Page 13 - Drumul_socialismului_1976_09

Pag. 5
• MARŢI, 14 SEPTEMBRIE 1976

m f" Fabrica DE IGIENA I . in urmă cu un an, o consfătui­ funcţiona şi in viitor la nivelul
VECINE, Al GRIJA
1
panificaţie Hu
\
de
Sînt secţii de fabricaţie oare vor
ţ nedoara are ca vecin tot pe )
re a lucrătorilor din sectorul de
^ cineva din „familie" — fa­
brica de industrie locală. Cei panificaţie al judeţului a dezbă­ Mai multă atenţie calităţii dotării tehnice actuale. S-ar cere
. . . . . .
, .
.
.
\ doi vecini s-ar împăca bine . tut un amplu program privind dez­ mecanizate însă unele operaţii cum
} , ___ , , l ■ . . j , , , ( voi ta. rea sectorului de panificaţie pîinii fabricate la Deva e dozarea, ceea ce ar elibera forţă
voltarea sectorului de panificaţie
\ aCa , . J Sn actualul cincinal, îmbunătăţirea de muncă de care fabrica duce lip­
fc IH#» 1 i trie locala, n-or fi aşezat j calităţii produselor şi diversificarea
■ 'o.' \ cucuveaua sub ferestrele ce- - gamei lor sortimentale. să. Dar eforturile pentru aceasta
| luilalt. Grupul sanitar al a- ţ împreună cu tovarăşii Petru Pro- PORNIND DE LA UN PROGRAM CE VIZEAZĂ ÎMBUNĂTĂŢIREA nu sînt corisiderate atît de .nece­
i cesteia se află chiar sub fe- 1 dan, director, şi Alexandru Voicu- CALITĂŢII Şl DIVERSIFICAREA PRODUSELOR DE PANIFICAŢIE sare ! Aşa să fie ? Cerinţele vor fi
în continuă creştere şi un aseme­
,M e -
) restrele fabricii de . P ? ’ ( lesou, director comercial la Intre- nea efort, considerăm noi, ar co-
„Mutâ-1» vecine ca nu-l igiG- - J nri.nrî-ppp« "iii’dpfAPna dp indui5vtri’(
..
prinderea judeţeană de industrie ra s-a ajuns să se realizeze cir- ţiilor respective se, £a* eforturi la reeta în bine situaţia prezentă şi
• ------ -
r tam
s un
nic" — P „ u p - ..N-am ţ locală Deva, care are în răs-pum- ca 40 de produse zilnic, la Brad nivel judeţean. Dar de ce în alte de perspectivă imediată.
i unde, vecine", răspund F-I.L.- l dere şi sectorul panificaţiş, unmă- 30, la Simeria 20, la Călan 15 etc. localităţi din judeţ, în aondiţii si- Iată cîteva probleme de greuta­
1 iştii. Vorba vine că n-au un- ■ rim stadiul realizării prevederilor Aceste măsuri dovedesc preoc-u- milare de solicitare a oamenilor si te, nerezolvate care închid cercii)
_________ ____
_
, .
ţ de. N-au bunăvoinţă ţ din respectivul program. Graţie pare majoră pentru realizarea dr capacităţilor, se face totuşi pîine vicios din jurul calităţii pîinii la
^ facă. i interesului manifestat cit şi spriji- produse care să satisfacă cantita- mai bună ? Răspunsul la această Deva. Dacă adăugăm la aceasta
/ nulul acordat permanent de orga- tiv şi calitativ exigenţele cumpără- întrebare se cere disecat. Un pro- scăderea în anumite momente a e-
ţ PROGRAM DOAR PENTRU \ nele judeţene de partid si de stat torilor. Ele au ameliorat simţitor dus bun se realizează urmărind xigenţei faţă de- disciplina muncii
torilor. Ele au ameliorat simţitor
dus bun se realizează urmărind a- a
J nele judeţene de partid şi de stat
l CEI CE NU LUCREAZĂ | s-a reuşit ca pînă la această oră în majoritatea oraşelor judeţului tervt toate fazele lud de fabricaţie. în secţiile de producţie avem ex-
y
l DIMINEAŢA y să fie rezolvate cîteva probleme problema calităţii şi a diversităţii . Factorul central care trebuie să plioaţia completă a cauzelor reali­
1 1 de greutate ale industriei de pa- produselor de panificaţie. Şi to- facă aceasta e maistrul. Dar fabri zării la Deva a unor produse de
i Cooperativa meşteşugareas- 4 nifioaţie din judeţ. A fost per- tuşi, calitatea pîinii ce se fabri i- ca de panificaţie Deva nu are nici mai slabă calitate ; explicaţia, dar
...
----- ----------------- —
i manentizată existenţa unor stocuri
I . ca „Progresul din Deva are . manentizată existenta unor stocuri că în municipiul Deva mu mu.lţu- i- un maistru în schemă ! Din 40 de mu rezolvarea. Pe aceasta o aştep-
i ) cartierul Gojdu un centru J de făină. Da Deva au fost puse in meşte pe deplin. Iar dacă luăm angajaţi TESA, 32 sînt încadraţi în tăm cu toţii de la conducerea în-
-A la ssc- y 1 de primire pentru spalat — ^ funcţie două cuptoare tunel cu ca- ca termen de comparaţie călită- serviciile funcţionale şi numai 8 în treprinderii de industriă locală,
fc.S. Hu- 1 1 curăţat chimic. in prezent, paritatea de 2,5 tone fiecare, pen- tea produselor fabricate mu mai secţiile de producţie ! Nu spunem fabricii de panificaţie, de la orga-
u importantă
In funcţiune ^ 1 programul de funcţionare al J tru franzelă; la Petroşani s-a pus departe decît la Simeria sau chiar că cei din serviciile funcţionale a.r nizaţiile de partid ce acţionează
.ateriei nr. 2. i ^ centrului, de la 7 la 15, nu } j funcţie un cuptor de 7 tone, , iar la Hunedoara — secţii ale aceleiaşi sta degeaba, dar,-^oricum, să lip- în colectivele de “muncă din sec-
n
i ^ satisface decît o parte a so- j ia Haţeg urmează să se dea cu- întreprinderi, cu condiţii similare seşti producţia de figura ei cen- ţiile fabricii respective. „Secretul"
licitanţilor. Cei care nu au ^ rind In funcţie o fabrică de pîine; celor de la Deva — atunci avem 'trală, maistrul, e ceva ilogic. Se unei pîini mai bune la Deva stă
s-au creat condiţiile exercitării u- toate motivele să fim -nemulţumiţi ignoră în felul acesta cuvîntul în a nu aştepta totul de la factori
^ nui control intensificat în sector de de această situaţie. partidului cu privire la asigurarea din afară, ci în a găsi în gîndirea
s e m n a l la nivel de întreprindere. Ar mai Conducerea întreprinderii şi a asistenţei tehnice nemijlocite în proprie, în resursele proprii rezol­
I t ii de adăugat că s-a reuşit igie- fabricii văd rezolvabilă problema producţie. Asistenţa tehnică rănit- vâri în care, poate, la un moment
\ pe cineva acasă şi fac ser- \ nizarea transportului iar pe linia în principal, pe seama unor in- ne, practic, două schimburi doar dat nu credem,
y viciu numai dimineaţa na ^ diversificării la Deva şi Hunedoa- vestiţii. Pentru obţinerea investi- în seama şefilor de formaţii. ION CIOCLEI
* pot folosi serviciile centrului,
de altfel foarte căutat. Nu CETĂŢEAN - UN TITLU DE ONOARE.
poate cooperativa să com- Contractările, achiziţiile şi livrările
. . penseze absenţa unui om \ CE FACEM PENTRU CA SĂ-L PURTĂM CU MÎNDRIE?
I ) plecat în concediu organizînd ;
1 1 un program mai aproape de ) la fondul de stat — în preocuparea
ţ ^ cerinţele cetăţenilor ? ţ F I I I C O M U N E I permanentă a consiliului popular
^ \ MISTREŢII Şl PORUMBUL \
Turdaşul, comună aşezată în preună cu soţia sa, o harnică coo­
ţ ^ In mai multe lanuri de po- 1 stingă Mureşului, cunoaşte astăzi peratoare, participă fie Ia echipa Comuna Dobra c numără tajele care le au in urma încheie-
| i rumb ale cooperativelor a- ţ tinereţea anilor socialismului, . în de teatru, fie la dansuri, fie la printre localităţile de frunte ale rii contractelor cu statul. Aşa se
s I gricole ce se află la liziera brigada artistică. Cu echipa de judeţului in contractarea şi achizi- f ace c ă nu există casă din care un
4 .’ gricole ce se aria ia liziera < ciuda faptului că este una dintre
lator-turnător ' ) unor păduri şi-au făcut apa- ___ u:_____x_: t___ „ ţionarea unor produse de la popu­ om să nu fi încheiat un contract.'
adă de eon­ cele mai vechi aşezări din Transil dansuri a participat la numeroase laţie. Cum s-a desfăşurat contrac­
ii, işi depă- i riţia mistreţii. In majoritatea , vania p f eri înnoitoare s-au manifestări culturale judeţene şi Aş menţiona rolul mobilizator, e-'
re aC
^ petrecut şi aici ca
arclnile de \ } cazurilor s-au instituit masuri judeţu y nostru 0ptica ş atitudin| . pretutindeni în interjudeţene. tarea în acest an ? Întrebarea am xemplul personal al unor secretari
adresat-o tovarăşului Adrian Cos­
|
ai organizaţiilor de partid şi de­
\ ferme de pază a culturilor. ^
, . Optica şi atitudini-
ferme de paza a culturilor,
|
Cum reuşiţi să vă drămuiţi
—
judeţu nostru
|
\ \ Smt insa şi locuri unde mis- se i )e mu tor cetâţeni fatâ de intere . timpul pentru atîtea activităţi ? — ta, secretar al comitetului comunal putaţi care ei înşişi au încheiat
de partid, primarul comunei Dobra.
nnniirm mcAmnntft .*
i
+ resfi i
primii contracte de livrare către
i treţli fac pagube însemnate / le obştii s-au schimbat şi ele,
îl întrebăm pe Mircea Vlad.
) \ de ce tragem un semnal de \ _ p ie câ este cooperator| strun . să-şi gospodărească chiar şi timpul fapt încheierea contractelor De stat a unor animale şi alte pro­
> în lanurile de porumb, lata )
— în condiţii foarte bune.
— Un gospodar trebuie să ştie
duse. Printre aceştia sc numără

am
gar> sudori zidar $au chiar
|i atea de cetăţean al co-
I alarmă pentru cei care uita . onar> ca t — ne răspunde el foarte scurt. început-o încă din toamna anului Ion Handăr din Pane, Adrian Să-
! sa apere recolta de porumb j responsabilitate In Turdaş şi în satul Spini (loca- trecut. Pentru desfăşurarea acţiu- lăşan din Răduleşti, Cornel Gerge
.t ii [ munei incumbâ 0
de mistreţi. ţ sporită pentru că de acum bunu- litate aparţinătoare de comuna a nii în cele mai bune condiţii, au din Stănceşti-Ohaba, Graţian Moi-
\ rile sînt ale noastre, • aie tuturor mintită) întîlnim alţi oameni: ioan fost formate colective din care fac se din Lăpuşnic şi mulţi alţii.
VESTIŢIE | — L ?i trebuie să ne aducem cu toti Ciolna, Ioan Sîrbu, Constantin Ră- parte membri ai biroului comitetu­ — Care este in prezent situaţia
,
ESTE IN CĂUTARE aportu| fie Q gospodârirea £ lui comunal de partid şi ai biro- livrărilor către stat a produselor
aportul fie la gospodărirea ei, fie dulescu care niciodată nu au dat
Blocul A1-—3, din centrul ) la înfrumuseţarea zonelor din in- înapoi din faţa greutăţilor, onorîn- ului executiv al consiliului pentru care s-au încheiat contrac-
î Popa, sudo- J ^ civic al Hunedoarei s-a dat 1 cintă — spunea vicepreşedintele du-şi titlul de cetăţeni ai comunei popular comunal, ai consiliului i e cu statul ?
Frontului Unităţii Socialiste, de­
■ealizat inova- 1 l în folosinţa locatarilor la 24 / biroului executiv al Consiliului prin diferite forme de manifestare — Pînă acum au fost livrate 145
a -operaţiuni- l / iulie a.c. Dar nici astăzi 1 popular ai comunei Turdaş, tova- reflectînd o conştiinţă nouă socia­ putaţi. Colectivele s-au deplasat . . , capete tineret bovin, 130 capete
, ,
. . ,
.
i feroaliajelor } ) n-are lumină electrică şi în- ^ răşul Aurel Cigmăianu. Faptul că listă, ducînd mai departe dragos- m toate satele comunei, au stat de bQvine adult 310 miei
la cuptoare- j î trerupătoare pe scări, n-a i de la începutul anului, socotit leu tea pentru muncă, pentru gospo- vorbă cu fiecare cetăţean, le-au hl lapte de vacă, 10 hl lapte de
IA__ ml
nn fînnniin noi nl-AOrt
4
'
'
licarea solu- l i fost conectat i„ —„ . ) cu )eUj ceeQ ce S Q rea izat prin daria lor, a tuturor. explicat acestora condiţiile şi avan
|
-------
etc la gaz eic. ■ cu leu, ceea ce s-a realizat
fortul fizic şi > oaie, aproape 2 tone carne de pa­
mtare a per- ^ J Vinovatul se mai caută. O ^ muncă voluntară se ridică la peste DORIN ALMAŞAN săre, 115 000 bucăţi ouă, 114 tone
vire, se reali- y ^ fi constructorul, beneficiarul, 1 475 000, lei ne trimite cu gîndul la fin.
mai judicioa- 1 l recepţionerul ? Cum aici s-au y fiii comunei, care, după o zi de — Cine se numără printre evi­
:f latenţa anua- I ? mutat cete' M ■■ •; £ffl 1/ denţiaţi la contractări şi livrări ?
mutat cetăţeni din alte blo- i lucru intensă în industrie, ajung în
i. Inovatorii J ' curi firesc, mulţi aveau şi ţ sat, pun mina pe sapă, coasă ori «gal m flHb
Traian M-un- Ţ Ţ telefoane acasă, care trebu- I furcă, ies la munca de pe tarlalele — Locuitorii satelor Stănceşti-
maiştri, au y ' Ohaba, Răduleşti. Bujoru, Lăpuş-'
1
i.N.M. II solu- 1 l iau mutate în noile aparta- ? cooperativei. Dar de multe ori se 8 ’ î f - i r - - nic şi Dobra. Sînt mulţi dintre
şi automatiza- l / mente. Locatarului de la ap. j întîmplă că lasă din mină mistria cetăţeni care, an de an, încheie
lilirii şi reglă- ? j 16, de pildă, nu i s-a rein- ^ sau alte unelte reluîndu-le acasă. mai multe contracte cu statul. Aşa
bustie la cup- \ \ stalat telefonul din 24 august y Aşa se petrec lucrurile de multe
re asigură ar- t l pînă în 7 septembrie a.c. ! ori la Iulian Lupşa, Cornel Gavri- de exemplu\Maria Barna din Lă­
combustibilii- > puşnic a încheiat contracte pen­
-se randamen- » Frumos ar fi fost să i se fi ţ Ioni şi Mircea Vlad care prin tru 2 viţei şi un porc, Ion Sindea
>arelor Martin, i adăugat şi niscaiva convor- l munca lor au împrejmuit curtea din Stretea, 4 viţei şi un porc. Ion
biri adiţionale în vremea a-
o -eficienţă a- ţ taî ri nr-lîfinnnlck în v/romon n- * şcolii cu un gard de toată frumu­ Munteanu din Roşcani, 2 viţei şl
lei. La secţia I ceasta. seţea. Cînd s-a asfaltat drumul din
00 şi 1000 mm ) ţ comună toţi ca unul au pus umă- un porc, Ion Xuga din Dobra, 6
inovaţie prin \ CU SI FĂRĂ... SIFON U N l ' rul ajutîndu-şi concetăţenii. porci.” Şi ca ei sînt mulţi alţii.
este regimul i
lor adinei (au- ) O vreme, locuitorii Orăştiei ,’ Dintre toţi aceştia l-am remar­ Convorbire consemnată de
sifoane \cat insa pe Mircea Vlad, un bar-
Cadariu si Pe- i y se aprovizionau cu snoane j cat însă pe Mircea Vlad, un băr- SABIN CERBU
■istrul Teodor ' I dintr-un magazin de prezen- ^ bat care atunci cîiid se aşterne Ia
tare al fabricii de industrie y treabă „îi in stare să mute mun­
IICOLAE -li locală. De la 1 ianuarie, nu J ţii din loc". De meserie este zidar IN ATENŢIA CELOR INTERESAŢI
îdoara I mai au această posibilitate. la F.I.L. Orăştie, dar se află me­ La 19 septembrie la Şoimuş are
1
j Nici măcar de la unităţile reu prezent şi pe scena căminului
Investiţiile pentru construcţii de locuinţe alocate oraşului Vulcan, tn
EDUC ZR EA ^ comerţului nu se pot aprovi- cultural din localitate, unde, im- special In ultimii ani, au făcut din acesta un oraş modern şi prosper. loc tîrg de vite.
:IALE y ziona. y
V 1 Sifonul se fabrică la Oraş- >
Conceput cu multiple semnifi­
de frunte ai ^ | tie, -la fabrica de industrie ţ caţii teoretice şi practice, patri­ Ocrotirea delene, numeroase alte monu­
mente de limbă şi literatură. Se
Traian Bisorcă i 1 locală. De ce nu se găseşte y moniul cultural naţional însu­ cuvine menţionat apoi un pre­
iniloiu, Gheor- ţ } în comerţ la .Orăştie ? Asta / mează o gamă variată de bunuri patrimorsiulus ţios document în limba latină
rie Ştefănescu. \ i I rămîne să aflăm de la cei ce j , individualizate prin vechimea, găsit în localitatea "Ponor, emis
. , .
- ,
„ ,
i căutat să a- 1 \ trebuie sa-l pună la dispozi- ^ frecvenţa şi apartenenţa lor, prin în 1670 la Alba Iulia, de către
vizuală pe sar- ţ ^ ţia populaţiei. i i artistică, istorică şi do­ principele Mihai Apafi, în care
ile producţiei : ţ l „ s , . i va oarea cumentară unanim recunoscută. se recunoaşte unor familii româ­
cumeniara unanim recunoscuta.
umurilor de l \ DATORNICUL RAU Dc PLATA ^ Pornind de la aceste conside- neşti .dreptul de stăpînire a unor
■mperaturii ae- } i In luna noiembrie a anu- t rente, Legea nr. 63 din 1974 con- stat. Bunurile culturale oare nu Nu puţine sînt unicatele şi ra- pămînturi.
minuarea pier- \ y lui 1975, ion Luca din Deva, y feră caracter juridic unor preo- se găsesc în unităţi de stat (mu- rităţile identificate în diverse lo- Desigur, punerea în circuitul
, prelungirea i i blocul F 5, cartierul Gojdu a 1 eupări mai vechi, venind, totoda- zee, colecţii, biblioteci, arhive), calităţi din judeţ, care şi-au gă- public a bunurilor culturale de
ionare a oale- i 1 \ tă, în întîmpinarea convenţiei ci în păstrarea şi folosinţa deţi- sit un binemeritat loc în patri- interes naţional presupune cola-
I l-l I I I ■ ■ ■■
VCV ţ I I 1 ZII l/l 111 111 CI 1 V- CI C l_/1 1 VLltţlLl
VI
ţv I I I 4 I I »• w
primit de la lrimie Popa din w IW w III 1
al fontei lichi- i , r,i-------- j- i-- ------------- j_ ™ UNESCO pentru salvgardarea
---- j..... —.--------j------- nătorilor — culte religioase, or- moniul cultural naţional în curs borarea unor multipli factori,
Silvaşu de Jos suma
de 700 y
l
i doză; ' corec- t ) lei pentru a face reparaţii moştenirii culturale a umanităţii. ganizaţii obşteşti, persoane fizi- de constituire. Ar putea fi amin- crearea unui climat laborios. U-
n etc., preoeu- i ^ j instalaţiile electrice inte- \ O veche tipăritură coresiană, ce, care asigură condiţiile de se- tite cîteva pînze semnate Grigo- neori însă apar anacronisme ce
a
rte ^oart°e W S Bani pentru asemenea, y un tablou de Nicolae Grigorescu, curitate şi conservare stabilite — rescu, Tonitza, Luchian, Ressu denotă fie un insuficient simţ de
U
b
...i , . , .1 t lucrări a mai încasat I.L. şi y o icoană de Nicula sau Laz, o sînt supuse controlului şi veri- sau Ciucurencu, deţinute de că- răspundere, fie, pur şi simplu, o
>pt luni şi ju- y s de la alţi cetăţeni din Silva- 1 schiţă tehnică concepută de Au­ ficării periodice a organelor de tre o serie de pasionaţi colecţio- necunoaştere a legilor. Altfel
ui. colectivul } stat competente. Acţiunile prevă- nari din Deva, bogata colecţie cum se explică faptul că o serie
i economisit a- \ \ şu de Jos, dar lucrările nu ^ rel Vlaicu, diferite rarităţi nu­ zute în lege converg spre insti- de etnografie şi artă populară a de puncte muzeistice, cum ar fi
e db cocs, pes- l e-a făcut, fapt pentru care ^ mismatice, filatelice sau minera-
logice nu pot fi decît formal tuirea garanţiei că bunurile cui- lui Ştefan Safian din Brad. Sînt cele din Crişcior, Cîmpu lui Neag,
rinereu de fier / \ legea l-a pedepsit. După e-
300 tone cal- \ I xecutarea pedepsei a
^ însă de datorie. Dacă
ANDRE1, s l tiiniti si se mai oferă să vă i tt. .. , ... , . ale unor .străvechi culturi mate- Testament de la Bălgrad" (1648), rii patrimoniului cultural naţio-
tunl
, v,/\v-v,uvi. iwwiiwii ^ —i^-
• versale
comitetului ' execute lucrări de instalaţii ) naţionale şi chiar celei uni- riale şi spirituale, judeţul Hu- „îndreptarea legii" (1652), apăru- nai.
secţia furnaie , ! '- . > p ' ^ - ' r - c o n f o r m i t a t e cu legea, toate nedoar ra oferă cercetătorului ine- tă la Tîrgovişte, sau din renumita
i vâ
e e tnc e
3 n
p
Călan n,a |UI LP (Petre Farcaşiu) puizabile surse şi mărturii, ce vin „Carte românească de învăţăţu- Prof. EUGEN PAVEL,
\ - ' \ bunurile care fac parte din patri- Oficiu! judeţean pentru
ţ Reporter J moniul cultural naţional se în- să se constituie în autentice va- ră“ a lui Varlaam. apoi ediţii
scriu în evidenţa centralizată de lori patrimoniale. princeps ale corifeilor Şcolii ar- patrimoniul cultural naţional