Page 18 - Drumul_socialismului_1976_09

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISM

r

I ti
I î
O intensă muncă ÎN PROPAGANDA VIZUALĂ DE LA E.M. TELIUC I - S
■i P
I °
t şt
Obiectivele şi sarcinile economice I d P
cu oamenii, orientare li R
sînt în centrul atenţiei, dar oamenii care P
IM
d<
esenţială în le înfăptuiesc — mai puţin te
lt
20
Aşa cum este organizată în kg carne, 10 kg de cartofi, 3 kg rii propagandei vizuale aici ? n<
ci
înfăptuirea sarcinilor prezent, propaganda vizuală de zahăr, 2 kg slănină". Un singur lucru de esenţă : to­ st
la E.M. Teliuc poate fi conside­
Pozitiv este şi faptul că pro­
tul este bun cînd e vorba de o-
in
rată ea bună. Cînd spunem a- paganda vizuală nu se adresea­ biective, sarcini, angajamente tu
ceasta, avem în vedere frţrtul că ză numai minierilor, ci tuturor exprimate în cifre, lipseşte însă lă
n<
ea are în centrul atenţiei cele categoriilor de angajaţi, pentru acea latură a propagandei care
Pornind de la sarcinile stabi­ re prin propaganda vizuală şi
lite de Congresul al XI-tea al verbală, sprijinirea tinerilor în mai importante obiective şi sar­ fiecare categorie formulîndu-se o- să pună în evidenţă oameni, bri­
partidului, de la cele puse în îndeplinirea sarcinilor şi alte a- cini ce revin colectivului de mi­ biective şi chemări specifice. Ast­ găzile, eforturile lor pentru în­
faţa organizaţiilor de partid de semenea obiective. neri în acest prim an al cincina­ fel de obiective şi chemări sînt făptuirea. acestor obiective, sar­
către Congresul educaţiei politi­ Se. conturează, de asemenea, o lului şi în perspectivă. adresate şoferilor, lăcătuşilor şi cini şi angajamente.
ce şi al culturii socialiste, comi­ Pentru argumentare vom re­ electricienilor, artificierilor şi al­ Ceea ce există în această pri­
experienţă bună, în special în curge la eîteva exemple. tor categorii de angajaţi. Şi aici, vinţă este extrem de palid şi
tetul de partid de la Ţesătoria cele 3 organizaţii din secţia ţe- încă de la intrarea-In incinta propaganda este centrată pe sar­ unilateral. Iată-1 : „Cinste mine­
de mătase Deva şi-a propus, sătorie, în privinţa muncii de exploatării pot fi întîlnite un nu­ cini de maximă actualitate : re­ rilor conduşi de şeful de briga­
încă de cînd a fost creat, să des­ întărire a rândurilor partidului. măr însemnat de panouri care ducerea consumurilor la lemn dă Marincaş Aurel de la raionul
făşoare o susţinută muncă cu Aici, comuniştii ou un stagiu atrag, Intr-adevăr, atenţia asupra de mină, explozivi, energie elec­ Teliuc, care s-a angajat să de­
oamenii, cu întregul colectiv. mai îndelungat în muncă şi în unor deziderate de ordin _ mai trică, carburanţi şi lubrifianţi păşească planul la minereu brut
Aşa cum sublinia tovarăşul
partid se ocupă îndeaproape de general, inspirate din documen­ etc. extras pe anul 1976 cu 5 000 to­
Nicolae Ceauşescu la Con­ tineri, ajutîndu-i să se formeze tele Congresului al Xl-lea al în ansamblul mijloacelor pro­ ne". Din nici un panou sau gra­
gresul educaţiei politice şi al ca oameni de nădejde, pentru ca partidului, din cele ale Congre­ pagandei vizuale utilizate cu pri­ fic nu rezultă în ce stadiu se
culturii socialiste, oamenii sînt apoi să fie primiţi în rândurile sului educaţiei politice şi al cul­ cepere la E.M. Teliuc, atrage a- află îndeplinirea acestui anga­
cei care făuresc totul, de aceea partidului. Dealtfel, cu aceşti ti­ turii socialiste : tenţia un panou mare, aşezat la jament.
noi considerăm că lor trebuie neri, care au aperspeotive de a „Tovarăşi angajaţi ! în spiri­ loc vizibil, reprezentând chema­ Alt argument: panoul eviden­
să le acordăm o atentie maximă. tul echităţii socialiste, aplicaţi în rea la întrecere adresată de co­ ţiaţilor în întrecerea socialistă,
fi primiţi în partid desfăşurăm
Cînd spun aceasta, am în vede­ o muncă mai intensă şi pe mai toate sectoarele de activitate de­ lectivul raionului III colective­ unde apar chipurile acestora, îi
re două lucruri esenţiale : pe de multe planuri. în cadrul acestor viza „Nici muncă fără pîine, nici lor din celelalte raioane ale mi­ prezintă pe cei din anul 1975.
o parte, antrenarea întregului co­ pîine fără muncă", „Fiecare om nei. Aici sînt afişate angajamen­ Evidenţierea oamenilor, a pre­
lectiv în efortul pentru îndepli­ preocupări este cuprinsă şi în­ ■— producţie maximă, fiecare uti­ tele, precum şi rezultatele pe luni ocupărilor lor pentru a da via­
nirea sarcinilor ce ne revin, iar drumarea îndeaproape a orga­ laj — productivitate maximă", şi trimestre. Menţionăm că re­ ţă sarcinilor merită mai mult
nizaţiei U.T.C.
In al doilea rând — o intensă „Cum ţi-ai adus azi contribuţia zultatele sînt ţinute la zi. efort. C. ARMEANU
sarcinilor
îndeplinirea
de
şi permanentă muncă de for­ Aşa cum a hotărât comitetul la Ce poate îi reproşat organiză­
mare şi educare, avînd în vedere de partid, o bună parte a acti­ plan?", „Cum ţi-ai ajutat tova­
1
că marea majoritate a colecti­ vităţii î-n rîndul tineretului o răşii de muncă ?“, „Cinstea şi CONSFÂTU1RE-DEZBATERE
corectitudinea — cartea de vizi­
vului o formează tineretul. desfăşurăm în cadrul căminului
de nefamilişti. Aici sânt organi­ tă a fiecărui om al muncii'"
Ţ’inînd seama de aceasta, co­ ş.a.
mitetul de partid a luat încă la zate periodic o seamă de activi­ Urmează, apoi, o seamă de „Virtuţile «inului pelitic - preienţe vii in
Începutul anului o hotărîre care tăţi politico-edueative sub gene­ chemări şi îndemnuri cu carac­
vizează cele două laturi de care ricul „Să trăim şi să muncim în ter mai concret, vizînd obiective
vorbeam. Hotărîrea conţine un chip comunist" sau sub cel nu­ şi sarcini concrete din întrecerea activitatea cotidiană a cenducătirului
însemnat n-umăr de acţiuni şi mit „Să discutăm despre tinere­ socialistă.
măsuri menite să asigure mobili­ ţe, educaţie, răspunderi". Aici Dăm şi aici eîteva exemple :
zarea întregului colectiv la în­ sînt invitaţi lectori ai comitetu­ „Urmaţi exemplul colectivului din domeniul ecommic8-s«:ial“
lui municipal de partid, medici,
făptuirea sarcinilor. Mă voi de la mina Lelese, care s-.a an­ Biroul Comitetului judeţean perativul trasat de secretarul gc
referi aici doar la eîteva dintre jurişti şi alte cadre, care poartă gajat să realizeze planul anual de partid, în colaborare eu re­ neral al partidului, tovarăş’
acestea. dialoguri cu tinerii pe o largă cu o lună mai devreme" ; „Redu­
problematică. Âv-em şi alte o- cerea cheltuielilor materiale cu dacţia revistei „Munca de partid", Nicolae Ceauşescu, ea toţi oo
în prezent, ne aflăm în plină biective stabilite pentru înfăptui­ a organizat, la Deva, o con- ducătorii să acţioneze ferm ca
pregătire a noului an de studiu rea cărora depunem eforturi sus­ 1 la' suta 'faţă de cele planifi­ activişti de partid, să înfăptuias­
conduce sfătuîre-dezbatere cu terna „Vir­
pe
cate
întreprindere
al învăţămîntului de partid şi ţinute. Urmărim, de asemenea, la economii în valoare de 1,4 tuţile omului politic — prezenţe că neabătut politica partidului şi
U.T.C. Consultăm oamenii în îmbunătăţirea calitativă a tuturor milioane lei pe an. Luptaţi pen­ vii in activitatea cotidiană a con­ statului în domeniul încredinţat
vederea încadrării lor în cursuri; acţiunilor ce le întreprindem. tru diminuarea -cheltuielilor ne­ ducătorului din domeniul econo- spre conducere, necesitatea de a 6
propagandiştii au fost deja sta­ productive şi a risipei de orice mico-social". se acţiona perseverent pentru ţii;
biliţi. FLOAREA SZEKELY fel". Lucrările consfătuirii au fost formarea ca oameni politici a La
Pregătim, de asemenea, cursu­ secretarul „Tovarăşi mineri ! Valoarea conduse de tovarăşul Ioachim specialiştilor din toate domeniile tâ
rile de perfecţionare a cunoş­ comitetului de partid unei tone minereu brut rebu- Moga, prim-seoretar al Comite­ de activitate.
tinţelor profesionale, în care vor de la Ţesătoria tat la suprafaţă se ridică la 160 tului judeţean de partid, pre­ Participanţii la dezbateri au
fi cuprinşi, pe categorii de pro­ de mătase Deva lei din care se pot cumpăra : 2 şedintele Comitetului executiv al subliniat că eficienţa muncii de
fesii şi grad de calificare, toţi Consiliului popular judeţean. conducere depinde în cea mai
angajaţii. Au participat membri ai Bi­ mare măsură de calităţile profe­
O bună experienţă în munca Evenimente politice roului Comitetului judeţean de sionale, politice şi morale ale ca­
cu oamenii are organizaţia de partid, activişti cu munci de răs­ drelor, au insistat asupra nece­
pundere la comitetele judeţean,
bază din secţia finisaj. Biroul sităţii de a cultiva spiritul de Ba
organizaţiei manifestă o preocu­ municipale şi orăşeneşti de răspundere, care să devină o mi
pare continuă pentru ca toţi co­ de mare însemnătate pai'tid, în organizaţiile de masă înaltă trăsătură a fiecărui con­ Pe:
şi obşteşti, în întreprinderi eco­
biv
muniştii să fie în primele rînduri nomice, conducători ai procese­ ducător din oricare domeniu de Ic
ale luptei pentru îndeplinirea (Urmare din pag. 1) că Muscel şi şantierul viitoarei lor de muncă din minerit şi si­ activitate. întărirea spiritului de
sarcinilor şi a angajamentelor în uzine de fire şi fibre chimice din derurgie, preşedinţi ai unor coo­ ordine şi disciplină, sporirea Rai
întrecerea socialistă. Pentru a- stabilit de Congresul al Xl-lea Cîmipulung, întreprinderea de perative agricole de producţie competenţei în soluţionarea pro­ da
ceasta, tuturor li se încredinţea­ ca în 1980 siderurgia românească porţelan din Curtea de Argeş, din judeţ. blemelor, acţiunea permanentă SI
pentru cultivarea unei atitudini
ză, prin planurile de muncă, o- să producă 17 000 000 — 18 000 000 şantierul viitoarei întreprinderi Dezbaterea şi-a desfăşurat lu­ înaintate faţă de muncă, stimu­ 6.
de proteine, întreprinderea „E-
ţiii
hiective concrete, vizînd realiza­ tone de oţel. lectroargeş" şi Combinatul chi­ crările în lumina indicaţiilor de larea dorinţei de autodepăşire, i io, a
Cu acelaşi prilej, judeţului Ia­
rea indicatorilor de plan, men­ lomiţa i-a fost conferit titlul de mic din Rîmniou Vîlcea. inestimabilă valoare date de se­ de mai mult şi mai bine — sînt ţ me
ţinerea unui climat de întrece- „Erou al Muncii Socialiste" şi Peste tat, secretarul general al cretarul general al partidului, to­ tot atîtea sarcini pe agenda zil­ 1 Da;
medalia de aur „Secera şi Cioca­ partidului a purtat un dialog varăşul Nicolae Ceauşescu, pri­ nică de lucru a cadrelor de con­ 1 soc
nul" pentru rezultatele deosebite fructuos ou cadre de partid şi de vind perfecţionarea activităţii ca­ ducere. i Rai
obţinute în anul 1975 la produc­ stat, ou specialişti şi muncitori, drelor, a pregătirii lor politico- ' me
Prin caracterul său de lucru, 4 .tul
care a'u salutat cu entuziasm pre­
Pregătirea ţia de porumb. In cuvîntarea zenta în mijlocul lor a tovarăşu­ ideologice. de schimb de experienţă, consfă­ zi:
rostită la marea adunare popu­
i De
lară de la Călăraşi, tovarăşul lui Nicolae Ceauşescu. S-a purtat un dialog viu, con­ tuirea a pus în faţa organelor şi ' ciul
Nicolae Ceauşescu a adresat cal­ în ansamblul activităţii inten­ cret, a fost împărtăşită experien­ organizaţiilor de partid, de masă i Rac
de felicitări judeţului, tuturor
propagandiştilor oamenilor muncii de pe aioeste se pentru dezvoltarea relaţiilor ţa dobândită de organele şi or­ şi obşteşti, sarcina de a se preo­ ) Fot
de prietenie şi colaborare cu toa­
Orc
meleaguri, urindu-le noi succese te statele desfăşurată de partidul ganizaţiile de partid în această cupa în continuare, cu şi mai cm
în îndeplinirea sarcinilor oe le şi statul nostru, ieri a sosit în direcţie, consfătuirea căpătînd multă stăruinţă, de pregătirea po­ Azi
De ieri a început în oraşe revin. Capitală o delegaţie de partid şi caracterul unui deosebit de util litică complexă a cadrelor de pe
şi municipii acţiunea de pre­ în judeţele Argeş şi Vîlcea, to­ guvernamentală laoţiană, condusă şi fructuos schimb de experien­ conducere, a specialiştilor, a tu­ 22,0
de
gătire, fără scoaterea din pro­ varăşul Nicolae Ceauşescu a vi­ de tovarăşul Kaisone Phomvjhâ- ţă, prilejuind, totodată, preţioa­ turor celor ce conduc procesele noc
ducţie, a propagandiştilor pen­ zitat atît unităţi mai vechi care ne, secretar general al Comitetu­ se învăţăminte şi concluzii, idei, muncii — garanţia înfăptuirii
produc de mai mulţi ani, cit şi lui Central al Partidului Popular propuneri, opţiuni pentru îmbu­ ferme, în toate domeniile de acti­ di;
tru anul de învăţământ poli- unele aflate în construcţie. Ast­ Revoluţionar Laoţian, prim-mi- 7,
tico-ideologic de partid 1976— fel au fost vizitate platforma Co- nistru al Guvernului Republicii nătăţirea muncii de viitor. vitate, a politicii Partidului Co­ te
1977. libaşulud, întreprinderea mecani­ Democrate Populare Laos. A fost subliniat cu tărie im- munist Român. gra
gie
Programul de pregătire cu­ tice
prinde atât activităţi comune, dioi
cît şi dezbateri pe forme ale SOCIALIZAREA MIJLOACELOR societăţii socialiste multilateral dez­ în ti
voltate, in R.S. România, ca rezul­
şi
■învăţământului. în cadrul ac­ DE PRODUCŢIE, trecerea Iiiijloa- ilMsţiîDsi&r politleo-eeoiaomie; tat al creşterii forţelor de produc­ De
celor de producţie din proprietate
tivităţilor comune se disting privată in mina celor ce munocsc, ţie şi al perfecţionării relaţiilor de dioj
expuneri, urmate de întrebări în proprietate socialistă. S.m. de p. producţie, mecanizării, automatiză­ 14,3t
rii şi cibernetizării producţiei, al
şi
şi răspunsuri, asupra principa­ este o necesitate obiectivă, o le­ creşterii gradului dc dotare tehni­
gitate general valabilă pentru toa­ cialislă şi cooperativizarea socia­ de maturizare, de înaintare trepta­ 22,01
lelor orientări date de Congre­ te ţările care trec la socialism şl listă a micilor producători de măr­ tă spre comunism. Ea realizează, că a agriculturii şi al accentuării răn­
iră t
sul al Xl-lea .al .partidului cu care decurge Cin acţiunea legii furi. înfăptuirea naţionalizării şi in perspectivă, o dispariţie trepta­ proceselor de urbanizare, va avea
ooncordanţci relaţiilor de produc­ cooperativizării duce la constituirea tă a deosebirilor esenţiale dintre loc dispariţia treptată a deosebiri­
privire la dezvoltarea econo­ ţie cu caracterul şi nivelul torţelor celor două forme de proprietate clase şl grupuri sociale, din punc­ lor esenţiale dintre munca fizică şi
mică şi socială a României în de producţie. Trecerea mijloacelor socialistă, de stat şi cooperatistă, tul de vedere al raporturilor ele munca intelectuală, dintre munca 6,1
agricolă şi cea industrială, dintre
cincinalul 1976—1980, sarcini­ de producţie in proprietate socia­ la formarea economiei socialiste u- proprietate şi repartiţie, al condi­ sat şi oraş, ceea ce va conduce la ţii;
tori
listă asigură concordanţa generală
nitare. In România, s.m. de p. s-a
ţiilor de muncă şi de viaţă mate­
lor izvorâte din documentele a relaţiilor de producţie cu carac­ realizat ca urmare a trecerii in rială şl spirituală. Politica P.C.R. o tot mai mare apropiere între 10,3!
Xl,0i
Congresului educaţiei politice terul forţelor de producţie, înlătură proprietatea socialistă de stat a în­ de făurire a societăţii socialiste muncitorime, ţărănime şi Intelec­ Ayz
tualitate, la o ţrescîndă omogeniza­
şi al culturii socialiste, pre­ contradicţia fundamentală a ■ capi­ tregului popor, a principalelor mij­ multilateral dezvoltate urmăreşte DiŞt
talismului, dintre caracterul social loace de producţie prin actul na­ crearea condiţiilor obiective, mate­ re socială a societăţii şi a nive-'
cum şi din -expunerile şi cu­ al producţiei şi însuşirea prival-ca- ţionalizării din 11 iunie 1948 şi în­ riale şi spiritual-ideolog ioc, pentru luliii general de civilizaţie. Omo­ cu
vântările tovarăşului Nicolae pitalistă a rezultatelor muncii. For­ cheierea procesului de transforma­ accentuarea procesului de omoge­ genizarea socială 6C va desăvtrşi pre
în comunism cînd se va crea o
la
Ceauşescu cu diferite prilejuri. mele şi metodele de înfăptuire a re socialistă a agriculturii în mar­ nizare socială, pentru perfecţiona­ comunitate de oameni liberi ţiloi
tie—aprilie 1962.
•sun. de p. pot fi -diferite de la o
rea formelor de largă participare
Bul
Activitatea de instruire conti­ ţară la alta, în funcţie de gradul OMOGENIZARE SOCIALA, proces socială la conducere, transformarea popor;;', muncitor unic, cu un nivel tine
înalt de dezvoltare a conştiinţei şi
nuă cu dezbateri metodice şi de dezvoltare economică, de nive­ de apropiere şi de întrepătrundere instituţiilor şi relaţiilor sociale po­ de pregătire, capabili să-şi reali­ 20,0<
lul de concentrare a producţiei în
a unor caracteristici ale claselor,
se încheie cu predarea pri­ diferite sectoare ale economiei, de grupurilor sau categoriilor sociale, trivit cerinţelor unei etape istorice zeze vocaţia, aptitudinile, talentul Mu;
superioare,
a
aceea
socialismului
tră;
melor două teme din tema- raportul de forţe dintre clase şl do înfăptuit pe scară naţională. Omo­ pe baza unei noi diviziuni sociale
alţi factori. Principalele căi -de genizarea socială este specifică so­ multilateral dezvoltat şi apoi aceea a muncii, conştiente şi nu spontane, 23,0(
ica orientativă. sun. de p. sînt : naţionalizarea so- cietăţii socialiste aflată în faza sa a comunismului. In etapa făuririi libere şi nu forţate.
U-