Page 7 - Drumul_socialismului_1976_08
P. 7
S126 O MARŢI, 3 AUGUST 1976 Pag. 7
6,00
; 8,00
nicro- Handbalul Biunedorean
o;oo
in Ti- t Montrea! 76-o pagină de aur în istoria sportului nostru
; îo.oo i
Corul T
i de '
i Ka- t După 15 anj în divizia B
U" - 1 S-a încheiat, aşadar, cea mai pioane olimpice, Nadia Comăneci, Dar succesele româneşti la Mont-
ul-etin 1
î mc- / mare competiţie sportivă a lumii — fetiţa care s-a detaşat în constela- real înseamnă şi argintul la para-
preţul 1 Olimpiada, ediţia a XXI-a, care a ţia laureaţilor olimpici prin per- lele al Teodorei Ungureanu, cea In toamna anului 1961, în ca- prom Baia Mare, C.S.M. Reşiţa,
istori- / marcat cel mai bun rezultat al fecţiunea atinsă în exerciţiile sale, mai bună gimnastă la sol, dar ca- drul Grupului şcolar siderurgic Timişul Lugoj, o parte dintre ele
15.00 \ sportivilor români în întrecerile care i-a adus şapte note de 10, re tocmai la sol n-a avut posibili- Hunedoara, praf. Florian Duţă şi cu stagii în divizia A, astfel că
tadio- i supreme : locul 5 în clasamentul pe ceea ce nu s-a mai pomenit pînă tatea să-şi cucerească medalia me- antrenorul Iuliu Voina alcătuiau o
n un î medalii şi locul 6 în clasamentul la ea în acest sport, în care se de- ritată ; înseamnă argintul boxeri- echipă de handbal, băieţi, pentru pentru tânăra echipă hunedoreană
iubi- 4 urmează o perioadă destul de di
ntului pe puncte. 27 de medalii olimpice cretase, parcă, imposibilă atinge- lor Calistrat Cuţov şi Mircea Şi- prima dată în municipiul Hune ficilă.
regis- reprezintă cea mai bogată recoltă rea perfecţiunii ! Cu trei medalii mon, sau faptul că pugiliştii ro doara. In anul următor, sub denu Componenţii echipei hunedorene
17.00 din istoria participărilor române la de aur — individual compus, pa- mâni au acumulat 5 medalii în mirea „Constructorul" Hunedoara,
»locvii Jocurile Olimpice, care a plasat ralele şi bîrnă —, noua stea a Jo- total ; înseamnă argintul luptăto- echipa rata calificarea în divizia sînt : Logofătu Constantin, Victor
întă.m ţara noastră pe un loc onorabil în curîlor Olimpice este Nadia Comă- rilor Berceanu, Gingă şi Kusu, al „B“. De atunci, au trecut 15 ani Rotaru, Remus Balint, Grigore
le se- ierarhia lumii sportive. Desigur, neci, o româncă! A patra meda- handbaliştilor şi canoiştilor ; în- şi speranţele iubitorilor s-au ma Ciontoş, Titus Preda, Nicolae Ori-
, ©fi- an, Iosif Popenmaier, Carol Popen-
idresa dincolq, de succesul de ansamblu lie ne-a adus-o, tot în premieră seamnă 14 medalii de bronz, din- terializat anul acesta prin promo
t
zi în al sportivilor noştri la Jocurile O- pentru sportul romanesc, Vasile tre care strălucirea celei cucerite varea echipei în divizia „B“, sub maier, oare se pregătesc sub con
mii zi- limpice, România intră în istoria Dîba — cîştigătorul primei meda- de gimnastul Dan Grecu are va culorile clubului- „Metalul" Hune ducerea noului antrenor, Iuliu
îrnă ; ediţiei J.O. de la Montreal prin lii de aur din istoria caiacului ro- loare sentimentală pentru efortul doara. Voina, în condiţiile efectuării a 10
i5 Es- strălucitul succes al triplei cărn sportivului handicapat de un acei Promovarea ş-a _ datorat, în _ pri- antrenamente pe săptămînă, cău-
e). dent la braţ, iar medalia echipaju mul rînd, seriozităţii în pregătire,
lui feminin dc 4+1 vîsle se regă tind să-şi perfecţioneze .pregătirea
ii dovedită de întregul lot, puterii pentru obţinerea de rezultate bu
seşte poate şi în cele 3 săptănrîni de concentrare şi de luptă a ju
6,00 ale canotoarelor române pe lacul cătorilor, perseverentei .antrenoru ne in acest campionat.
în programul de pregătire a e-
8,00 Pregătiri, meciuri amicale de la Cinciş... lui Cristache Boiangiu, sprijinului chipei sînt prevăzute meciuri ami
S-au încheiat Jocurile Olimpice
1976, Montreal, Canada, care au acordat de către factorii din C.S.H. cale cu formaţii fruntaşe ale hand
şi din municipiu.
Suptărriîna încheiată duminică a şi rezultate — contradictorii în me înscris în istoria sportului româ
apropiat şi mai mult startul campio ciurile de pînă acum. © Gh. Ene nesc o nouă pagină de glorie, iar Seria a Il-a a diviziei B, în ca- balului din ţara noastră, iar în
natului de fotbal al diviziilor A şi (Jiul): „După un început mai greu în istoria sportului lumii — să ,nu re activează echipa Metalul, cu- perioada 13—15 august 1976, la Hu-
B, care va avea’ loc la 22 august. în care am vizat în principal refa prinde echipe de certă valoare, ca: nedoara se desfăşoară „Cupa Me-
nero- Deci, mai puţin de (trei săptămîni la cerea unor jucători, Niculeseu, Du- uităm ! — au înscris numele Nh- îndependenţa Sibiu, A.S.A. Tg.
9,00 dispoziţia celor 7 divizionare A şi B mitrache, Augustin, Ciupitu, Toma diei Comăneci. Mureş, Nitramonia Făgăraş, Cu- talul", cu participarea a două echi
10,30 hunedorene — timp în care toate in accidentaţi şi nerefăcuţi din campio pe de divizia „A".
* Bu tră în ultima etapă a pregătirilor, natul trecut, pot spune că în pre In fotografie, rândul de sus, de
fonul cea a alcătuirii şi omogenizării e- zent echipa se află la un nivel bun la stingă la dreapta : Balint R.,
amic chipelor de bază, a ultimelor fini de pregătire. In meciurile următoare ;
ii d© sări înaintea debutului în aspra com cu F.C.M. Reşiţa, Electroputere Cra Rotaru V., Orian N„ Popenmaier
nelo- petiţie. Aspră-, pentru că — să nu iova şi U.T.A., urmează să defini C., Perca V., Colhon A., Logofătu
pre- ne facem iluzii — campionatul care tivăm focmaţia de bază, de la care C., căpitanul echipei, Popenmaier
>ară ; începe este cel mai greu, desfăşu- aşteptăm o confirmare prin numele
Clu- rîndu-se sub spectrul unei reorga sonore ale noilor jucători, cei ce tre I., I. Voina, antrenorul echipei ;
adio- nizări a sistemului competiţional, buie să contribuie efectiv la ridica rîndul de jos,, de la stingă la
ro- care măreşte. număruL echipelor ce rea echipei la un nivel bun de în dreapta : Popa V., Păduraru C.,
it ce vor retrograda! Şi-atunci, să menţii trecere. Conducerea clubului, orga
işoa- 5 echipe hunedorene în seria a Ilf-a neîe judeţene şi locale ne-au spriji Cornea I., Ciontoş V., Preda T.,
jtiri ; a diviziei B, alături de 3 retrogra nit mult, rezolvînd problemele or Lucaci L., Horotan I., Ciontoş T.
>atria date din ,,A“ şi de alte vreo 5 eehi- ganizatorice şi materiale ale echipei-.
>opu- pe cu stagii şi pretenţii justificate Acum e rîndul echipei să răspundă Din .fotografie lipsesc Zgondea D.,
otul ; în .,B“ este o performanţă greu de şi dorim, eu şi colegul meu Teodor Tirchinici FI., Knuff St., Gheorgfie
uzică realizat. Cu . gindul la aceste perspec Pop, ca odată cu mulţumirile pentru Cenuşă şi V. Stingă, ultimul fiind
spi- tive, echipele noastre s-au pregătit sprijinul primit să aducem şi asigu
>e a- complex, completîndu-şi loturile mai rări că la Petroşani va activa o e- in pregătire la lotul de tineret.
00 o întîi, iar apoi angrenîndu-se serios chipă bună", o Laurenţiu Munfceanu
în desfăşurarea programelor de pre
(Mureşul): .„Sînt mulţumit în gene
1 terii gătiri alcătuite de antrenori. ral de faptul că jucătorii se- apropie
noc- © Jiul — ,,U“ Cluj-Napoca 5—0
;tiri ; (3—0), joc în care noile achiziţii ale de înţelegerea ideii cţe joc ce o vom Echipă de handbal „Metalul" Hunedoara.
desigur,
adopta.
Ultimele
rezultate,
ilui ; A tletism
ă. Jiului au înflăcărat speranţele su nu confirmă, dar ele cuprind şi
porterilor. Au marcat Augustin, Du- oboseala acumulată, de aceea în
mitrache (2), Săiăgean şi Mulţescu. săptămîna aceasta vom avea un pro CAMPIONATUL REPUBLICAN DE REZISTENŢĂ Şl REGULARITATE AL
Dar a venit meciul • Mureşul — Jiul gram mai uşor, de liniştire şi refa Timp de 3 săptămîni atenţia
3—1 (1—0) şi evoluţia Jiului a fost cere". specialiştilor şi simpatizanţilor de
6,00 de nerecunoscut, „lecţia" devenilor NICOLAE STANCIU MOTORETELOR MOBRA
8,00 atletism a fost reţinută de partici
icro- fiind binevenită din toate punctele In perioada 6—8 august, judeţul Ziua a Il-a (J august) : Deva — parea celor mai buni atleţi hune
de vedere, chiar dacă unii acuză ar
9,00 bitrajul... (Pentru Mureşul au înscris ALTE R E Z U L T A T E : 0 F.C. Hunedoara va găzdui campionatul Ilia — Gurasada — Zam — Ilia — doreni la finalele republicane de
10,00 Corvinui — Politehnica Timişoara juniori. La juniori I, finalele desfă
iletin Gherga, Grigore Petru şi Cojocaru, 1— 2 (l—0). Pentru hunedoreni a în republican de regularitate şi rezis- Brănişca Şoimuş — Hărău — şurate la Bucureşti în zilele de 3-4
mar- iar pentru Jiul, Covaci). Un alt joc, scris Tonca. a F.C. Corvinui — Mu tenţă al motoretelor MOBRA, care Rapoltu Mare — Bobîlna — Geoa- iulie, cele mai bune rezultate au
© Mureşul — F.C. Corvinui 2—1, a-
)teca vea să creeze impresia că echipa reşul Deva 2—0 (0—0). In continuarea se va desfăşura după următorul. giu — Bozeş — Balşa — Bozeş —
12,00 deveană este foarte bine pusă la seriei partidelor de verificare şi o- program : Geoagiu — Orăştie — Simeria — fost obţinute de : Eugen Ionete
[ntîl- punct. Şi, într-adevăr, Mureşul a a- mogenizare, duminică, hunedoreni! Ziua I (6 august) pe traseul: Deva (210 km). (Jiul Petroşani), vicecampion R.S.R.
Şi rătat în cele două meciuri, cu Jiul aui învins cu 2—0 pe Mureşul, prin Dera — Simeria — Călan Haţeg Ziua a IH-a (8 august) : Deva — la 1 500 m plat ; Maria Lăzăresc
Măr- şi Corvinui, disponibilităţi şi opţiuni golurile marcate de Savu şi Ologu. — Petroşani — Lupeni — Uricani Simeria — Călan — Haţeg — Că- (Lic. nr. 2 Deva), două locuri 3 la
1 la pentru un joc modern, cu o largă Localnicii au dominat tot jocul, ra- — Vulcan — Dealu Babii — Meri- lan — Hăşdat — Hunedoara — 200 şi 400 m plat, obţinînd şi ba
Ra- mişcare în teren, cu o ,,faţă“ nouă tînd mult în atac. După acest meci şor — Baru — Haţeg — Măceu — Deva (94 km). Ultima zi se va în- rem de lot R.S.R., fiind cooptată
îţăm a echipei, în care s-au detaşat şi se simte o ascensiune de formă a Ocolişu Mare — Nădăştia de Sus cheia cu un test de viteză pe şo- în echipa ţării de junioare pentru
blicîî cîteva individualităţi: Grigore petru, liniei de apărare şi a celei de mijloc întilnirile internaţionale din acest
şi se încearcă găsirea unei formule — Hunedoara — Deva (total 235 sea, care va avea loc pe un tra-
16,45 Puiu, Pintilie, Stan, Iancu, Gherga, optime pentru atac. La F.C. Corvi km>. seu în municipiu] Deva. an.
letin Văetuş. Dar, îngrămădirea jocurilor nui au jucat: Bologan (I. Gabriel) — La juniori III, finala desfăşurată
ami- (luni cu C.F.R., joi cu Jiul, sîmbătă Gruber (Pintea), Tonca, R. Vlad, la Timişoara âft zilele de 10-11 iulie,
lclo- cu Corvinui, duminică cu Corvinui, Miculescu (Banciu) — Angelescu (Sa s-au remarcat doi atleţi de la
Ore- dimineaţa şi cu Aurul Brad, după- vu), Dumitriu IV (Economu) — Agud AURUL BRAD SE PREGĂTEŞTE ÎN VEDEREA Şcoala sportivă Hunedoara — Ion
liuri amiază) avea să ducă la fireasca (Bucur, Şumulanschi), Şurenghin
ară ; oboseală, neînţeleasă sau neaccepta (Agud), Iancu, Georgescu (Ologu). Negoiţă, vicecampion R.S.R. la
nic ; tă de unii spectatori, în meciul Toate schimbările au avut loc după STARTULUI ÎN DIVIZIA B 1 000 m obstacole şi Andrei' Marâ-
ura- Mureşul — Aurul Brad 0—1, (în pauză. (Mircea Neagu). o Aurul oara, locul HI ia. 1 000 m plat.
Cupa de vară), neîncheiat din cau
îtr-o za ploii torenţiale* joc în care de Brad — Dacia Orăştie 2—1. o Mine La 12 iulie, după un riguros con- De asemenea, am făeut două pro- La juniori X, competiţia desfăşu
24,00 venii au acuzat din plin oboseala rul .-Lupeni — Dacia Orăştie 1—0. • trol medical, proaspăta divizionară movări din echipa de juniori: Topor rată la Bacău în zilele de 17-18
Es- şi care a prilejuit evidenţierea for Minerul Lupeni — Minerul Teliuc B Aurul Brad. şi-a reluat pregătirile, şi Simina. iulie, am obţinut un titlu de cam
maţiei biridene, adepta, după cît s-a 2— 0. e Minerul Lupeni — Victoria Antrenorul echipei, prof. Dumitru — Ce jocuri de pregătire aveţi per pion- R.S.R. prin Dorel Firică (Şcoa
văzut, tot a unui joe aerisit, în miş Călan 0—0 (Cupa de vară), 0 Me Borcău, ne-a oferit cu amabilitate fectate? la sportivă Deva), antrenor prof.
care continuăm echipa lui Dumitru talurgistul Cugir — Victoria Călan unele informaţii. — Ca prim obiectiv avem jocurite Mihai Niculeseu,, la 5 km marş ţ
Borcău beneficiind de serviciile a- 3— 0. a Victoria Călan — Unirea Al din „Cupa de vară", în care jucă
6,00 rădeanului Birău şi ale tîrgumure- ba 2—1. ^ Textila Sebeş — F.I.L. O- — Cu ce gînduri aţi abordat pre torii vor face primul contact cu par două titluri de-vicecampioni R.S.R.,
R.00 şanului Stingă, evidenţiaţi alături de răştie 0—0. 0 F.C.M. Reşiţa — Jiul gătirile pentru noul sezon? prin Liv/iu Andrei ($c. sportivă
cro- | '-'urnei. DuuuuKiii, vcuica ucauţu, o w ~ XcLlcl uil 1'CZ.UiUUt-seUlXIcU, CeH'C tide mai dificile, mai aproape de Deva), la tripiusalt şi Francisc
— Lotul, compus din 21 jucători,
Golda. Buciuman. Petrică şi Ceauşu.
6—0 !. Iată un rezultat-semnal, care
9,00 1 1 © Şi, în final, două opinii, ale an- k are darul de a nelinişti, sau, poate, se pregăteşte cu multă seriozitate. ceea ce se cheamă divizia B. Mai
avem alte două jocuri cu adversari Tonch, (Metalul Hunedoara) la 1000
10.30 ' +rAnr\T,iln.n onlamolnn 01, nrimnrtr+îr 1 ? _ rin o +r,m,t In «nnlîinXn Performanţa ne obligă ca de acum mai puternici — la 4. august m; un loc 3 prin acelaşi sportiv la
trenorilor echipelor cu comportări — de a trezi la realitate...
de încolo să lucrăm cu mai multă rîv-
pe- 1 nă pentru a ne menţine aprecierile cu F.C.M. Reşiţa, la 16 sau 19 august 400 m plat şi un Ioc 4 la 1-000
11,20 cucerite şi pentru a răspunde exi cu A.S.A. Tg.. Mureş. m plat fete, prin Marioara Andrei
11,35 TENIS DE MASĂ genţelor diviziei B. Voi încerca să Dar pînă atunci, dorim să alcă- (Şcoala sportivă Hunedoara), care
Voi- adaptez echipa la o nouă orientare tuim o echipă din jucători ^care ştiu a stabilit un- nou record R.S.R. de
să intuiască, să
12,05 CLASAMENTUL TURULUI CAMPIONATULUI JUDEŢEAN PE de joc, axată'pe O concepţie şi pre- să intuiască, să iudeep. să. creazp. judece, să creeze, junioare IH, cu performanţa de
să fie spontani în acţiuni. Numai
Iară ECHIPE : gătire unitară, în spiritul -fotbalului îndeplinind aceste condiţii putem as 2’57”0.
12.30 1. Voinţa Deva 14 p. ; 2 Constructorul miner Petroşani 12 p. ; modern. In cadrul Concursului republican
1 la 3. Ştiinţa Petroşani 12 p. ; 4. Voin ţa Hunedoara 10 p. ; 5. Şcoala spor — Lotul actual cuprinde nume noi? pira la succese frumoase. Să sperăm al unităţilor şcolare cu profil spor
16,00 tivă Petroşani 9 p. ; 6. Utilajul Petroşani 9 p. ; 7. Victoria Călan 9 p. ; — Lotul lărgit cuprinde atît nume că. jocurile din cadrul „Cupei de tiv de juniori categoria a Il-a,
>ro- 8. Preparatorul Lupeni 6 p. consacrate din „vechea gardă", cît vară" şi celelalte vor fi un bun pri
O- şl altele noi, recent legitimate, ju lej de aplicare a noii concepţii de competiţia desfăşurată în zilele de
i — cători cu experienţă sau de perspec joc. In orice caz, vom arunca toate 10-11 iulie la Oradea, atletul Liviu
et’^Ti ŞAH tivă. Aş enumera pe cei noi: apă forţele în întrecere, pentru ca ora Andrei (Şcoala sportivă Deva), an
rătorii Birău — de la U.T.A., petrică
•ie : CLASAMENTUL TURULUI CAMPIONATULUI JUDEŢEAN PE — de la Ceahlăul Piatra Neamţ; şul Brad, cu ai sâi entuziaşti supor trenor prof. T'fşe Vişinescu, a ob
.8,00 ECHIPE : Buciuman — de ia Electromotor Ti teri, să aibă numai duminici de des ţinut. locul X la triplu salt, cu ba
rem de intrare în lotul R.S.R. de
tindere. Le merită cu- prisosinţă.
?la- 1. Minerul Vulcan 15 p. ; 2. Voinţa Deva 13 p. ; 3. Victoria Călan 10 mişoara, mijlocaşul Stingă — de la
pu- A.S.A. Tg. Mureş, atacanţii — Popa juniori.
Ire- p. ; 4. Preparatorul Lupeni 9 p. ; 5. Aurul Brad 8 p. ; 6. Dacia O- — de la Um>e^ S* ”ii" iiau Mare şi ALEXANDRU JURCA Prof. VASILE VLASIE
răştie 4 p.
•esa Golda, revenit de ia Mureşul Deva. corespondent metodist la CJ.E.F.S.
în-
nu-
iOC-
SECRETUL „EFECTULUI KIRLIAN" — au demonstrat că aceste substan
Celebrul „efect Kirlian" — acei ha- ţe materiale nu sînt legate de qua
lou luminos care înconjoară imagi sari. Eie se află Ia milioane de ani
nea fotografică a anumitor obiecte — IU ştiinţific @ cadran . ştiinţific lumină distanţă de un quasar sau
a fost, în sfîrşit, eliberat de miste p o galaxie".
5.00 rul care continua să-l înconjoare.
8.00 In 1939, la Krasnodar, un electri Descoperirea este calificată drept
ro- cian pasionat de arta fotografică, Se- cea mai bună dovadă a existenţei
unor vaste cantităţi de materie în
1
9.05 mion Kirlian, a avut ideea de a eflorescente luminoase, în toate cu In ceea ce priveşte curioasele va De vreme ce aceste ultime două e- spaţiul intergalactic, considerat a fi
),00 prinde în obiectiv o serie de obiec lorile curcubeului. Citeodată, pelicu riaţii ale acestui efect de coroană, lemente sînt formate — se consideră vid. Se speră că ea va contribui ia
las te traversate de un curent electric la este maculată de stranii pete ro s-a stabilit că ele se datorese con — doar în aştri, concluzia cercetă clarificarea fenomenului actual de
şii. Alteori, dimensiunile aureolei ţinutului de apă al obiectului foto
de intensitate redusă, dar de înaltă
torilor americani este că gazele au
săr frecvenţă. Surpriză: pe placa foto variază după starea de sănătate a grafiat. Experienţe detaliate au dus fost generate de explozii galactice. expansiune a Universului. Intre oa
îi , grafică a apărut, în jurul obiectului obiectului fotografiat: două frunze astfel la concluzia că efectul Kir Descoperirea a fost făcută în tim menii de ştiinţă nu există un punct
1.05 respectiv, un halou luminos, un fel identice, dar provenite de la arbori lian reprezintă, în realitate, un mod pul studierii quasarilor — obiecte de vedere comun în această privin
e ; de aureolă. diferiţi, dintre care unul bolnav, au de a măsura foarte exact conţinutul cosmice extrem de îndepărtate care ţă, unii apreciind că extinderea Uni
versului va continua Ia infinit, iar
v ; Misterul haloului luminos a gene şi ele aureole diferite. în apă al obiectului fotografiat. Mis emit cantităţi enorme de energie. alţii apreciind .că fenomenul va cu
In rat cele mai diverse ipoteze, de la S-a vorbit despre „forţa vitală a terioasele pete roşii care au stîrnit Deşi. norii nu sînt vizibili In imagini noaşte la un moment dat o răstur
şi încercările de explicare ştiinţifică a fiinţelor vii", despre proprietăţi invi atîtea discuţii contradictorii sînt şi fotografice, existenţa lor este demon nare. Existenţa uriaşilor nori de ga
ele picături de apă — cele care e-
zibile ale obiectelor, dar concretiza
strată de întreruperea, în zonele în
Intre te pe placa fotografică, despre „e- xistă între peliculă şi obiectul foto
,30 fenomenului, pînă la utilizarea pa care au fost localizaţi, a luminii ze ar constitui un argument în fa
şi
misticismului.
rapsihologici
u- grafiat. voarea celei de-a doua teorii. Se
timp, continuarea cercetărilor a dus nergia spirituală" şi aşa mai depar provenite de la quasari. Anumite consideră că cu cît este mai mare
,00 la noi descoperiri uluitoare. S-a sta te. Savanţii au stabilit însă, după lungimi de undă ale quasarilor dis cantitatea de materie din Univers,
ir- bilit. de pildă, că mîinile medicilor minuţioase experienţe: că efectul SUBSTANŢE GAZOASE par absorbite de norii de gaze, în cu atit sporesc şi forţele gravitaţio
,00 care operează sînt înconjurate, pe Kirlian reprezintă, pur şi simplu, INTERGALACTICE cursul călătoriei luminii spre Pămînt. nale: şi cu cît sînt mai mari acestea,
zi, placa fotografică, de un halou deo un aşa-numit „efect de coroană". După cum se relevă, existenţa sub cu atît este mai reală şi posibilita
pe sebit de intens. După încheierea In Din punct de vedere fizic, acesta Un grup de cercetători de la uni stanţelor gazoase in spaţiul cosmic tea răsturnării tendinţei expansiunii
,00 constă în ionlzarea aerului provoca este cunoscută de mai mult timp. Si a înlocuirii ei cu una de contrac
tervenţiei, aureola dispare aproape tă de trecerea urlui curent electric versitatea statului Arizona au desco Pînă acum însă se considera că norii
iul complet. Obiectele inerte — de exem între doi electrozi: placa fotografică perit nori uriaşi de gaze care ar se află la o distantă relativ mică de ţie.
da plu, o monedă — sînt înconjurate şi obiectul fotografiat. In cazul unei putea proveni, din explozii ale ga quasari — fie pentru că sînt emişi Descoperirea a fost prilejuită de
de un halou subţire, uniform ca ionizări totale, se realizează un arc laxiilor, în spaţiile Universului con de aceştia, fie pentru că sînt atraşi studierea Quasarului PHL 1 222, si
cuibare. Dimpotrivă, formele de via electric, iar ionizarea incompletă se siderate, pînă acum, de numeroşi de ei. „Cercetările efectuate — a de tuat la aproximativ 10 miliarde de
ţă — de la frunza de arbore pînă la concretizează printr-un halou în ju astronomi a fi goale. Gazele conţin clarat unul din astronomii Univer ani lumină de galaxia noastră (Ca
mîna umană — emană tot felul de rul electrodului. atomi de hidrogen, silicon şi carbon. sităţii din Arizona, Robert Williams, lea Lactee).