Page 12 - Drumul_socialismului_1976_09
P. 12
DRUMUL SOCIALISMULUI « NR.
Fag. 4
19 SEPTEMBRIE — ZiUA METALURGISTULUI
Înaltă cinstire făuritorilor otelului hunedo
Siderurgia hunedoreană -
In eşalonul de vîrf
al economiei moderne
Ing. COSTACHE TROTUŞ,
preşedintele Consiliului oamenilor muncii
al Combinatului siderurgic Hunedoara
Combinatul hunedorean, continu organizaţiilor de partid, o deplină
atorul unor străvechi tradiţii si înţelegere din partea organelor co
derurgice, a fost şi continuă să fie lective de conducere a doleanţelor
unul dintre cei mai importanţi fur oamenilor, o perfectă colaborare şi
nizori de oţel ai ţârii. Uriaşul salt întrajutorare muncitorească. Consi
cantitativ în producţia siderurgică liul oamenilor muncii şi comitetul
a ţării este indisolubil legat şi de sindicatului, sub conducerea comi
progresul realizat in dezvoltarea tetului de partid, acordă o atenţie ARC ADIE SCHWARTZ, maistru GHEORGHE STOICA, oţelar la Ing. SIDVIU SAMOIEESCU, ingi ANDREI
unităţii noastre, prin modernizarea deosebită asigurării celor mai bune Ia secţia I furnale a C.S. Hune O.S.M. I de la C.S. Hunedoara. ner şef al Uzinei nr. 4 laminoare. ţia de coc,
unor agregate şi instalaţii vechi, condiţii de muncă şi viaţă angaja doara, secretarul comitetului de Colectivul în care lucrează il sti ned oara. Şi-a
precum şi prin dotarea cu noi a- ţilor. In ultima vreme s-au efectu partid. Bun organizator al produc Munceşte cu pasiune şi răspunde mează pentru calităţile sale profe contribuţie la
grcgate, la nivelul tehnicii moder at lucrări complexe pe linia secu ţiei şi al muncii. re, este evidenţiat In întrecere. sionale, de om politic. înainte de ter
ne. Eforturile de investiţii, conju rităţii muncii, iar volumul acţiu
gate cu complexul de măsuri ini nilor de mecanizare şi autodotare
ţiate de colectivul combinatului — menite să diminueze eforturile
pe linia perfecţionării tehnologiilor fizice ale muncitorilor — însumea
şi utilizării tot mai depline a ca ză mai mult de 15 milioane lei. De
pacităţilor de producţie, au făcut asemenea, a crescut numărul lo
ca în fiecare etapă sporurile de curilor în creşe, cămine şi grădi
producţie să atingă cote din ce în niţe, s-a rezolvat problema cazării
ce mai înalte. tLnerilor nefamilişti, s-au înfiinţat,
Ocupind, pe parcursul mai mul în combinat, noi bufete şi micro-
tor cincinale, un loc important în cantine, s-au efectuat amenajări
producţia de oţel şi laminate a complexe pe malul lacului Cinciş
ţării, siderurgia hunedoreană a a- şi în zona montană Prislop, unde
dus o contribuţie remarcabilă la angajaţii combinatului îşi pot pe
opera de refacere şi dezvoltare a trece plăcut şi util timpul liber.
economiei patriei, asigurînd cu me Pentru asigurarea în continuare
talul necesar industria construc a saltului calitativ al producţiei de
toare de maşini, şantierele, toate oţel — sarcină de o deosebită în
noile obiective ce s-au ridicat în semnătate înscrisă în documentele
anii socialismului în .România. Şi celui de al Xl-lea Congres al
in prezent, cu ponderea sa de oţel P.C.R. — manifestăm o grijă spo
de 36 la sută în întreaga producţie rită pentru modernizarea şi perfec
de oţel a ţării, siderurgia hunedo- ţionarea în continuare a tehnologii
reană se situează în continuare in lor existente, în paralel cu monta
eşalonul de vîrf al economiei noas rea unor noi' agregate, de înaltă
tre moderne, fiind chemată să sa tehnicitate, care vor determina rea
tisfacă nevoile mereu crescînde de lizarea unor indicatori de eficievţă ILIE RADO>
metal ale diferitelor industrii. Com sporită a producţiei. Vor fi extinse GHEORGHE RADU, muncitor la IOAN CARUCEKU, formalor-lur- MIRCEA ŞTEFONI, şef echipă la I.V. Călan.
binatul siderurgic Hunedoara este şi aplicate procedee moderne de aglomeratorul II al C.S. Hunedoa nător la I.V. Călan. Meseriaş har sudori la atelierul mecanic al I.V. ştiinciozitale îi
azi unicul furnizor pe economie a.1 lucru, se vor materializa pe scară ra. Este un exemplu de modestie, nic şi priceput, îşi depăşeşte zilnic Călan. Efectuează toate lucrările şeşte lună de
unor mărci de oţeluri superioare, largă rezulta fele cercetărilor obţi hărnicie şi conştiinciozitate în pro planul cu 10-15 elemenţi de radia în termen şi de cea mai bună ca plan.
inoxidabile, destinate producţiei de nute în activitatea noului centru ducţie şi în viaţa socială. tor. litate.
rulmenţi, de sape pentru forajul la de cercetare şi proiectare aflat în
mari adîncimi, de alte utilaje _ cu construcţie şi care va fi dotat cu
înalte caracteristici fizico-mecanice. aparatură şi instalaţii dintre cele vţsi:.'
Răspunzind exigenţelor calitative mai moderne. în acelaşi timp ne subredăcţiile nc
crescînde ale beneficiarilor din ţa preocupăm de calificarea şi ridica Raport mun
ră şi de peste hotare, cadrele noas rea cunoştinţelor profesionale ale
tre de specialişti, toţi muncitorii, angajaţilor pentru a putea stăpîni
maiştrii, tehnicienii şi inginerii in la perfecţie tehnica nouă. In întîmpinarea „Zilei metalur le 76 000 tone de laminate finite şi voluntare trans
vestesc întreaga lor pricepere şi împreună cu comitetul de partid gistului", colectivele de muncă din semifabricate realizate suplimentar
inteligenţă tehnică in marea şi im şi cu organizaţiile de masă din cadrul C.S. Hunedoara raportează sarcinilor de plan la zi.
portanta acţiune de modernizare şi cadrul combinatului desfăşurăm o succese de prestigiu — dovadă e- e Bateria nr. 2 de cocsificare
perfecţionare a tehnologiilor pen activitate perseverentă şi plină de locventă a hotăririi lor unanime de funcţionează In plin după reparaţia MILIOANE REALIZATE PR
tru a conferi metalului hunedorean răspundere pentru întărirea ordinii a îndeplini exemplar sarcinile de capitală în care s-a aflat. Redate DE INTELIGEN
înalte cote calitative, competitivita şi disciplinei, pentru educarea mo- plan şi angajamentele asumate în producţiei cu 17 zile înainte de ter
te sporită pe piaţa mondială. Aşa ral-politică a angajaţilor şi ridica acest prim an al cincinalului revo men, cele 47 de cuptoare ale ba
se face că produsele C.S. Hunedoa rea nivelului lor de conştiinţă so luţiei tehnico-ştiinţifice. teriei vor asigura realizarea unei Progresul tehnic — condiţie de gil Borza ş:
ra sint exportate azi în peste 35 cialistă. în această direcţie avem • Producţie marfă suplimentară. apreciabile producţii suplimentare primă importanţă în realizarea rul Ioan Te
de ţări ale lumii, că în ultimii ani permanent pe agenda de lucru pre In cele opt luni şi jumătate ale a- de cocs metalurgic atit de necesar mari'lor obiective ale actualului ţia de mec
nu am înregistrat nici un refuz ţioasele recomandări ale secretaru nului, siderurgiştii hunedoreni au furnalelor hunedorene. lor de adâ
sau reclamaţie din partea benefi lui general al partidului, tovarăşul realizat o producţie marfă supli • Sarcinile la export au fost de cincinal — se asigură prin asi
ciarilor de peste hotare datorate Nicolae Ceauşesou, de a făuri aici, mentară în valoare de 150 milioa păşite de siderurgiştii hunedoreni milarea de produse noi, ou ca în oala de
calităţii necorespunzătoare a meta la Hunedoara,' un oţel de calitate ne lei. In acelaşi timp s-au înre cu un volum de produse in valoa racteristici superioare tehnico- le Martin,
lului exportat. şi un om superior oricărui oţel gistrat beneficii suplimentare de re de 2G milioane lei valută. funcţi-o-na-ie, perfecţionarea con ţiei se elir
Despre succesele remarcabile ob de calitate. Hunedoara va con 70 milioane lei, iar productivitatea • Importante economii materiale tinuă a tehnologiilor de fabrica pericoluii d
ţinute de Combinatul hunedorean tinua să fie astfel o im muncii a crescut cu 3 500 lei pe au fost înregistrate de la începu ţie cit şi prin organizarea supe so nai ului d
în cincinalul 1971—1975, cind a o- portantă şcoală a siderurgiei ro angajat faţă de sarcina de plan. tul anului în uzinele şi secţiile
cupat de 5 ori consecutiv primul mâneşti, care va pregăti noi cadre • 8 000 tone de cocs. Acesta este combinatului hunedorean. Aceasta rioară a producţiei şi a muncii. zează o gos
loc în întrecerea socialistă pe in pentru focul nestins al cuptoarelor aportul eocsarilor la apreciabila însumează : 2 000 tone cocs meta Hotărâtor pentru afirmarea spi să a feroali
dustrie, şi despre înaltele distincţii de aici, ca şi pentru noile centre depăşire de plan a producţiei mar lurgic, 10 000 tone metal. 27 300 tone ritului revoluţiei tehnico-ştiinţi lă fiind 25
cu care a fost ' gratulat din partea siderurgice din ţară. fă obţinută de la începutul anului combustibil convenţional. 10 mili fice contemporane se dovedeşte Gheorghe
conducerii superioare de partid şi In aceste zile de bilanţ, prile pe combinat. oane kWh energie electrică. a fi omul, inventivitatea şi gîn- teanu si I-P'
de stat nu vom mai aminti. Aş juite de sărbătorirea „Zilei meta a Hărnicia aglomeratorişlilor în direa sa creatoare, identificarea aplicat ia :
sublinia doar că succesele din cin lurgistului", gîndurile noastre sin perioada scursă din acest an se ma cu obiectivele fundamentale ale tia de moc
cinalul trecut sint continuate şi Sn cere, deschise, se îndreaptă pline terializează în aceste zile în cele Luna august a fost declarată de dezvoltării economico-sociale a re complete
acest prim an al cincinalului revo de recunoştinţă spre conducerea de 80 000 tone de aglomerat date peste către siderurgiştii din Călan lună ţării. rii aerului
luţiei tehnico-ştiinţifice. Ca argu partid şi de stat pentru minunatele sarcinile de plan ale perioadei. a producţiilor record, cind au ob toarele Ma
ment aducem buchetul de realizări condiţii de muncă şi de viaţă crea a Depăşirea producţiei de fontă ţinut rezultate deosebit de bune. In Combinatul siderurgic Hu
obţinute în cele opt luni şi jumă te siderurgiştilor, pentru preţuirea de la începutul anului si Dînă în Astfel, furnaliştii au realizat in nedoara, în cincinalul 1971—1975, derea corn.
tate ale anului, multe dintre ele si aprecierea muncii acestor bravi prezent se cifrează la 63 000 tone, dici de utilizare de 1,58 tone 'fontă efectul creator al inteligenţei in lui, îmbum
reprezentînd îndeplinirea şi chiar făuritori ai metalului. Gîndurile ceea ce reprezintă îndeplinirea şi pe mc pe volum util şi zi, iar fon ventatorilor şi inovatorilor s-a tul termic
depăşirea angajamentelor anuale, noastre dragi şi sentimentele de depăşirea angajamentului anual. ta elaborată a fost de cea mai bu materializat prin aplicarea în ceea ce în;
realizări ce ne dau garanţia că ele dragoste adîncă le alăturăm şi de o Oţel mai mult şi mai bun s-a nă calitate. Şi în această lună, în producţie a 400 invenţii şi ino nuală de
vor fi amplificate sensibil pînă la această dată numelui celui mai elaborat Sn întîmpinarea „Zilei me întîmpinarea „Zilei metalurgistului", iaminoarelc
finele lui 1976. Aceasta este, de iubit fiu al poporului român, se talurgistului" în cele trei oţelării furnaliştii au obţinut realizări no vaţii, cu o eficienţă postcaleuila- a fost apl
altfel, dorinţa şi hotărîrea între cretarul general al partidului, to hunedorene.. Cantitatea de otel rea tabile. Cu cantitatea de fontă ela tă de peste 94,7 milioane iei. în care se în
gului nostru colectiv, care şi-a pro varăşul Nicolae Ceauşescu, ale că lizată peste sarcinile de plan ale borată de ei peste sarcinile de toate secţiile a existat şi există
bat de a ti tea ori forţa de mobili rui inestimabile idei, valoroase in perioadei trecute din acest an în plan la zi, sporul de producţie de preocupare din partea inventato termic al (
zare si acţiune, priceperea, hărni dicaţii £i recomandări ne sint sumează 46 000 tone. Se impune la începutul anului se cifrează la rilor şi a inovatorilor de a so tori ing. D
cia şi responsabilitatea muncito călăuză sigură, îndreptar de mare subliniat şi faptul că a crescut sen 6 500 tone, îh condiţiile realizării trai Dazăr
rească. preţ în întreaga noastră activitate. sibil ponderea oţelurilor aliate şi unor însemnate economii de mate luţiona diferite probleme. De e- Bozdod).
Această puternică forţă, climatul Urmînd neabătut partidul, pe în slab aliate în producţia totală de riale refractare, gaz metan şi e- xemplu, colectivul de inovatori Inq.
de muncă si coeziunea colectivului ţeleptul său conducător, vom face oţel a combinatului. nergie electrică. Printre evidenţiaţii format din maiştrii Victor Petro-
nostru au la bază o organizare si ca siderurgia hunedoreană să se & Ritmurile laminatorilor s-au secţiei se numără Emil Vollner, Ni iesc, Ştefan Tripşa, lăcătuşii Vir- C.
conducere consecventă, principială .situeze în continuare în eşalonul amplificat în cinstea Ţ.Zilei meta colae Chira. Ioan Biriş. Nicolae Că
şi atentă din partea organelor şi de vîrf al economiei moderne. lurgistului", coneretizîndu-se în ce lin, Dietrich Roth, Ştefan Tamaş. PREOCUPĂRI STĂRUITOARE PENT
CONSUMURILOR f
Simbol al permanenţei pe vetrele fierbinţi cinal constituie pentru siderur- nalişti, cc
Primul an al actualului cin
secţiei cui
gişti’i noştri crearea unei baze Franci se '.
Oţelul'este simbolul Hunedoa postul de comandă, se zăreşte şi nologic şi vrem să demonstrăm revoluţionară (organizaţia U.T.C. solide în vedere i desfăşură] ii ghe Hriţc
rei; oţelul în diferitele-i ipostaze : cel care „struneşte atit de bine „veteranilor“ că nu sîntem cu nr. 2, schimbul B, laminorul Blu- susţinute a întrecerii pentru De aseme
„fluviu de fier", bloc incandes caii". nimic mai prejos decit ei. Ba ming) a pornit iniţiativa ca fie creşterea producţiei de fontă şi xăm prop
cent sau „orgă de laminate", ’din — Meseria am deprins-o aici, vrem să-i şi intrecem. Avem un care schimb să lamineze peste realizarea unor importanţi in cinile coi
care aştepţi parcă să ţişnească, în laminoare. Şi nu de umil sin mare atu — Cartea ! Nu degeaba sarcinile de producţie zilnice. Fi dici calitativi. De la începutul reducerea
să inunde o simfonie înălţătoare. gur. M-au ajutat foarte mult co schimbului nostru îi zice „schim nă în prezent şi-au ţinut cuvin- anului, secţia furnale a între a cocs, creş
Călan
prinderii
„Victoria*'
Ne-am oprit la laminoare, a- legii de muncă mai vîrsinici : Ilie bul seraliştilor". tul şi-l vor ţine şi de acum îna produs peşte prevederi, aproa rului inşi.
colo unde oţelul face un ultim Visirin, Nicolae Tomiş, Androni- Săgeata de oţel, odată ieşită inte, pentru că ei, cei care stau pe 6 500 tone de fontă, adică deriior d
popas, înainte de a deveni plug, ca Ludovic, care astăzi sint cei opt ceasuri dintr-o zi cu ochii in duratei, d
strung sau vapor. „Păsările de mai buni luminători — se des din cajă se îndreaptă vertiginos, roşul încins al fierului .şi alte mai multe decit prevederile an ‘lor de tr;
fier" se reped prădalnice în do tăinuia Constantin Didea, mane- ameninţător către foarfecă. Aici, vreo patru-cinci in negrul tipări gajamentului anual. Demn de de, hnbui
subliniat este şi faptul că în a-
alte mîini tinere, viguroase o iau
te a tem
goarea cuptorului, înşfăcînd în vrant pe postul nr. 2 de la lami în primire. Gheorghe Albu taie turilor manualelor văd altfel ros pâri care
ciocuri metalice, cu multă precizie norul de 1 000 mm. Alături de -foarte atent. „Dacă lucrezi aiu tul oţelului în ţară, in lume. cest an,- în graficele de urmări rea unor
şi fără prea mari eforturi, cald- ei am învăţat, şi tiu numai eu, rea, arunci milioane de lei la Pentru acest lucru ei sint intr-o re a înfăptuirii prevederilor de moaşe. Ii
puri de oţel cintărind vreo nouă să învingem multa greutăţi, pen groapa cu şutaje". Ca ei sint continuă neodihnă, iar pentru ri plan s-au înscris şi rubrici spe mătate a
tone, pe care le lasă apoi, unul tru că noi, laminatorii, pe Ungă mulţi alţi tineri — Alexandru dicarea necontenită a calităţii ciale privind modul ‘‘n care se secţiei n<
cile unul, în faţa cajei. Icnind „munţii" ăştia de metal ce trec Madaraş, manevrant pe postul muncii lor învaţă mereu. realizează normele de consum, pro-a pe- 1
fiecărui
schimb
încadrarea
în
scurt, blocul ce mai păstrează şi prin miinile noastre, ne luptăm nr. 1 de la „1300“, Valentin Bre- Fără să vrei, la Hunedoara mai consumul de materiale şi ma te 4 000
acum o parte din culoarea şu şi cu milimetrii. Orice milimetru ban, Prangache Bertea — care desluşeşti un alt simbol., Munca. terie primă. Ţinerea unei evi din imp
voiului incandescent, se „aruncă“ în plus sau în minus înseamnă au preluat din mers ştafeta mun Pe multiple planuri — un simbol denţe stricte a consumurilor, a car etc
între cilindrii, vroind parcă să-i al permanenţei la vetrele cu foc necesitat desfăşurarea unei sus
sfărime. ■ Nereuşind, sa dă învins. rebut... Nouă, tinerilor, ni s-au cii, dornici să-şi afirme elanul nestins. ţinute activităţii politi-co-educa-
Se lasă subţiat, alungit de forţa încredinţat locuri de muncă pe şi entuziasmul ce ii caracterizea tive de către organizaţiile de
sutelor de cai putere. Sus, în posturi „cheie" ale fluxului teh ză. De la ei, din organizaţia lor DORIN CORPADE partid, prin cei mai buni fur-