Page 14 - Drumul_socialismului_1976_09
P. 14
Pag. 6 DRUMUL SOCIALISMULUI © NR. 6133 © MARŢI, 14 SEPTEMBRIE 1976
wtiirâ art a ■ invaţamint cultura
onsfătuirile cadrelor didactice
Moment de majoră semnifi Chemate să dezbată sarcini lităţii româneşti au stat în cen
caţie în viaţa şcolii româneşti, le ce revin şcolii şi cadrelor di trul dezbaterilor profesorilor de
Mîine, şcoala românească îşi va teatrele generoasă cu fiii săi, an consfătuirile cadrelor didactice dactice din expunerea-program matematică, fizică, chimie, bio
redeschide porţile. Un act de re gajaţi deopotrivă în dobîndiroa ca — tradiţională reuniune de lu a tovarăşului Nicolae Ceauşescu logie. Concepţia nouă ce stă la
zonanţă naţională — pe care sep lităţii intelectuale şi morale ale cru, organizată în preajma des la Congresul educaţiei poiitice baza procesului de învăţămînt
tembrie îl repetă ou fiecare au la specialistului societăţii noastre". chiderii noului an de învăţă şi al culturii socialiste în for
noi dimensiuni — se inaugurează Cuvintele rectorului Institutului de mînt — s-au desfăşurat în jude marea omului nou, constructor — legarea de viaţă, de nevoile
mîine şi în judeţul Hunedoara, aş mine Petroşani — prof. univ. dr. ţul Hunedoara, ca în întreaga imediate şi de perspectivă ale
teptat cu emoţie Crească de elevi, docent ing. Ilio Constantinescu ros activ al socialismului şi comu producţiei — a preocupat, în
studenţi, dascăli şi părinţi. Un nou tite în pragul acestui început de ţară, în spiritul exigenţelor pe nismului, consfătuirile au rele actualele consfătuiri, nu numai
an de muncă, de strădanii, puse în an universitar au suport trainic i care documentele primului Con vat spiritul de responsabilitate, cadrele tehnice şi maiştrÎMn-
slujba celei mai nobile şi respon „La institutul minier din Petro gres al educaţiei politice şi al fermitatea şi pasiunea cu care structori,. ci pe fiecare partici
sabile meniri — formarea tinerei şani s-a îmbunătăţit simţitor con culturii socialiste le pun în fa slujitorii şcolii din judeţul Hu pant la discuţii, noua orientare
generaţii — debutează sub semnul ţinutul ştiinţific, politic şi ideolo ţa şcolii pentru formarea tine nedoara se angajează la muncă
primului Congres al educaţiei poli gic al procesului de învăţămînt, rei generaţii. Organizate în no în noul an de învăţămînt. In pe care partidul a pus-o în faţa
tice şi al culturii socialiste care a procesul unitar de integrare a în uă centre din judeţ, consfătui şcolii româneşti dovedindu-şi
definit liniile de forţă ale educa văţământului cu cercetarea şi pro dezbaterile din plen şi din sec pe deplin viabilitatea.
ţiei, limpezind viziunea comunistă ducţia a creat un cadru propice rile au întrunit peste 5 000 de ţiuni, educatori; au evidenţiat Cu responsabilitatea educato
despre om. Avînd asemenea instru pentru perfecţionarea continuă a cadre didactice — educatoare, necesitatea îmbunătăţirii conţi rului comunist, cadrele didacti
mente valoroase de lucru, miile de metodelor de instruire şi a tehno învăţători, profesori, ingineri, nutului activităţilor instructiv- ce din judeţul ■ nostru au dat
cadre didactice din judeţ îşi încep logiei didactice. Practica a căpătat maiştri-instructori —, pe toţi eduoative din grădiniţe, iar în
munca în procesul viu, mereu re- noi valenţe, schimbîndu-se atît o- cei care au înalta şi nobila văţătorii au pus accent pe a- actualelor consfătuiri cadrul a-
înnoitor care este şcoala, pe care rientarea cit şi structura. Ea a menire de a instrui şi educa ti plicarea cu răspundere a'Măsu decvat unor dezbateri deschise,
o găsesc acum reîmprospătată, pre transferat învăţămîntul din amfi neretul şcolar hunedorean. La principiale, angajante, în care
gătită pentru a ridica procesul in- teatre în abataje, ateliere şi labo rilor aprobate de Comitetul Po au fost jalonate principalele căi
structiv-educativ la exigenţele de ratoare de cercetare-prbiectare, iar lucrările consfătuirii de la Hu litic Executiv al C.C al P.C.R. de acţiune în noul an şcolar.
azi- ale învăţămîntului. Zestrea ma în amplul proces de educaţie co nedoara a luat parte tovarăşul pentru creşterea nivelului de Ele au cerut un învăţămînt viu,
terială a şcolii hunedorene s-a îm munistă a viitorilor specialişti, Ioachim Moga, pnm-secretar al pregătire al elevilor şi lichida activ, integrat organic în reali
bogăţiţi, în această toamnă au fost dialogul profesor-student a făcut Comitetului judeţean de partid, rea repetenţiei la ciclul primar.
date în folosinţă încă 79 săli de ca, în pragul acestui nou început preşedintele Comitetului execu Profesorii care predau discipli tăţile, în activitatea ştiinţifică
clasă, 480 locuri în grădiniţe, 120 de an, 29 de teme de cercetare şti ne umaniste' în ciclul gimnazial şi de producţie, întărirea ca
In internate, două săli de gimnas inţifică, în valoare de 5,5 milioane tiv al Consiliului popular jude racterului formativ al conţinu
tică, iar celor 1 000 de cabinele, lei, să fie realizate de colectivele ţean. La consfătuirile de la De şi liceal au stăruit, în dezba tului fiecărei discipline, educa
laboratoare . şi ateliere existente li mixte de cercetare". Institutul de va, Petroşani, Vulcan, Lupeni, teri, asupra îmbunătăţirii con rea politico-''deolcgică a elevi
s-au adăugat încă 100, mobilierul subingineri din Hunedoara îşi pri Haţeg, Orăştie, Brad şi Ilia au ţinutului acestor obiecte în lu lor, cultivarea patriotismului so
şi aparatura modernă găsindu-şi meşte studenţii „sub aceleaşi exi participat membri ai Biroului cialist, a convingerilor şi atitu
aici tot mai mult teren. genţe ale integrării învăţămîntuiui Comitetului judeţean de partid, mina sarcinilor ce decurg din dinii înaintate, revoluţionare,
— Avem convingerea că prin e- cu cercetarea şi producţia — du ai Comitetului executiv al Con documentele forumului educa
forturile comune ale cadrelor di pă cum ne mărturiseşte prof. dr. siliului popular judeţean, re ţional din iunie 1976. întărirea pentru a răspunde îndemnului
adresat de secretarul general al
dactice, elevilor, organizaţiilor de ing. Anton Saimac, prorectorul in prezentanţi ai organelor locale
tineret, sub conducerea organiza stitutului. Rezultatele bune obţinu caracterului interdisciplinar şi partidului de a face „din fieca
ţiilor de partid, învăţămîntul pre te în practica de vară, cînd stu de partid şi de s-tat, ai Ministe experimental al pregătirii ele re unitate şcolară un puternic
şcolar, primar, gimnazial şi liceal denţii au preluat, condus şi ex rului Educaţiei şi Învăţămîntu
din judeţul nostru va cîştiga în ploatat cu'. succes mari agregate, lui, ai Inspectoratului şcolar vilor, contribuţia fiecărei dis centru de educaţie în spirit so
conţinut, va duce la o mai temei activitatea materializată în impor cipline la înfăptuirea sarcinilor cialist şi comunist a copiilor şi
nică pregătire a tinerilor, la for tante valori materiale, dar mai judeţean, ai întreprinderilor pa- tinerilor".
marea unor deprinderi şi atitudini ales educaţionale, vor cunoaşte noi tronatoare. recentului Congres al spiritua
înaintate faţă de muncă, la întări dimensiuni. In hala tehnologică a
rea disciplinei — apreciază prof. institutului, studenţii vor găsi un
emerit Cornel Stoica, inspectorul nou agregat — un cuptor de induc Finala pe ţară a concursului brigăzilor artistice
general al Inspectoratului - şcolar ţie cu o capacitate de 100 kg/şarjă,
judeţean. Avem jaloane precise de care ne va ajvita să realizăm noi de agitaţie ale sindicatelor din construcţii
muncă, desprinse din magistrala contracte cu combinatul siderurgic
expunere a secretarului general al pentru producerea de metale şi Duminică, Ia Casa de cultură taţie a Trustului de construcţii in
partidului la recentul Congres al e- aliaje speciale. Ne-am propus ca, FESTIVALUL din Deva un numeros public a ur dustriale Ploieşti („Proiectul a so
ducaţiei politice şi al culturii so o dată ou preocupările de legare a „SUB ARCUL DE LUMINI" mărit desfăşurarea finalei pe ţară sit", instructor Vasile Corcodel) ;
cialiste. Ele vizează perfecţionarea învăţămîntului de nevoile imedia Ieri, s-a deschis la Călan Fes
sistemului de învăţămînt, al însu te şi de perspectivă ale economiei, tivalul cultural artistic „Sub ar a concursului brigăzilor artistice de Premiul II — brigăzii artistice de
şirii temeinice de către elevi a cu să modernizăm continuu metodele cul de lumini". Manifestarea a agitaţie aparţinînd sindicatelor din agitaţie a Grupului de şantiere
noştinţelor cultural-şliinţifice — de predare, să îmbunătăţim con fost inaugurată cu expunerea construcţii. Au luat parte la între construcţii industriale şi agrozooteh
aici ne-am propus o seamă de obi ţinutul cursurilor, lucrărilor de „Direcţii de acţiune lu activita cere un număr de 12 echipe selec nice Galaţi („Avem şi noi fanfara
ective, începînd cu unităţile pre laborator şi în mod deosebit acti tea educativă şi culturai-artistică, ţionate din cele 92 care au înce noastră", instructor Eugenia Roşu);
stabilite de primul Congres al e-
şcolare şi încheind cu cele liceale; vitatea practică în combinat, să în ducaţiei politice şi al culturii put concursul în faza de masă. Fi Premiul iii — brigăzii artistice de
legarea învăţămîntului de viaţă, tărim disciplina pentru ca toţi stu socialiste", de vernisajul expozi
de practică, făcîndu-1 viu, activ, denţii să se încadreze în compor ţiei „Judeţul Hunedoara oglindit nalistele au reprezentat întreprin agitaţie a Trustului de construcţii
integrat organic în producţie, ca tamentul profesional, politic şi e- in arta plastică" şi de medalionul deri, instituţii şi trusturi de con montaj din Timişoara („Ca cea
pabil să formeze elevi prin muncă tic cerut de societatea nouă ce-i literar „Eroi ai războiului de in strucţii din Piteşti, Oradea, Galaţi, sul", instructor Emil Sain).
pentru muncă; educarea politico- aşteaptă". dependenţă". Festivalul, organizat CIuj-Napoca, Constanţa, Tîrgu Mu Cu acest prilej, seara a avut loc
Un imperativ sub care debutea
de comitetele de cultură şi edu
ideologică, moral-cetăţenească şi caţie socialistă judeţean şi al o- reş, Săvineşti, Slatina, Ploieşti, Ti un spectacol dat de brigăzile pre
patriotic revoluţionară a tinerilor. ză, de fapt, noul an de învăţămînt. raşului Călan, de consiliile jude mişoara şi Bucureşti. miate, de ansamblu'! casei de cul
„Alma Mater Îşi redeschide amfi- LUCIA L1CIU ţean şi al LV. Călan ale sindica
telor, se va desfăşura pe par La sfîrşitul concursului, juriul a tură Deva şi formaţia de muzică
cursul întregii săptămini prin nu decernat următoarele premii : Pre uşoară a Clubului „Constructorul"
POSTA ELEVILOR pentru întreprinderea de ţevi meroase manifestări — simpozi miul I — brigăzii artistice de agi- din Deva.
oane,
dezbateri,
bri
expuneri,
Zimnicea. Concursul de admite
y
găzi ştiinţifice, concursuri, spec
re va avea loc la Zimnicea în tacole.
• Adriana Popescu — Petro 18 septembrie. Informaţii supli BRIGĂZI ŞTIINŢIFICE Locuri vacante la Grupul şcolar minier Deva
şani, o Ioan Sima — Vulcan, mentare — la telefon li687, Hu Două brigăzi ştiinţifice judeţene
• L. I. — Cîrneşti; şcolile post- nedoara. s-au deplasat, simbătă, la Ohaba Grupul şcolar minier Deva orga ta a il-a la specialitatea „minier
şi Fintoag. In cadrul întîlnirilor
liceale care vor funcţiona în ju — Şcoala de specializare post- cu sătenii s-au abordat temele : nizează, în perioada 20—25 sep la exploatarea zăcămintelor". Pen
deţ în noul an şcolar sînt urmă liceală pentru asistenţi medicali „Politica externă a României, po tembrie a.c., un concurs de admi tru candidaţii la cursurile serale se
toarele : litică a păcii, colaborării şi drep tere pentru locurile rămase vacan organizează concurs de admitere
din Hunedoara, str. Nicolae Băl- tăţii", „Răscoala din 1907“ şi în treapta a il-a, în perioada 20—
— Şcoala de specializare post- cescu, nr. 1 B. Pregăteşte asis „Contribuţia judeţului Hunedoara te la şcoala de maiştri minieri. în
liceală pentru industria metalur la războiul de independenţă". scrierile se fac pînă la 19 septem 25 septembrie. înscrierile — pînă
gică Hunedoara, str. 23 August, tenţi medicali şi asistente medi SPECTACOL brie- Tot aici, absolvenţii a 10 cla la 17 septembrie, la specialităţile :
nr. 17, specialitatea: electromeca cale de pediatrie. Concursul' de DEDICAT FRUNTAŞILOR se se pot înscrie la şcoala profe „electrician pentru centrale şi reţe
nică pentru instalaţii de măsuri admitere va avea loc în 18 şi 19 Satul Tîmpa a găzduit, dumini le electrice" ; „electromecanic utilaj
şi automatizare. Curs de zi, cu septembrie. Informaţii suplimen că, un amplu spectacol... dedicat sională, în meseria de lăcătuş me tehnologic" ; „minier la exploata
durata de 2 ani. Pregăteşte cadre tare la telefon 12204 Hunedoara. fruntaşilor în campania agricolă canic pentru industria construcţii rea zăcămintelor".
de vară şl în înfrumuseţarea şi
gospodărirea comunei Băcia. Şi-au lor de maşini. Grupul şcolar minier Deva scoa
dat concursul formaţii artistice din Absolvenţii treptei I de liceu,
TEATRUL DE ESTRADA DIN DEVA Băcia, Totia, Timpa şi Petreni, te în concurs patru posturi de in
Angajează urgent prin transfer sau conc.urs un organizator precum şi formaţii invitate de la care au obţinut la concursul de gineri în specialităţile: electrome
Casa de cultură din Deva, cămi
de spectacole. nul cultural din Vălişoara şi clu admitere pentru treapta a ll-a (la canică minieră, electrotehnică şi
încadrarea conform legilor 12/1971 şi 57/1974. bul sindicatelor din Călan. un alt liceu) media 5, se pot mecanică. înscrierile — pînă ia 16
Informaţii la telefon 15314. înscrie la liceul industrial în treap- septembrie.
Cel de-al ll-lea Congres inter specialitate, ale căror subiecte se
naţional de tracologie, manifesta referă în considerabilă măsură la
re ştiinţifică de mare prestigiu, or bogatul fond al urmelor dacice de
ganizată şi desfăşurată sub înaltul pe meleagurile hunedorene. Ală
patronaj al preşedintelui Republi turi de reputatele periodice editate
cii Socialiste România, tovarăşul de Academia Republicii Socialiste
„Dacia",
ca
România,
„Studii
şi
Nicolae Ceauşescu, a prilejuit şi
vernisajul expoziţiei - intitulate su Martorii arheologice honedorene în cadrul cercetări de istorie veche şi arhe
gestiv „Traco-dacii. Istorie şi civi ologie", „Materiale şi cercetări
9
lizaţie". expoziţiei „Traco-dacii. Istorie şi civilizaţie ' arheologice" ş.a., vizitatorii expo
ziţiei au prilejul sâ cunoască şi ce
Găzduită în spaţiosul hol al le zece volume ale anuarului Mu
Muzeului de istorie al Republicii zeului judeţean Hunedoara—Deva,
Socialiste România, expoziţia pre pe dealul Blidaru şi de pe dealul multitudinea sa diversificare a for ştiinţific, al înfăţişează aspectul din „Sargetia". Ele relevă nu numai
vestitutuiui
teren
grupaj
de
zintă, intr-un cadru ştiinţific şi mu Cetăţuia din Costeşti. Aceste ve melor, vase de lut cu măiestrie lu sanctuare de lingă cetatea de sca frecvenţa şi importanţa urmelor
zeografic elevat, multiplele şi cu deri de ansamblu formează un crate, ieşite la iveală (cele mai un a Daciei, completînd în mod arheologice dacice dir zonă, dar
totul remarcabilele vestigii arheo preambul al multiplelor urme ar multe dintre ele) de pe cuprinsul armonios datele şi informaţiile arată şi aportul cercetătorilor mu
logice ale strămoşilor daco-geţi, heologice de pe cuprinsul judeţu celor peste o sută de aşezări ale conferite de urmele concrete de zeelor din judeţ în studierea trecu
despre care în secolul al V-lea lui Hunedoara care, îndeosebi dacilor de pe văile şi dealurile ju cultură materială, in acelaşi timp, tului istoric al strămoşilor daco-geţi.
î.e.n. istoricul antic Herodot scria pentru perioada Burebista-Decebal, deţului Hunedoara. Exponatele incluse în expoziţie,
că erau „cei mai viteji şi mai compun esenţa tematică a expozi Vitrinele cu obiecte daco-getice această instructivă , reprezentare între care sînt numeroase mărtu
tridimensională a zonei sacre de
drepţi dintre traci", iar neamul din ţiei. originale, încadrate de o suită de la Sarmizegetusa dacică este, par riile documentare arheologice hu
care făceau parte era, „după cel Interesul vizitatorilor delegaţi ai imagini fotografice de pe Colum că, şi un indemn pentru oaspeţii nedorene, dovedesc limpede gra
a! inzilor, cel mai numeros din lu congresului de tracologie e pola na lui Traian, ilustrează, intr-un de peste hotare de a vizita, la fa dul deosebit de avansat şi origi
me". rizat de un amplu grupaj de unel mod, pe cit de ingenios pe atît ţa locului, acest complex de mo nalitatea civilizaţiei daco-geţilar,
de convingător, gradul avansat al
Chiar de ia începutul prezentă te dacice, provenite de la Grădiş civilizaţiei băştinaşilor daco-geţi, numente antice, care stîrnesc atît vestigii ce astăzi fac parte din pa
tea Muncelului, care, prin diversi
rii expoziţionale a materialelor trimoniul cultural al întregii uma
tatea lor tipologică, explică puter ale cărei leagăn şi ioc de matură uimire cit şt admiraţie pentru cei
concrete, vizitatorul este întîmpinat nica bază economico-meşteşugă- dezvoltare a fost Sarmizegetusa ce le-au realizat în urmă cu a- nităţi-
de patru mari imagini fotografice, rească a statului dac. Regia din zona deluroâsă-muntoa- proape douăzeci de veacuri. LIVIU MARGH1TAN
care redau, in mărime naturală, De aceeaşi vădită admiraţie se sâ de la sud de Orăştie. In partea finală a expoziţiei sînt cercetător ia Muzeul de istorie
aspecte ale cotaţilor dacice de bucură şi ceramica dacică, cu O machetă, concepută riguros prezentate numeroase lucrări de al R.SiR.