pentru reparat. După repeta­ 1 se.şte expresia în tot ceea ce în- de tip autoservire, lactovegetarian,
te drumuri şi rugăminţi, mir-, — / treprinde partidul. Elaborarea
— -........— v- ---o---------- dietetic, rptiserie, plăcintării, patise­
s-a spus că nu se poate face l Programului naţional privind pro- rii, gogoşerii, cofetării, gospodina va
îîâraUa Şi să da fie ^citată (Uucţia şi desfacerea către populaţie Un program complex, ia a cărui trebui să atingă 55 la sută in totalul
activităţii de desfacere.
cumpăr un congelator ’nou. J da ^ > 'iq7ft^?QHn^ e S® 11 ? 11 !? 1 . în pe ''! 0 ' l_ PENTRU ÎMBUNĂTĂŢIREA
Tovarăşul Victor Băceanu 1 ^ 1^76 ^980, aprobat in şedinţa STĂRII IGIENICE SANITARE
eu am cumpărat congelatorul. I siliului Suprem al Dezvoltării E- înfăptuire nu se admit concesii centrele sanitare antiepidemice vor
mi-a dat şi dimensiunile, iar 7 comună a C.C. al P.C.R. şi Con-
O Direcţia comercială împreună cu
itreij Dar, stupoare! Acum nu se i conomice şi Sociale a României, es- organiza anual cursuri diferenţiale de
potriveşte congelatorul! M-am J te o asemenea dovadă concludentă, blică din judeţ pe anul în curs, dezvoltarea în întreg cincinalul ac­
din alimentaţia publică.
adresat şi tovarăşului- Mure- l El a determinat la toate nivelurile elaborîndu-se totodată un studiu- tual a activităţii de alimentaţie pu­ instruire sanitară pentru personaiul
O Fiecărei unităţi I se va fixa un
J ne să^luaţi frigiderul ”de aici", 7 măsuri imediate şi programe de program de dezvoltare în perioa­ blică. program periodic de curăţenie gene­
In sinteză, studiul-program pen­
aşa cum e, dacă nu, îl arun- perspectiva. Conform prevederilor da 1976—1980.
rală, deratizare, dezinsecţie;
căm la fier vechi". Oare asta ’t sale, desfacerile de mărfuri prin Măsurile preconizate a se înfăp­ tru dezvoltarea alimentaţiei publi­ 0 Vor fi extinse spaţiile afectate
e şi părerea conducerii? (AU- ţ sectorul de alimentaţie publică ur- tui în cursul acestui an implică ce în cincinalul actual prevede :
că a kelian bAlan — Deva, str. 1 mează să sporească pînă la sfîrşitul responsabilităţi concrete pentru MASURI PENTRU ORGANIZAREA organizarea garderobelor, personali"
grupurilor sanitare, iar pentru men­
ţinerea curăţeniei in aoeste spaţii si
PRODUCŢIEI CULINARE
Lenin, bl. l).
conducerea Direcţiei comerciale ju­
1 cincinalului cu 54,5 la sută.
Realizarea de produse diversifi­
•
deţene, a I.C.S.A.P., cooperative­ cate, potrivit profilului fiecărei uni­ necesar va putea fi angajat din rin-
1 Nu demult a avut loc la .
__ Deva
dui pensionarilor de llmiiă de virstă,
URMĂRILE CONSUMULUI
trilor ABUZIV DE ALCOOL / ducţia de bunuri alimentare si din lor de consum şi O.J.T., Asociaţiei tăţi cu specific local şi tradiţional ; in condiţiile legii.
i consfătuirea lucrătorilor din pro-
bucătarilor şi cofetarilor, şefilor
•
Creşterea ponderii producţiei pe
PENTRU
DEZVOLTAREA
Dumitru Moldovan a băut ^ sectorul de alimentaţie publică al de unităţi de desfacere, organelor bază de legume, lactate, came de ALIMENTAŢIEI PUBLICE PRIN
ietăţi metelur- Intr-o seară mai mult decit , comerţului de stat, cooperaţiei de de îndrumare şi control. Ele ur­ pasăre şi peşte; CANTINE ŞI CANTINE-RESTAURANT
Sporirea pină in 1980 de 3,5 ori
>sul progres al trebuia Ia restaurantul „Ciu­ consum şi turismului. măresc dezvoltarea reţelei, îmbu­ a • volumului produselor „gospodina", 0 In cincinalul actual vor fi orga­
perca" din Hunedoara. Aici, i
tent preocupă- s-a năzărit iui că P. M. se ui­ Participanţii ia dezbaterile din nătăţirea structurii desfacerilor, în realizate în laboratoarele proprii âle nizate cantine pe toate platformele
la producerea tă urit la el. Cînd acesta a cadrul consfătuirii au fost unanimi sensul ca vînzările de produse cu­ alimentaţiei publice şi de către in­ industriale. Numărul cantinelor res­
taurant va creşte de la 5 la 11, cu
ste în centru] plecat spre casă. l-a urmărit in aprecierea că deşi în alimentaţia linare să reprezinte peste 60 la dustrie; un total de 4 880 de locuri.
Hunedoara, sută în totalul vînzărilor prin. a- C Creşterea cu 30 la sută pină la 0 Se vor lua măsuri pentru o mai
ase e sensibil s e m n ai 1 publică s-au făcut paşi însemnaţi limenta.ţia publică, îmbunătăţirea sfîrşitul cincinalului a produselor de bună aprovizionare a cantinelor şl
patiserie, vindute prin unităţile de
aliaje. Din a- în privinţa extinderii, modernizării stării de igienă, diversificarea me­ alimentaţie publică. cantineior-restaurant, astfel ca fie­
ana din sarci- şi intimizării reţelei, efortul pro­ niurilor, modernizarea servirii etc. care să servească zilnic cel puţin
icientă a fero- I şi a tăbărit cu pumnii pe el' priu al lucrătorilor din acest im­ Unele termene pentru realizarea PENTRU DEZVOLTAREA, trei meniuri la alegere şi unul die­
MODERNIZAREA ŞI
tetic.
unărilr ,;ame- l-a trîntlt jos şi l-a bătut măr. \ portant sector al vieţii noastre so­ măsurilor respective sînt foarte a- DIVERSIFICAREA" REŢELEI DE
să recupereze . A avut nevoie de 90 de zile ciale nu şi-a spus cuvîntul hotă- propiate, însă perfect posibile de ALIMENTAŢIE PUBLICA 0 Cu sprijinul Consiliului popular
...
'anizaţiilor de I de îngrijiri medicale. Pentru s rîtor, dar că va trebui să o facă respectat, şi de aceea nu trebuie • Prin eforturi bine coordonate ale judeţean şl al unităţilor economice
pe ai căror angajaţi îi servesc, can­
i fapta sa, Dumitru Moldovan I neîntîrziat. In consecinţă, s-a con- admisă nici o concesie în realizare.
au îmbrăţişat I şi-a primit pedeapsa meritată ^ Direcţiei comerciale judeţene, Oficiului tinele şi cantinele-restaurant Îşi vor
l secţiei ridi- I şi a fost obligat să plătească si arlnnfat. un f'nmnlPY Arpasta oii afît mai mult on oît qp judeţean de turism şi Uniunii jude­ organiza gospodării anexe pentru
es s-a obţinut i despăgubiri. plan de măsuri pentru îmbunătăţi- va vedea că transpunerea lor în ţene a cooperaţiei de consum, spaţii­ creşterea porcilor, a păsărilor, sola­
:e. De aseme- rea activităţii de alimentaţie pu- fapt constituie o bază solidă pentru le de producţie şi desfacere ale ali­ rii şi grădini pentru legume.
siv la mărcile 1 COMPENSAŢIE
I Firma autoservioc-ului din
, are o preo- , Deva a rămas „orfană" de cî- Perfecţionarea activităţii consiliilor populare ÎN SPIRITUL LEGII SISTEMATIZĂRII
-o organizare I teva litere. Cine s-o repare,
xemplu, să se I doar aici lucrează electricieni
iliciu şi fero- ' auto, nu electricieni de fir- Condiţii de via|ă tot mai bune
■. Au fost, la I me! Modul cum sint serviţi Receptivitate maximă faţă
1 oetătenii de către unele com-
i care sîntem | partinicii ic dc aici, in schimb,
in valoare de a mai ciştigat două litere in- pentru cetăfenii Certejului
| cît serviciile se pot numi...
i colectivelor (de)servicii. Speli maşina aici, de propunerile cetăţenilor,
rii Constantin | dar de uscat o usuci la soare In comuna Certeju de Sus, vechi stadion sportiv şi popicărie, staţii
Negru, - Mihai pentru că instalaţia de uscat, centru muncitoresc, devin tot mai de autobuz ş.a.
i, Petru Nuţu, f cînd se defectează, nu se mai măsuri operative pentru pregnante elementele de urbani­ Amplasarea judicioasă a con­
repară cu săntămlnile. Cît <fe-
andru Bucur, I spre promptitudinea unor ti­ zare, de apropiere treptată a con­ strucţiilor, respectarea regimului
Florian Giur- nichigii in a face unele inter- diţiilor de muncă şi de viaţă ale de înălţime şi densitate pe unitate
1 venţii operative... le fac dacă satului de cele ale oraşului. Aici, de suprafaţă — aşa cum prevede
tori de ener- vor. Dacă nu... De unde se înfăptuirea acestora ca urmare a extinderii industriei legea sistematizării — duce la re­
organizaţiile vede că alei nu mimai firma extractive, s-au dezvoltat şi, con­ ducerea perimetrului construibil cu
şi-au indrep- luminoasă are nevoie de in­ strucţiile social-culturale. Âcţio- 10 ha, din care 4,5 ha la centrul
pentru evita- tervenţie. întreaga activitate a consiliului masele, în interesul maselor, nîndu-se în spiritul Legii sistema­ de comună. In cincinalul 1976 —
- cît cuptorul 1 t nostru popular se desfăşoară in reuşim să soluţionăm în bune con- tizării, pentru înfăptuirea indica­ 1980 şi în perspectivă pînă în 1990
1
a agregatelor PERICOL ! strinsă şi indestructibilă legătură diţiuni propunerile cetăţenilor. ţiilor secretarului general al parti­ — ca urmare a politicii partidului
iă, în fiecare La un control al organelor ) cu cetăţenii. Acţionînd în acest Iată câteva exemple de propu­ dului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, de amplasare judicioasă a forţelor
tă“ impulsio- de p.c.i., maistrul Mihai Ti­ i mod, transpunem în viaţă cerinţa neri realizate sau în curs de fina­ au fost construite o seamă de obi­ de producţie în teritoriu,' de dez­
mar. şeful atelierului mecanic
ste, totuşi în al E.M. Bărbăteni, a fost a- V '' magistral formulată de tovarăşul lizare. Locuitorii din cartierul Co- ective prevăzute în schiţa de sis- • voltare armonioasă a tuturor loca­
rică, cu care mendat cu 100 lei. Trei tuburi NICOLAE CEAUŞESCU, în Expu- roeşti, la o întîlnire cu deputatul tematizare : două blocuri cu 40 de lităţilor, comuna Certeju de Sus
eorghe Obîr- de oxigen la aoara- ^ l nerea la Congresul consiliilor popu- lor Nicolae Radu, au propus con­ apartamente eu cîte două nivele, va cunoaşte o şi mai puternică dez­
i Brad, Teo- te de sudură erau amplasate i } lare din februarie a.c., potrivit că- struirea unui pod peste Jiul de din care unul are spaţii comerci- voltare econorriieo-sociaiă. Astfel,
Hăi'goi sînt orizontal. Peste ele, în bătaia ’ Ţ reia „forţa consiliilor populare,' e- Vest. Consiliul popular a făcut ale la parter, două. blocuri cu par- producţia globală a industriei re-
alizarea eco- soarelui — alte trei tuburi In- i î ficienţa muncii lor depind de intă- demersurile necesare pentru obţi­ ter şi etaj cu 16 apartamente. De publicane va creşte în 1980 faţă de
, cărcate. Se ştie că amplasarea ] 1 rirea continuă a legăturilor cu ma-
Sn timpul lucrului a acestor ( nerea fondurilor de investiţii, a asemenea, şcoala generală şl com­ 1975 cu peste 50 milioane lei. Se
ăicaţiile date recipiemti cere măsuri de pre­ î sele populare, de consultărea largă proiectului şi în luna iulie a.c. po­ plexul comercial sînt clădiri cu vor mai construi o şcoală cu 3 săli
ieauşescu, .că cauţie riguroase, neltiarea lor ţ i a acestora, de capacitatea lor de « dul a fost dat în folosinţă, la e- parter şi eţaj. Anul acesta se con­ de clasă la Bocşa Mică, o piaţă de;
I unu pentru prezentînd pericol de explo­ I stimula elanul constructiv şi iniţia- xecutarea lucrărilor participînd toţi struiesc două blocuri cu trei nivele. alimente, noi unităţi de prestaţii şi
tică şi orga- zie. Amenda a plătit-o şeful tiva oamenilor muncii". cetăţenii din cartier şi muncitorii In centrul civic al comunei e- unităţi comerciale la parterul blo­
a şi căutările de atelier. Dar sudorii care ' j ) Cetăţenii din Vulcan fac in ea- de la preparatia de cărbuni Coro- xistă cămin cultural si club mun curilor. Desfacerea mărfurilor va
au lucrat cu aceste agregate?
prime, mă­ 1 drul adunărilor populare, întîlniri- eşti. In circumscripţia deputatului citoresc, dispensar comunal şi de creşte de la 18 milioane în 1975 Ia
mică se evi- ' lor ou deputaţii, la „Sfatul bunilor Teodor Rusu, s-a propus introdu­ întreprindere, cinematograf, poştă, aproape 27 milioane în 1980. Toate
DUPĂ SAC SAU DUPĂ OM ? , t gospodari", cu diferite alte prile-
Dialog la Ţebea, 29 iulie 1916. cerea apei potabile pe strada Aba­ C.E.C., magazin alimentar cu auto- acestea vor conduce la îmbunăţă-
— încotro, Ioane? | t juri numeroase propuneri care vi- torului. Lucrarea a fost realizată servire, magazine pentru textile, th'ea continuă a condiţiilor de via-
...
— După făină, Ia magazinul | zează dezvoltarea economico-socia- .de consiliul. popular cu participa- încălţăminte, fero-metai, legume şi ţă ale cetăţenilor, la ridicarea gra-
ualismulul" universal, Ia Melania. I la a oraşului, ridicarea gradului f rea efectivă â cetăţenilor. Amena­ fructe, măcelărie, cofetărie, brută- dului lor de cultură şi civilizaţie.'
ira) — De ce mergi pînă acolo, său edilitar-gospodăresc, amplasa­ jarea unui punct alimentar în Mi­ rie, unităţi prestatoare de servicii,
cînd magazinul alimentar e la I rea şi diversificarea reţelei comer­ cro 3 A, deschiderea unei plăcin- staţie de radioficare, biblioteci, N. BADIU
doi paşi ? Şi este făină cită ciale şi de prestaţii, construcţia tării, distribuirea buteliilor la do­
,’rci. unor obiective de larg interes ob­ \ »
— Ca să nu fiu păcălit şi eu, , miciliu pe bază de abonamente,
I.a Melania iei sacul cu făină ţ ştesc. înfiinţarea unui centru de colecta­ LISTA PRETURILOR DE CONTRACTARE LA LEGUME SI FRUCTE,
LE - cu 220 lei, iar aici, unde-i , Primul pas spre- soluţionarea a- re a sticlelor şi a borcanelor în VALABILĂ DIN DATA DE 1 AUGUST a.c.
gestionar Mihai Kusu, cu 225 | cestora îl facem prin ţinerea unei Micro 1. introducerea unei curse
lei. Tare aş vrea să ştiu şi eu , evidenţe stricte a lor, consemnîn- Se aduce la cunoştinţa cooperativelor agricole de producţie că pre­
la ora 10,00 pe traseul Dealu Babii,
)LTATE, cum vinde ci făina, după sac ţ du-le, pe domenii de activitate, sînt alte propuneri înfăptuite. Pro­ ţurile de contractare la legume şi fructe stabilite de Consiliul popular
sau după om? ţ intr-un registru în care se preci­ punerea privind separarea încălzi­ judeţean, cu începere de la I august a.c., sint următoarele:
CARNE ÎNCHIS .PENTRU... MASA i zează cine şi pînă cînd trebuie să rii întreprinderilor de centrala PRODUSUL U/M CALITATE
asigure soluţionarea. De asemenea, blocurilor, pentru a. se asigura a- E I II
1,70
28 iulie, ora 14,45, autogara J propunerile sînt trecute şi în caie­ gent termic la blocurile nou con­ Ardei gra.s kg 2,20 0,570 1,25
0,70
Castraveţi salată
1,20
>»
Brad. La fiecare casă de bi- \
ar lete, mulţi călători. Plăcutele , tul deputaţilor, care, împreună cu struite. este in curs de realizare Ceapă usc. arpagic *9 1,80 1,40
cu numele casierelor de ser- ţ angajaţii consiliului popular, urmă­
de către Centrala cărbunelui Pe­
Ceapă uscată apă
1,30
1,70
viciu dispăruseră însă de la i resc traducerea lor in viaţă în fie­ troşani. în adunările populare în Dovlecei mijlocii 0,60 0,45
locul lor, iar la casa din mij- } care circumscripţie electorală. De­ care s-a dezbătut schiţa de siste­ Dovlecei mari 0,30 0,60
dorit loc te întimpină, scris vizibil, i spre îndeplinirea propunerilor se matizare, s-au făcut propuneri Morcovi rădăcină 1,05 0,80 1,20
1,30
Pătrunjel rădăcină
La
închis.
)
ghişeu,
cuvîntul
casierele mîncau liniştite, ne- 1 raportează în sesiunile consiliului pentru construcţia unui nou local Păstîrnac rădăcină • 1,20 0,90
t potenţial sinchisindu-se de cei care dă- J popular. în adunările populare, la de poştă şi a unui stadion. Amîn- Telină rădăcină 1,40 1,80 1,40
0,90
1,10
iele măsuri deau semne de nerăbdare. Au- i întîlnirile periodice ale deputaţilor două obiectivele se vor termina Roşii cartate 0,85
tobuzelc nu aşteptau. Ne in- ’ cu alegătorii.
iporirea pro- trebăm dacă dumnealor au în- l Fiecare propunere este examina­ in acest an. • Ruşii necartate 6,00 4,80
Usturoi uscat
la sortimen- scrisă în programul de servi- 1 tă cu atenţie, ne consultăm cu Vinete 2,30 1,75 1,30
gistrează de ciu (orarul de funcţionare es- t cetăţenii asupra modalităţilor în­ PETRU VERDEŞ Sfeclă roşie 1,00 0,75
'ijorător. A- te non-stop) ora de masă sau ' făptuirii lor, asupra stabilirii pri­ Verdeaţă frunză (pătrunjel 1,00
leuştean, mărar, ţeJină)
ă doar în mănîucă... din timpul călăto- I orităţilor în funcţie de nece­ secretarul Comitetului executiv al Mere gr. B (soiuri vară) »> 2,70 2,20 1,60
tăţii. O re- • rilor? sităţi şi posibilităţi. Intr-un Consiliului popular al oraşului Pere gr. A (soiuri vară) 9» 2,60 2,00 1,30
constitui-o Vulcan Pere gr. B (soiuri vară) 99 1,95 1,50 1,10
r pentru o- OBIŞNUINŢĂ VECHE \ cuvînt, acţionînd împreună cu
îltat cu pre- La unitatea nr. 32 mezeluri- 1
a conchis : brinzeturi din cartierul Dacia l *
se intlmplă un fenomen foar- '
e şi noi ce- te... curios. Ca să ajungi l i Cînd vorbim do comuna Vata dc Dar, cum c şi firesc, localitatea
) Jos, ne este aproape cu neputinţă Comunele judeţului pe treptele
Vaţa de Jos, devenită in anii din
a trece însă cumperi ceva, trebuie să te ' urmă staţiune balneară de interes
înarmezi cu răbdare şi să aş- \ ^ să marcăm printr-un singur indica- republican cu stagiune permanentă,
l tor saltul înregistrat de ea in anii
.cutată este tepţi. Dacă este cineva ia ca- l construcţiei socialiste. Pentru că aici, constituie exemplul celei mai spec­
itizarea ca să, nu este la mezeluri. Dacă l 1 ca şi în cazul celorlalte localităţi ru- progresului socialist taculoase şi mai rapide dezvoltări,
oeratori lo- este aici, nu este la sectorul / l rale, progresul este, inain.te de toa- expresie vie a materializării in prac­
îndu-se în- brinzeturi. Şi uite aşa, treci \ 1 te, expresia sintetică a tuturor pre- tică a politicii partidului nostru dc
de la un raion la altul şi stai
e ordine şi în aşteptarea vînzătoarelor ca­ l facerilor de ordin cantitativ şi cali- dezvoltare economico-socială şi Înflo­
rire multilaterală a comunelor. Aici
re faţă de re nu se grăbesc să te ser­ î tativ, corespunzătoare preocupărilor Vaţa de Jos şi a fost construit recent un complex
aliere. Ţi- vească. . multilaterale ale partidului şi slatu- spaţios şi elegant destinat comerţu­
ă în actua- Şi asta-i boală cam veche. k lui pentrifr apropierea treptată a sa- lui, un complex meşteşugăresc, o
r 1 tului de oraş. Prin urmare, ar fi cu
trebui să-şi Nu se găseşte cineva s-o vin­ i totul insuficient să ne referim doar mîndria locuitorilor ei nouă unitate de alimentaţie publică.
tul la com­ dece? . la puternicele schimbări ale cadrului A fost construit tui bloc cu 12 apar­
it, de pe a- j material de viaţă, fără a vorbi de tamente pentru intelectualii comunei.
hotărîte — PE CÎND SECŢII i cele de ordin structural socio-profe- Reţeaua de alimentare cu apă şi ren
revăzute în PRESTATOARE ' DE SERVICII 1 sional, cultural şi pe planul conşti- tidul nostru in problema sistemati­ social-cuUurâl rămîne, poate, cel mai de termoficare, deserveşte în con­
diţii corespunzătoare, principalele in­
i inţei. Insuficient ar fi şi dacă ne-am
e a zooteh- LA BANIŢA ? ( rezuma aprecierile la acei parametri zării şi înfloririi localităţilor rurale. reprezentativ pentru tonusul mereu stituţii şi localuri publice, fapt care
rinţa jude- In noul şi frumosul com- / [ fizici, la acele schimbări care apro- Avem in vedere mai întîi sectorul proaspăt de viaţă şi încredere in vi­ constituie dealtfel un important pas
consiliilor plex comercial, dat anul tfc- \ I pie satul de confortul urban. Şi cu industrial reprezentat in prezent ia itorul pe care şi-l făuresc cu pro­ spre urbanizare. Invăţămîntul, cul­
ritregul po- cut în folosinţă la Băniţa, au i i atît mai puţin trebuie să credem că noi dc două unităţi, cu pondere cres- priile miini locuitori de aici. Cei tura şi sănătatea sint caracterizate,
A.P. să fie fost rezervate şi spaţii pen- j I doar arhitectura nouă a construcţii- cîndă — fabrica de cherestea şi eea mai mulţi trăiesc astăzi in case noi, la rîndul lor, de aceeaşi notă vigu­
de materiale de construcţie. Acesto­
t lor, deosebită de cea tradiţională,
re. .Totoda- tru amplasarea a trei unit;" i j I dar păstrîndu-i coordonarea şi spon- ra li se vor adăuga in anii acestui nefiind, din acest punct de vedere, roasă a dezvoltării şi modernizării,
servicii.
Cu
de
nici o deosebire între cetăţenii din
prestatoare
de
în
integrare
sistemul
continuă
analizele toate intervenţiile repetate a- t l taneitatea inspiraţiei, poale da sin- cincinal alte unităţi care vor mări localitatea reşedinţă şi cei din cel vieţii sociale a comunei. Cele 14
a nivelul le consiliului popular comu- 1 ' gură măsura şi dimensiunea vieţii in ■ mod substanţial potenţialul eco­ mai • îndepărtat sat component al co­ şcoli .şi lot atîtea cămine culturale,
imunal de nai, conducerea cooperativei 1 | noi de astăzi. Niu'i conţinutul nou al nomic al comunei. Agricultura socia­ munei. Fiecare sat a intrat pe făga-, cinematografele, bibliotecile, circum­
:ii desfăşu- meşteşugăreşti „Unirea" din 1 ' manifestărilor spirituale nu poate fi listă a comunei va cunoaşte, de a- şui .sistematizării, căpălînd incetul scripţia sanitară şi serviciul medical
c — în spi- Petroşani nu-şi onorează pro- 1 | separat de celelalte coordonate ale erpenea, o dezvoltare continuă ca cu încetul o înfăţişare structural al staţiunii, toţi intelectualii contri­
de plenara misiunile făcute şi spaţiile T dezvoltării comunei noastre pe trep- urmare a unor importante investiţii nouă, deosebită şi mai conformă cu buie la formarea profilului moral şi
exigenţele îndreptăţite ale cetăţeni­
care se vor materializa in instalaţii
spiritual al omului nou, la ridicarea
judeţean de respective stau de aproape un ( \ tele progresului şi civilizaţiei noi, şi utilaje moderne de mare randa­ lor. Şi toate cele 13 sate, menţinute conştiinţei cetăţeneşti a maselor, la
an nefolosite. Cînd se vor des- 1 socialiste.
a.c. — să-şi chide secţiile prestatoare dc 1 Ajungem astfel la concluzia logică ment, in extinderea chimizării şi se in trecut aproape într-o izolare to­ educarea sanitară şi menţinerea stă­
alizarea e- servicii la Băniţa? Aceasta es- > că aici, la Vaţa de Jos, ca în vor reflecta în sporuri simţitoare la tală, au acum acces spre centrul rii de sănătate a populaţiei. Este
comunei şi celelalte localităţi din jur
• de plan, te întrebarea la care trebuie l toate comunele patriei, dezvoltarea producţia vegetală şi animală şl, mai — oamenii călătoresc cu autobuzele o muncă desfăşurată 'pe diverse pla­
presus de ele, în coeficienţii calita­
ă a coope- să dea răspuns faptic condu- > a angajat deopotrivă şi în proporţie nuri, dar eare are acelaşi tel — bu­
cerea cooperativei din Petro- \ egală toate laturile vieţii economice tivi tot mai ridicaţi ai nivelului ge­ —. iar in curind, prin electrificarea năstarea şi fericirea poporului.
şani. , şi sociale. Faptul acesta pledează în neral de viaţă la care au ajuns oa­ ultimelor trei sate, această acţiune
Reporter chipul cel mai convingător pentru menii muncii de pe ogoare. se va încheia pe întreg teritoriul Prof. SABIN SELAGEA
TÎRCOB viabilitatea orientărilor date de par­ Domeniul edilitar-gospodăresc si comunei. Vata de Jos