Page 11 - Drumul_socialismului_1976_09
P. 11
DRUMUL SOCIALISMULUI O NR. 6133 @ MARŢI, 14 SEPTEMBRIE 1976 Pag. 3
Consfătuirea judeţeană a eadreflor _din domeniul
ştiinţelor sociale şi învăţămîntuBuă de partid şi U.T.C.
In cuvîntul rostit la încheierea cit şi în perioada anului de studiu,
lucrărilor consfătuirii judeţene a este necesar să acordăm aten
cadrelor din domeniul ştiinţelor Cuvîntu,i tovarăşului ţie deosebită înţelegerii de cătro
sociale şi al învăţămîntului de fiecare propagandist a problemelor
partid şi U.T.C., tovarăşul loachim principiale şi practice fundamenta
Moga, prim-secretar al Comite voltarea şi îmbogăţirea tezaurului şi studenţi a concepţiei ştiin dăm cunoaşterii istoriei noi a po le po care le implică făurirea so
tului judeţean de partid, du de idei al marxism-leninismului. ţifice, materialist-dialectice şi is porului nostru, marcată de victoria cietăţii socialiste multilateral dez
pă ce a relevat caracterul rod O sarcină importantă în dome torice despre lume, însuşirea şi insurecţiei din august 1944, a isto voltate şi înaintarea României
nic de lucru al dezbaterilor din niul ştiinţelor sociale este spriji înfăptuirea de către aceştia a prin riei edificării vieţii noi, socialiste. spre comunism, însuşirea temeini
pion şi' secţiuni, a subliniat prin nirea elevilor şi studenţilor, a ca cipiilor eticii şi echităţii socialiste, Aşa cum sublinia secretarul gene că a tezelor şi aprecierilor parti
cipalele concluzii şi sarcini ce se drelor didactice în cunoaşterea şi să cristalizăm în gîndirea şi com ral al partidului nostru, actuala dului nostru asupra probleme
desprind pentru activitatea orga însuşirea politicii partidului, a ho- portamentul lor cele mai profunde istorie a ţării este o istorie a so lor teoretico de actualitate, cu
nizaţiilor de partid, a cadrelor di tărîrilor partidului privind dezvol sentimente de patriotism şi inter cialismului, în filele căreia sînt noaşterea sarcinilor concrete pe
dactice, lectorilor şi propagandiş tarea construcţiei socialiste în naţionalism revoluţionar, de devo consemnate toate eforturile şi e- care le_ avem do înfăptuit în
tilor, a tuturor factorilor educa România, a iniţiativelor şi propu tament şi ătaşament nemărginit nergiile creatoare alo poporului judeţ, în unităţile unde funcţio
ţionali din judeţ în Vederea trans- nerilor privind rezolvarea pro faţă de popor, patrie şi partid, do nostru, harnic şi talentat, liber şi nează cursurile.
ipunerii în viaţă a documentelor blemelor cu care se confrun conducătorul partidului şi statului, stăpîn pe toate bogăţiile şi resur
piogramatice ale Congresului al tă omenirea contemporană. A- hotărîrca de' a munci fără preget sele sale materiale şi umane, pe Po baza observaţiilor critico şi
Xl-lea al P.C.R., ale Congresului vcm marea datorie să explicăm pentru realizarea programului de destinele sale. a propunerilor făcute în cadrul
educaţiei politice şi al culturii so pc larg, cu maximă competenţă, înflorire a patriei. Plaiurile hunedorene sînt păs consfătuirii, o mai mare aten
cialiste, a sarcinilor trasate de to tineretului şcolar şi universitar, In ansamblul activităţii educaţio trătoare ale unor importante ves ţie trebuie acordată laturii me
varăşul Nicolae Ceauşescu, secre Programul partidului nostru de nale, cadrele didactice care pre tigii ale trecutului, care atestă e- todice, ajutînd propagandiştii să
:
tarul general al Partidului Comu făurire a societăţii socialiste mul dau ştiinţele sociale, toţi activiştii xistenţa în acest perimetru a ca cunoască procedeele adecvate di
nist Român. tilateral dezvoltate şi înaintare a din acest domeniu trebuie să acor pitalei dacice, a celei romane, bo feritelor forme de învăţămint,
Ocupîndu-se de cerinţele ce se României spre comunism, program de prioritate prezentării rolului gate dovezi care confirmă conti care să conducă Ia înlătura
pun în domeniul studiului ştiinţe la baza căruia stau marxism-leni- important al muncii în formarea nuitatea poporului român, precum rea practicilor simpliste, bazate
lor sociale, al istoriei, de sarcini nismui creator, concepţia revolu conştiinţei socialiste. „Formarea o- şi lupta lui seculară pentru inde po memorarea mecanică, la promo
le ce revin organizaţiilor de ţionară a materialismului dialec mului nou — subliniază tovarăşul pendenţă naţională şi socială. Toa varea mijloacelor celor mai bu
partid, conducerilor şcolilor şi fa tic şi istoric, legităţile generale, a- Nicolae Ceauşescu — trebuie să te acestea oferă profesorilor de ne de activizare a cursanţilor la
cultăţilor, cadrelor care predau a- plicate, firesc, la condiţiile con pornească dc la adevărul bine istorie largi posibilităţi de a cul dezbateri, de deprindere a lor să
ceste discipline, vorbitorul a spus: crete ale ţării noastre. Profe cunoscut după care munca, acti tiva la elevi şi studenţi sentimen studieze individual. Propagandiştii
• problemă pe care o subliniez sorii de ştiinţe sociale, alături vitatea socială utilă, constituie fac te de patriotixţy Sţiflăcărat, de pro trebuie să fie ajutaţi cum să fo
este necesitatea efortului constant de colegii lor de la celelal torul determinant în formarea con fund respect pentru înaintaşi, do losească baza documentară a ca
de a îmbogăţi conţinutul de idei te discipline, trebuie să pre ştiinţei socialiste. De aceea, este dragoste pentru făuritorii preţioa binetelor pentru activitatea ideolo
a! predării ştiinţelor sociale, de a zinte mai amplu în faţa elevilor şi necesar să punem pe prim plan selor valori materiale din judeţ, gică şi politico-educativă, aparatu
ridica nivelul predării, asigurînd studenţilor realizările deosebite ale educarea oamenilor, îndeosebi a ti hotărîrea de a munci pentru a ra cu caro acestea sînt înzestrate.
însuşirea de către elevi şi studenţi construcţiei socialiste în ţara noas neretului, prin muncă şi pentru duce mai departe această minuna Desigur, oricît de eficient ar fi a-
a principiilor fundamentale ale po tră, succesele importante ale poli muncă“. încă de pe băncile şcoli tă operă a părinţilor lor. cest ajutor, el nu poate în nici un
liticii şi ideologiei partidului nostru, ticii de industrializare socialistă, lor şi institutelor de învăţămint în continuarea cuvîntului său, caz să înlocuiască acel factor de
ale materialismului dialectic şi isto de dezvoltare a agriculturii, a. superior, tinerilor ..trebuie să le in primul secretar al Comitetului ju terminant pe care îl constituie stu
ric, teoriei economice marxiste şi învăţămîntului, ştiinţei şi culturii, suflam dragostea faţă de orice diul individual al documentelor de
socialismului ştiinţific. Trebuie să de ridicare a nivelului de trai. muncă socială utilă, dar mai cu deţean de partid a abordat ce partid, al literaturii social-politice,
rinţele care se pun în domeniul
formăm la tineret o gîndire dia în acest context, să fie popu seamă faţă de munca productivă, organizării, conţinutului şi eficien efortul perseverent al fiecărui pro
lectică, să înţeleagă că teoria re larizate rezultatele obţinute pe fără do care este de neconceput ţei învăţămîntului politicorideolo- pagandist pentru continua îmbogă
voluţionară are caracter creator, plan judeţean, municipal, orăşenesc existenţa socială, viaţa însăşi. Sub ţire a cunoştinţelor sale.
se îmbogăţeşte prin generalizarea şi comunal, precum şi sarcinile pe liniez aceasta deoarece, nu do pu gic de partid şi al U.T.C., în lu Organizaţiile de partid trebuie să
mina indicaţiilor conducerii parti
teoretică a practicii sociale, a cu care le avem în acest cincinal în ţine ori, întîlnim tineri absolvenţi dului. Alegerea formelor de învă- aibă în vedere şi să ajute nemij
ceririlor ştiinţifice şi prin lupta ei domeniul industriei, agriculturii şi de liceu sau facultate cu o con locit organizaţiile U.T.C. în pre
intransigentă împotriva ideologiei celorlalte sectoare ale activităţii e- cepţie deformată sau incorectă de ţămînt, a programelor ce urmează gătirea noului an de învăţămint
a fi parcurse în anul 197G—1977 şi
burgheze, a idealismului şi vulga- conomice şi sociale. spre muncă. politic — a arătat în continuare
rismului. în acest context este ne în organizarea şi desfăşurarea pînă în 1979, se va face cu con vorbitorul. Atenţie deosebită să se
sultarea cursanţilor şi propagan
O mai mare atenţie trebuie să
cesar să prezentăm cit mai convin studiului ştiinţelor sociale să ur acordăm informării operative şi diştilor de către comitetele şi or acorde selecţionării şi pregătirii
gător contribuţia partidului nostru, mărim în permanenţă eficien sistematice a tineretului în legă ganizaţiile de partid. Este necesar propagandiştilor, organizării între
a secretarului său general, la dez- ţa educativă, cultivarea la elevi gii reţele de învăţămint, în con
tură cu evenimentele politice şi să se ţină seamă de opţiunile pen formitate cu instrucţiunile ce le
confruntările de idei ce sc desfă tru studiu aie comuniştilor, utc- avem pe această linie, cu cerin
(Urmare din pag. 1) liticii partidului, formarea gîndi- şoară pe plan mondial, cunoscînd ciştilor şi celorlalţi oameni ai mun ţele şi posibilităţile reale dc edu
rii ştiinţifice, materialist-dialectice că partidul nostru aduce o contri cii, să se acorde sprijin acestora caţie socialistă a tineretului.
la elevi şi studenţi, educarea a- buţie activă la rezolvarea proble în orientarea lor către formele de Cu toată tenacitatea şi fermita
turor oamenilor muncii, integra cestora în spirit comunist, al pa melor majore ale contemporaneită studiu care ii ajută cel mai bine tea trebuie luptat împotriva orică
rea deplină a ştiinţelor sociale ou triotismului revoluţionar socialist, ţii, fiind autorul şi coautorul în pregătirea politico-ideologică, ţi- ror practici şi tendinţe do forma
practica social-politică. al eticii şi echităţii socialiste. Au multor acţiuni de mare re nînd seama de stagiul fiecăruia în lism şi subiectivism, a superficia
In cadrul consfătuirii au fost, de crescut nivelul şi calitatea lecţiilor zonanţă politică şi socială. In partid, de cerinţele concrete ale lităţii şi a celorlalte neajunsuri ca
asemenea, dezbătute : propunerile şi cursurilor de ştiinţe sociale şi formarea operativă asupra unor a- educaţiei sale. re s-au mai manifestat în dome
privind îmbunătăţirea structurii istorie, cadrele didactice manifes- semenea evenimente, a unor hotă- Cu muit discernămînt şi atenţie niul organizării şi conducerii învă
predării ştiinţelor sociale în şcoli tînd răspundere comunistă faţă de rîri, legi sau măsuri elaborate de — a spus vorbitorul — trebuie or ţămîntului de partid şi al U.T.C.
şi facultăţi ; propunerile de îmbu înfăptuirea sarcinilor trasate de partid şi de stat trebuie efectua ganizată pregătirea politico-ideo Avem nevoie de învăţămint do
nătăţire a programelor analitice Congresul al Xl-lea al P.C.R. tă din iniţiativă proprie, fără să logică a cadrelor aflate în dife partid organizat temeinic, potrivit
ale disciplinelor de ştiinţe sociale Pe linia învăţămîntului de partid se mai aştepte alte indicaţii. rite munci de conducere. Preocu indicaţiilor partidului nostru, care
pentru învăţămîntul gimnazial, li Programul educaţional al parti parea trebuie să fie de a orienta să răspundă tuturor cerinţelor şi
ceal şi superior ; proiectul de şi U.T.C., consfătuirea a eviden dului nostru — a spus în continua cadrele către cursuri superioare, exigenţelor educaţiei politico-ideo-
îmbunătăţire a organizării şi pro ţiat că s-au obţinut rezultate bu re vorbitorul — se ocupă îndea inclusiv universitatea politică, do Iogice, puternic ancorat în realită
gramelor pentru învăţămîntul de ne. Studiul în cercuri şi cursuri, proape de studierea istoriei în con a le atrage în corpul de lectori şi ţile actuale şi de perspectivă, în
partid şi U.T.C.; propunerile pri universitatea politică, informarea cepţia dialecticii materialiste. Şcoa propagandişti. întregul program de edificare a so
Aşa cum prevăd indicaţiile con
vind reorganizarea activităţii ca politică, influenţează tot mai pu la şi slujitorii ei trebuie să facă cietăţii socialiste multilateral dez
binetelor judeţene de partid. ternic procesul de educare comu din istorie un obiect important al ducerii partidului, la baza întregu voltate în ţara noastră.
lui învăţămint politico-ideologic, ca
în prezidiul consfătuirii au luat nistă a oamenilor muncii, îi aju educaţiei, să dezvolte la tineri res dealtfel a întregii propagande tre După cum sc ştie, un bun mij
loc membri ai Biroului Comitetu tă să înţeleagă politica şi ideolo pectul faţă de trecutul glorios de buie să situăm Programul P.C.R loc de educaţie comunistă a ma
lui judeţean de partid, secretari gia partidului, sensul şi semnifi luptă al poporului nostru, stima şi dc făurire a societăţii socialiste selor este informarea politică a-
de comitete de partid municipale, caţia hotărîrilor şi legilor elabo preţuirea faţă de marile cuceriri multilateral dezvoltate şi înaintare supra evenimentelor interne şi in
obţinute de oamenii muncii în anii
orăşeneşti, comunale, din între rate, îi mobilizează la îndeplinirea a României spre comunism, Codul ternaţionale, a hotărîrilor, legilor,
prinderi, lectori şi propagandişti, şi depăşirea sarcinilor de produc construcţiei socialiste, hotărîrca de principiilor şi normelor muncii decretelor şi altor acte normative
cadre care predau istoria şi ştiin ţie şi sociale. a munci pentru a duce mai departe şi vieţii comuniştilor, ale eticii şi care apar. Va trebui să acordăm
ţele sociale în învăţămîntul de opera înaintaşilor. Ideile din Pro echităţii socialiste, celelalte docu atenţie specială bunei desfăşurări
Dezbătînd programele de măsuri
stat. privind îmbunătăţirea structurii gramul partidului cu privire la mente adoptate de Congresul al a acestei acţiuni, ca să aibă loc
continuitatea poporului român pe
Lucrările consfătuirii au fost ştiinţelor sociale. în şcoli şi facul aceste meleaguri, la lupta sa ne Xl-lea al P.C.R., documenţelo organizat, să cuprindă toţi comu
deschise de tovarăşul loachim tăţi, îmbunătăţirea programelor a- abătută pontau libertate şi dreptate Congresului educaţiei politice şi al niştii şi ceilalţi oameni ai muncii,
Moga, prim-secretar al Comitetu nalitice ale disciplinelor de ştiinţe socială, pentru apărarea fiinţei culturii socialiste, hotărîrile de aşa cum prevăd indicaţiile condu
lui judeţean de partid Hunedoara, sociale şi istorie pentru învăţă naţionale, neatîrnare şi unitate — partid şi de stat, operele secre cerii partidului. Este de asemenea
care, în cuvîntul introductiv, a mântul de stat, îmbunătăţirea or caracteristică fundamentală a între tarului general al partidului, to necesar să îndrumăm oame
subliniat scopul consfătuirii, a pre ganizării şi programelor pentru gii noastre istorii — trebuie să îm varăşul Nicolae Ceauşescu. Obiec nii să se aboneze la presă,
zentat o succintă anaiiză a activi învăţămîntul de partid şi al U.T.C., bogăţească conţinutul lecţiilor do tivul central al învăţămîntului po care publică sinteze ale evenimen
tăţii depuse pentru aplicarea hotă- reorganizarea activităţii cabinetelor istorie a patriei,- să le sporească va litico-ideologic îl constituie însuşi telor politice interne şi internaţio
rîrilor Congresului al Xl-lea al judeţene de partid şi de îmbunătă loarea educativă. Profesorii de is rea dc către comunişti, utecişti şi nale, precum şi sinteze po temo
P.C.R., ale Congresului educaţiei ţire a organizării şi conducerii u- torie au datoria să facă cunoscute ceilalţi oameni ai muncii a poli economice, să organizăm audiţii
politice şi al culturii socialiste, a nitare a activităţii politico-ideolo- evenimentele principale din istoria ticii interne şi externe a partidu colective ale emisiunilor de radio
indicaţiilor tovarăşului secretar gice şi cultural-educative, consfă poporului nostru, eroismul şi lui şi statului nostru, a ideologiei şi televiziune în cadrul cărora se
general Nicolae Ceauşescu în do tuirea a subliniat importanţa lor dirzenia în lupta pentru apăra lui revoluţionare, cunoaşterea, în difuzează consultaţii în sprijinul
meniul muncii ideologice şi educa deosebită pentru transpunerea în rea fiinţei sale naţionale, a sta ţelegerea şi angajarea în sar lectorilor, propagandiştilor şi al
ţiei. viaţă a sarcinilor trasate de Con tului, unitatea de luptă a poporu cinile trasate do partid în vede oamenilor muncii.
In continuare, au avut loc dez gresul al Xl-lea şi a indicaţiilor lui român cu naţionalităţile con rea dezvoltării economice şi sociale Va trebui ca şi în continuare să
7
bateri .asupra problemelor supuse deosebit, de preţioase din Expu- locuitoare. eroismul comuniştilor, a patriei. ne preocupăm mai bine de perfec
la ordinea de zi, care s-au desfă rea tovarăşului Nicolae Ceauşescu al clasei muncitoare în lupta con Referindu-se la selecţionarea şi ţionarea continuă a propagandei
şurat în plenul consfătuirii şi pe. la Congresul educaţiei politice şi pregătirea propagandiştilor, vorbi vizuale, imprimîndu-i un caracter
următoarele secţiuni : istorie ; ce al culturii socialiste privind per tra exploatării, pentru triumful torul a subliniat : mai concret, operativ, tot mai ac
lelalte ştiinţe sociale ; învăţămîn- fecţionarea activităţii în domeniile revoluţiei şi construcţiei socialiste. Atît în cursurile de pregătire do tual şi mobilizator, strîns legat de
lul de partid şi U.T.C. analizate. O permanentă atenţie să acor la începutul anului de învăţămint, sarcinile care stau în faţa fiecă
în cadrul dezbaterilor au luat Consfătuirea a constituit un bun rui colectiv de oameni ai muncii.
do
Organele
şi
organizaţiile
cuvîntul 92 participanţi. In cadrul prilej de schimb de experienţă şi partid, sindicat şi U.T.C. să facă
consfătuirii au fost dezbătute du de opinii între participanţi asu mai mult pentru extinderea expe
responsabilitate şi exigenţă comu pra unor probleme majore ale rienţei pozitive, organizînd schim
nistă problemele principale ale muncii politico-ideologiee şi cultu buri de experienţă, dezbateri, in
pregătirii politico-ideologiee a co ral-educative, în cadrul discuţiilor struiri, expoziţii cu mijloace ale
muniştilor, a tineretului şi celor făcîndu-se un nurpăr mare de pro muncii politico-ideologiee, alte ac
lalţi oameni ai muncii, ale studiu puneri privind ridicarea la un ni ţiuni eficiente în aceste domenii.
lui ştiinţelor sociale şi istoriei, re- vel superior a acestei activităţi.
levîndu-se succesele obţinute, ex In încheierea dezbaterilor con Aşa cum rezultă din programul
perienţa dobîndită, neajunsurile sfătuirii a luat cuvîntul tovară leducaţional al partidului — a ară
din aceste domenii, propunîndu-se şul loachim Moga. (Textul prescur tat în încheiere vorbitorul — sîn-
noi măsuri pentru perfecţionarea tat al cuvîntării este publicat ală tem obiigaţi să ne ocupăm per
activităţii în viitor. turat). manent, cu toată capacitatea şi
competenţa, de conducerea nemij
Consfătuirea a relevat că s-au In cadrul consfătuirii au fost locită a acestei activităţi majore,
obţinut rezultate bune pe tărîmul desemnaţi participanţii din judeţul folosind şi dezvoltînd experienţa
educaţiei politico-ideologiee, s-a Hunedoara la Consfătuirea pe ţa obţinută, introducînd în practica
reuşit să se imprime acesteia un ră a cadrelor din domeniul ştiin noastră metode şi procedee noi,
spirit militant şi revoluţionar, în ţelor sociale şi învăţămîntului po de marc eficienţă. Avem convin
deplină concordanţă cu sarcinile li tico-ideologic. gerea deplină că organizaţiile de
majore trasate de Congresul al Xl- într-o atmosferă de puternic partid, de sindicat, U.T.C. şi pio
lea al P.C.R. şi Congresul educa entuziasm, dînd.' expresie senti nieri, şcolile şi facultăţile, aşeză-
ţiei politice şi al culturii socia mentelor de dragoste neţărmurită, mintele de cultură, toţi lucrătorii
liste, cu hotărîrile şi indicaţiile din domeniul activităţii ideologice şi
C.C. al P.C.R., ale secretarului ge respect şi stimă aleasă faţă de culturale vor dovedi, în continua
Partidul Comunist Român, de con
neral al partidului, tovarăşul ducătorul său iubit, participanţii re, o maximă exigenţă şi recepti
Nicolae Ceauşescu. la consfătuire au adresat o tele vitate în realizarea marilor sar
Sub îndrumarea organizaţiilor de gramă C.C. al P.C.R., tovarăşului cini şi obiective ce Ie avem do
partid, cadrele didactice care pre NICOLAE CEAUŞESCU, secretar înfăptuit pe linia educaţiei comu
niste. a formării omului nou al so
dau ştiinţele sociale au pus în cen general al Partidului Comunist cietăţii noastre.
trul activităţii lor cunoaşterea po- Român.
(Text prescurtat)