Page 6 - Drumul_socialismului_1976_08

DRUMUL SOCIALISMULUI ® Nr. 6126 9 MARŢI, 3 AUGUST 1976

x • mm m * w* mmm * . T ' / j> s ^
N
%
FiimuS—puternic instrument Ci '■
&|f carnet ctiltural
R«55S «3
de educaţie a maselor
Zarand ’76" La navetişti acasă
„în munca educativă — sublinia luliana Zamfir, responsabila cine­ larizare a filmului documentar-ştiin-
tovarăşul NICQLAE CEAUŞESCU, matografului „Cultural" din Lupeni: ţific în rîndul maselor largi de spec­ Sîmbăta trecută a început la în cadrul manifestărilor cultural-
secretarul general al partidului nos­ în colaborare şi la cererea tatori. Brad o nouă ediţie a festivalului educative organizate sub genericul
tru, la Congresul educaţiei politice exploatărilor miniere Lupeni şi Emeric Horovitz: In prezent lan­ culturii şi educaţiei socialiste, „Za­ „La navetişti acasă", duminică, an­
şi al culturii socialiste — o pondere Bârbăteni am organizat proiecţii săm împreună cu Comitetul jude­ rand ’76“. în prima zi, la comple­ samblul de amatori al Clubului din
deosebită are aria cinematografică, de filme pe teme de protecţia mun­ ţean ai femeilor un concurs Intitu­ xul sportiv al oraşului, după ex­
cu largă audienţă în rîndtirile cetă­ cii, la orele cînd se făcea intrarea lat „Prezenţe feminine în creaţia ci­ Simeria a prezentat la Pricaz un
ţenilor, cu mare putere agitatorică, şi ieşirea din schimb; la I.F.A. „Vis- nematografică românească" în dorin­ punerea „Direcţii noi de acţiune în amplu program artistic, cuprjnzînd
capabilă să asigure pătrunderea în coza“, am organizat un simpozion cu ţa de a face cunoscut mesajul de activitatea educaţională şi cultural- muzică populară şi uşoară, dansuri,
conştiinţa spectatorilor a Ideilor a- tema „Aspecte din viaţa şi activita- idei al unor filme ca „Oraşul văzut artistică stabilite dp primul Con­ momente vesele ş.a. (IOSIF MER­
vansatc ale societăţii noastre. Toc­ de sus", „Toamna bobocilor" şi „Pa­ gres al educaţiei politice şi al cultu­ GEA, corespondent).
mai de aceea se impune să manifes­ tima". în colaborare cu Comitetul rii socialiste" a urmat un amplu
tăm toată exigenţa faţă de calitatea judeţean al U.T.C., pornim la un al
filmelor artistice româneşti, acordlnd, Masă rotundă doilea concurs, sub genericul „Ima­ program artistic cu participarea Dezbatere
în acelaşi timp, atenţia corespunză­ gini ale unui trecut glorios", oglin­ formaţiilor de amatori ale Clubului La ferma I.A.S. Băcia, Consiliul
toare producţiei dc filme documen­ dite în filmele „Columna", „Mihai din Gurabarza, Casei de cultură
tare şi de popularizare a ştiinţei". Viteazul" şi „Cantemir". Desigur, ga­ din Brad şi căminului cultural din judeţean al oamenilor .muncii de
Faţă de aceste importante sarcini ma metodelor specifice care vizează Zdrapţi. De asemenea, a avut loc naţionalitate maghiară şi Muzeul
trasate de conducerea partidului nos­ tea femeilor", urmat de filmul „Soa­ dobîndirea adeziunii publicului la judeţean Deva au organizat dezba­
tru, despre modul de transpunere în rele ne luminează deopotrivă"; de peliculele de certă valoare educativă vernisajul expoziţiei artiştilor plas­
practică a acestor Indicaţii, am soli­ asemenea, a fost organizată o dez­ este mult mai amplă şl o vom îm­ tici amatori sub titlul „Te laud şi terea „Momente semnificative din
citat părerea unor lucrători ai între­ batere pe marginea unor filme do­ bogăţi necontenit cu prilejul lansării lupta comună a poporului român
prinderii cinematografice judeţene. cumentare româneşti care oglindesc noilor filme în preajma unor mari te cînt, patria mea“, precum şi un şi a naţionalităţilor conlocuitoare
Emeric Horovitz, directorul între­ viaţa femeii. sărbători şi evenimente, cum ar fi concurs gen „Cine citeşte, cunoaş- împotriva exploatării sociale şi asu­
prinderii cinematografice a judeţului Alexandru Mardari, redactor la în­ cea de a 70-a aniversare a răscoalei pririi naţionale".
Hunedoara: Pe baza studierii şi în­ treprinderea cinematografică a jude­ ţăranilor din 1907, centenarul inde­ • te" cu tema „Din proza reprezen­
suşirii temeinice a preţioaselor in­ ţului Hunedoara: pendenţei de stat a României sau în tativă a anilor construcţiei socia­
festivalului
cadrul
cultural-artistlc
dicaţii rostite de la tribuna Congre­ O primă şi permanentă necesitate o Brigada ştiinţifică
sului educaţiei politice şl al culturii constituie găsirea unor forme efici- „Sarmis ’7fi“.. liste".
socialiste de către secretarul general erîte pentru popularizarea celor pes­ Alexandru Mardari: Sintem în ace­ Dintre manifestările de astăzi con­ în deplasare
al partidului nostru, ne străduim, te 60 de titluri, pentru valorificarea laşi timp conştienţi de necesitatea
prin subordonarea activităţii cu fil­ plenară a mesajului lor de idei. Lis­ valorificării şl mai depline a filmu­ semnăm sesiunea de comunicări şi
mul sarcinilor curente şl de perspec­ tele de repertoriu, buletinele meto­ lui documentar şi ştiinţific, difuzate referate „Cultura — leagăn stră­ „Cercetările ştiinţei în slujba fe­
tivă ale muncii educative, să inte­ dice editate în tiraj de masă, ca şi în cuplaj cu filmul artistic. Noi, lu­ ricirii, libertăţii şi bunăstării o~
grăm armonios prezenta operelor ce­ •acţiunile Iniţiate de către noi în clu­ crătorii din reţeaua de difuzare a vechi şi contemporan de civilizaţie
lei de a 7-a arte în - şirul manifestă­ buri, cămine culturale şi la locurile filmelor va trebui, de asemenea, să în Ţara Zarandului" cu participa­ mului" a constituit tema întîinirii
rilor desfăşurate de comitetele de de muncă, constituie tot atîlea mij­ răspundem bl mod operativ tuturor brigăzii ştiinţifice de la nivelul ju­
cultură şl educaţie socialistă, organi­ loace eficiente de popularizare a fil­ problemelor actuale ale muncii de rea profesorilor Octavian MiriŞtea- deţului — procurorul Mircea Opres-
zaţii de masă. instituţii specializate melor cu \ caracter , cultural-ştiinţlfic. educaţie ce se ridică in localităţile nu, secretar al Comitetului orăşe­ cu, medicul Ioan Vasilovici, pro­
— sub conducerea organelor si orga­ Pentru o valorificare şi mai de­ judeţului nostru pentru încadrarea nesc de partid Brad, Ioan Andri- fesorii Elisabeta Ciorobea şi Vio-
nizaţiilor de partid. plină a filmului documentar-ştiinţl- operativă şl armonioasă a filmului rel Arirnescu — cu cetăţenii satu­
flc, organizăm în fiecare an „Festi­
documentar şi ştiinţific în această
Avem în vedere o programare pri­ valul filmului documentar Valea .Tiu­ amplă activitate. ţoiu, Dorin Crişan, Georgina Rd- lui Hobiţa şi muncitorii de la de­
oritară a producţiei naţionale de fil­ iţii" — prilej de trecere in revistă a CAROL DROZD venţa şi Emil Popa.
me şi milităm pentru ca prezentarea celor mal noi creaţii din acest do­ pozitul forestier din comuna Pui.
în faţa publicului a premierelor ci­ meniu. Alte tradiţionale -manifestări,
nematografice româneşti să devină cum sînt „Festivalul filmului la sa­
evenimente de seamă în viaţa social- te" sau „Festivalul filmului pentru
politică şi culturală a oraşelor şi elevi şi tineret", constituie de ase­
satelor noastre. ECONOMIA JUDEŢULUI OFERĂ LARGI
menea mijloace eficiente de popu­ Minim de vacanţă
S-A ÎNCHEIAT SĂPTflMiNA EDUCAŢIEI Şl CULTURII SOCIALISTE POSIBILITĂŢI DE CALIFICARE De pe cărările însorite şi în­
cărcate de frumuseţi ale vacanţei
de vară sosesc, zilnic, la redacţie
„flrăştic—vatră de cultură românească' 4 Ce meserie îţi alegi, numeroase scrisori semnate de
prilejuite
bucuriilor
beneficiarii
de această recreaţie mare. a Mi­
tinere absolvent? cii ziarişti de la subredacţia „Tot
Suplămina educaţiei şi culturii socialista „Orăştie — vatră de înainte" din Hunedoara au trimis
salutul lor tuturor colegilor din
cultură românească", începută la 25 iulie, s-a încheiat duminică prin- judeţ, iar cutezătorii echipajului
ir-o mare serbare folclorică. Din vasta reţea de şcoli a judeţului nostru, în numărul de as­ „Tot înainte" le dau bineţe diu
Duminică, după o pitorească paradă portului popular desfăşurată tăzi vă prezentăm : Păuliş — prima etapă a expedi­
a
pe străzile oraşului, cetăţenii s-au îndreptat in număr mare spre ca­ LICEUL INDUSTRIAL GURABARZA ţiei. o Aproape 600 de pionieri,
care şi-au petrecut două sftptâ-
bana „Poieniţă", pentru a asista la spectacolul in aer liber al unor cu­ mîni de vacanţă in taberele de la
noscute formaţii artistice de amatori din judeţ. Pe o scenă ridicată Amplasat nu departe de Între­ buţia cele 32 cadre didactice, Blăjeni, Vaţa de Jos, Certej,
m complexul cabanei au evoluat formaţiile aparţinînd căjninelor cul­ prinderea minieră, acest liceu de precum şi specialiştii din, unităţi­ Costeşti, Sarmizegetusa şi Uricani
şi-au unit, joi, vocile în cintccul
turale din Şoimuş, Dineu Mic, Dineu Mare, Pojoga, Gcoagiu, caselor specialitate pregăteşte muncitori le economice, care împărtăşesc de rămas bun : „La revedere ta­
de cultura din Deva şi Orăştie, Clubului sindicatelor din Simeria cu înaltă calificare în meseriile : din cunoştinţele şi experienţa lor. bără dragă". Astăzi taberele îşi
redeschid porţile pentru a treia
precum şi cunoscutul ansamblu „Buciumul" al Casei de cultură din electromecanic pentru utilaj teh­ ■Elevii de aici sint obişnuiţi cu oară în această vacanţă, e „Mun­
nologic şi miner — exploatarea munca. Dacă nu-i intilneşti in
Sebeş (dansatori, tarafuri, solişti vocali, interpreţi ăi unor obiceiuri zăcămintelor. Condiţiile de şco­ bibliotecă, ce numără pesta 22 000 ca ne onorează". Sub acest ge­
neric pionierii şcolii generale nr.
folclorice). Am consemnat totodată prezenţa in scenă a fanfarei pio­ larizare, posibilităţile de pregăti­ volume, ii intilneşti pe terenul 8 Hunedoara participă, în aceste
nierilor şi grupului de montaj muzical-litcrar din Orăştie. Timp de re şi recreare pe care le au ele­ de sport sau la repetiţii, tinerii zile, pe şantierul de construcţii
vii asigură dezvoltarea armonioa­ artişti fiind recunoscuţi în judeţ
mai multe ore, cei prezenţi au aplaudat strădania artiştilor amatori sau chiar in ţară. Taraful de mu­ a şcolii generale nr. 11, în timp
să a aptitudinilor, însuşirea ulti­ ce colegii lor din municipiu —
melor noutăţi• Şi toate acestea zică populară,. împreună cu for­ după cum ne informează tovară­
sint amplificate pe practica pro­ maţii de la Liceul pedagogic De­ şul ltormilns Urs — continuă
ductivă, condiţia sine gua non a va au alcătuit ansamblul U.T.C., munca la recoltarea plantelor me­
formării unui bun specialist. Pre­ care a ocupat locul I pe litoral, dicinale. Ei au recoltat, pînă in
prezent, peste 700 kg de plante
gătirea teoretică se face in sălile la faza finală a concursului pio­ dătătoare de sănătate, o Pe lito­
de curs şi în cele 10 laboratoare nierilor şi şcolarilor. Elevii şi-au
şi cabinete, iar orele de practică propus să modernizeze baza spor­ ralul românesc, la „Serbările Mă­
•în cele 8 ateliere şcoală şi la po­ tivă existentă, terenurile de bas­ rii" din această vară au fost pre­
zenţi şi 80 de pionieri hunedo-
ligonul de maşini miniere, pen­ chet, volei, tenis de cîmp, hand­ reni — de la şcolile generale nr.
tru primii ani de şcolarizare, e- bal, Trofeele obţinute cu diverse 4 Deva şi 0 Petroşani. Cu mon­
levii din ultimii ani efectuind prilejuri îi recomandă jără alte tajul literar-muzical „Anotimp
practica direct în producţie. Pla­ comentarii. Orele de muncă pa­ de mancă şi tinereţe" ei au re­
nul de producţie realizat, numai triotică efectuate se ridică la pes­ purtat un binemeritat succes :
in atelierele şcoală, depăşeşte te 25 mii. locul I. Felicitări!
280 000 lei ?i a fost realizat în între 3—10 septembrie, liceul La închiderea ediţiei — o ves­
anul şcolar trecut in pi•oporţie de industrial organizează un nou te îmbucurătoare: echipa judeţu­
106 la sută. Faptul că liceul in­ concurs de _ admitere pentru lui Hunedoara participantă in ta­
%
dustrial dă producţiei buni me­ treapta a II-a , la secţiile electro­ băra de navomodele de la Tg.
seriaşi este atestat şi de rezulta­ mecanic pentru utilaj tehnologic Mureş s-a reîntors acasă cu titlul
tele obţinute la concursurile pe — 5 locuri şi miner exploatarea de campioană republicană. Din
meserii — faza pe minister — zăcămintelor — 73 locuri. Înscrie­ nou, felicitări!
unde elevii au obţinut. Jocul III rile se fac zilnic, piuă în preziua
la exploatări miniere şi strun­ concursului.
gari. La aceasta îşi aduc contri- VIORICA CIORBAGIU I. L.
Esnsss
^Părăsirea teritoriului Daciei de Cercetările arheologice sistemati­
către legiunile şi administraţia ro­ ce întreprinse in ultima vreme âu
mană în anul 271 e.n., la porunca §1 scos la iveală diverse indicii a^e
împăratului Aurelian, deschide în mim. ei» mmmm i iwi*® continuităţii daco-romane. Este
istoria populaţiei de pe teritoriul vorba de ceramică prefeudală, o-
fostei provincii romane o epocă biecte paleocreştine, cimitire, mo­
nouă._ Este o epocă frămîntată, de nede, toate aparţinînd populaţiei
tranziţie, de la vechile relaţii scla­ autohtone, care continuă să vie­
vagiste spre orînduirea feudală. în ţuiască în locuri mai ferite de ne­
a _doua etapă a intervalului dintre iada după retragerea stăpînirii romane contenitele încălcări prădalnice ale
părăsirea aureliană şi- începuturile cetelor migratoare.
feudalismului, aproximativ prin Spre sfîrşitul secolului al IX-lea
secolele VII—X, se va desăvîrsi Există dovezi grăitoare că popu­ termenii de bază privind doctrina şi începutul celui următor, prin a-
formarea poporului şi a limbii ro­ Aurelian pînă în secolul VI. De­ laţia rămasă pe teritoriul fostei creştină. similarea ultimelor grupuri de
mâne. Acest proces poate fi consi­ altfel, unele teritorii largi de la provincii era o populaţie romaniza­ Continuitatea populaţiei romani­ slavi, se încheie greaua şi fră-
derat închegat în esenţă la începu­ nordul Dunării sînt stăpînite efec­ tă, vorbind latineşte. Astfel, la Mi- zate din spaţiul carpato-dunărean mîntata etnogeneză a poporului
tul secolului al X-lea, vreme pen­ tiv de împăraţii romani, cum au cia (Veţel) a fost descoperit . un nu a putut fi întreruptă de valu­ român. Pe măsura constituirii po­
fost Constantin (306—337) şi Iusti-
tru care izvoarele medievale men­ nian (527—565). Sub ei se menţin inel din secolul IV purtînd inscrip­ rile succesive ale popoarelor mi­ porului român şi în acelaşi cadru
ţionează primele formaţiuni poli­ strînse legături cu lumea romană, ţia ,<Quarline vivas" („să trăieşti, gratoare. Rînd pe rînd, peste te­ teritorial s-a formatjimba română,
tice româneşti de tip feudal’înce­ se construieşte podul peste Dunăre ritoriul patriei noastre trec goţii, continuatoare directă a limbii la­
pător. Quartine"), iar la Biertan (lingă hunii, gepizii, avarii, slavii, bulga­
de la Sucidava, înfloreşte o via­ Mediaş) un obiect creştin de bronz tine populare, a cărei _ structură
Izvoarele literare antice referi­ ţă orăşenească de caracter roman din acelaşi secol, cu inscripţia rii etc. gramaticală şi fond principal de
„Năvălirile popoarelor migratoa­
toare la data părăsirii Daciei, sau în în aşezări ca Drobeta, Sucidava, „Ego Zenovius votum posui" („eu re, distrugerile pricinuite de aces­ cuvinte le-a păstrat. Alături de
privinţa celor care au plecat, Romula. Zenovie am pus acest dar"). Este tea, luptele îndelungate de apăra­ fondul latin, limba română a con­
Descoperirile arheologice ne fur­
interpretate corect, precum şi bo­ nizează numeroase dovezi ale con­ 'evident că cei care foloseau ase­ re — şa cum se subliniază in Pro­ servat elemente din idiomul daco-
menea obiecte vorbeau limba la­
a
gatele descoperiri arheologice din tinuităţii daco-romane şi în Tran­ tină. gramul partidului de făurire a so- get si, mai tîrziu, în plin proces de
ultiniele decenii confirmă că re­ silvania. Clădiri din oraşele roma­ Dovezi ale continuităţii găsim şi • cietâţii socialiste multilateral dez­ formare, au suferit şi alte influ­
ne au fost readaptate de cei ră­
tragerea aureliană a cuprins nu­ maşi. Aşa s-a întîmplat la Apulum în tezaurele monetare cuprinzînd voltate şi înaintare a României enţe.
spre comunism — au provocat se­
Desăvîrşindu-şi trăsăturile _ carac­
mai o parte a populaţiei şi de­ şi la Sarmizegetusa, unde porţile monede mărunte de bronz, folosite rioase rămîneri în urină în dezvol­ teristice spre sfîrşitul mileniului I,
monstrează categoric continuitatea amfiteatrului ah fost blocate, în­ de populaţia autohtonă pentru ne­ tarea forţelor de producţie, în evo­ poporul român se va îndrepta spre
daco-romană in fosta provincie. treaga construcţie fiind transfor­ voile ei economice. Alte dovezi sînt luţia civilizaţiei pe aceste melea­ cristalizarea formelor sale proprii
Urmele romane datînd din epo­ mată într-o adevărată fortăreaţă, furnizate de lingvistică. Numeroase guri ; toate acestea nu au putut de viaţă feudală.
nume de rîuri (Olt, Mureş, Someş)
ca posterioară părăsirii abundă în în numeroase localităţi s-au desco­ derivă din denumirile folosite în însă distruge fiinţa poporului nos­ VASILE ÎONAŞ
perit cimitire aparţinînd populaţi­
tot locul iar circulaţia monetară nu ei daco-romane, precum şi obiecte epoca romană (Alutus, -Maris. Sa- tru, nu l-au putut abate din dru­ Arhivele statului — Deva
încetează nici un moment de la de factură romană provincială. mus), după cum se întîmplă şi cu mul său istoric obiectiv".