Page 2 - Drumul_socialismului_1976_09
P. 2
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI
r-
[vi
( ţii ; 1
G,00
La IMJ.M.B. Craselor — unitate cu activitate model: La m
Li ; 9,
rubrica: tineretului ■ 1 \ rilor ;
uşoari
11.05 j
llarsee poSitico-educatlvă—un dialog viu, concret 12.05 1
coteca
Discuţiile individuale şi semnarea Iară
12,30 :
şi permanent cu oamenii, în sprijinul Re vist.
1 la 3
angajamentului solemn—moment de mare
16.00 I
văţăm
realizării sarcinilor de producţie te ; K
«le oţ
însemnătate în educaţia comunistă a tinerilor român
Craiul
Comitetul de partid, birourile motorină, cărbuni, benzină ; ce concursului gazetelor satirice — registr
organizaţiilor de bază de la înseamnă o oră nemuncită, o ab vom arăta că cei ce ajung la ga Ca în multe alte organizaţii re Gigl J
U.U.M.R. Crişcior acţionează cu senţă de la lucru, o întîrziere. zetă, cer să li se aplice sanc voluţionare ale tineretului din cu crescut după semnarea angajamen conten
tului solemn. De la începutul anu
că —
tot mai multă perseverenţă şi, De mult interes se bucură şi a- ţiuni administrative numai să-i prinsul judeţului nostru, la I.M. lui au fost realizaţi, fie prin re- 17,40 r .
firesc, cu tot mai mult folos pen cele panouri care prezintă cazuri luăm de la usturătorul colţ „Te Hunedoara s-a acordat o atenţie condiţionarea unor piese de 18.00 (
tru a transpune în viaţă ideile de laudă şi preţuire la adresa văd" al gazetei. Scoţînd în evi deosebită întregii activităţi desfă schimb, fie prin recuperarea de pus «1
izvorâte din documentele Congi'e- unor muncitori. „Urmaţi exem denţă experienţa bună, faptele şurate în vederea purtării discu metal sau prin economisirea ener Ritm,
sului educaţiei politice şi al cul plul lui... care timp de 10, 15 de laudă, cr-iticînd cu asprime, ţiilor individuale cu toţi tinerii giei electrice, a combustibilului pe
turii socialiste, sarcinile ce revin sau 20 de ani de muncă nu a dar concret şi principial, risipa, din cadrul organizaţiilor U.T.C. a- ste 700 000 de lei, care au intrat mr
organelor şi organizaţiilor de avut nici o absenţă, nici o întîr neglijenţa, chiulul, gazetele noas supra modului în care îşi îndepli în circuitul economic al secţiei.
nesc sarcinile în procesul produc
partid cu p'rivire la formarea ziere, nici o abatere, a dat nu tre au un puternic rol educativ tiv, asupra felului în care înţeleg Din discuţiile avute cu uteciştii
conştiinţei socialiste a oamenilor mai lucrări de calitate". La mo- şi mobilizator. Ne-am convins să-şi ridice pe noi trepte nivelul am remarcat că toţi sînt interesaţi Muzica
de. bunul mers al producţiei, de
muncii. Preocupările de fiecare delărie, ca să mai dăm doar un tot mai mult că munca politico- cunoştinţelor politice şi profesio buna gospodărire a avutului ob voastr;
zi evidenţiază căutările ce se în exemplu, pe un panou scrie : „In educativă bine concepută şi des nale. In paralel cu aceasta, s-a ştesc, de utilizarea raţională a tim oră :
treprind pentru găsirea celor mai acest sector: lucrări de cea mai făşurată, poate aduce o contri făcut şi o analiză temeinică a com pului productiv. Printre aceştia
eficiente şi interesante metode bună calitate; respectarea norme- buţie însemnată la îndeplinirea portamentului uteciştilor în familie se numără strungarul Daniel Stu- MIER
ale muncii politico-educative de lor 'SţT.’S. ; locurile de muncă sarcinilor de producţie. Âm în- şi în societate, cit şi asupra par pineanu, morlezorul, Nicolae Săvu-
ticipării acestora la viaţa de orga
masă, adaptarea lor la condiţii- cele mai curate ; nici o întîrzie- cercat s-o apropiem — şi în bu nizaţie. lescu, Ioachim Lăscuţ. cel mai 6,00
le concrete, specifice, din'fiecare re de la program". Zi de zi se nă parte cred că am reuşit — de Astfel, la organizaţia U.T.C. de bun bobinator din secţie. Tot la ţii ; 8,
adunarea generală a fost reliefată
La mi
sector, secţie, atelier, loc de mun- urmăreşte înfăptuirea acestor inima oamenilor noştri. De aceea, la atelierul mecanic — secţie unde pregnant activitatea altor tineri tă ; 9,<
că Toate laturile acestei activi- deziderate, ca şi modul cum se ei sînt receptivi la asemenea ponderea angajaţilor o deţin tine care, pe lingă munca în producţie, rilor ;
tăţi, munca politico-educativă în înţelege şi respectă o altă che- mijloace, îşi îndeplinesc cu mul- rii — adunarea generală în care îşi aduc contribuţia în localităţile liste ;
— em
ansamblul ei, urmăresc continua mare a eticii noastre : „Să com- tă abnegaţie obligaţiile de mun- s-a făcut bilanţul discuţiilor pur de unde sînt, la treburile obştii, Micro f.
dezvoltare şi perfecţionare a ati batem : îngîmfarea, aroganţa, că. Aşa a fost posibil să ne re- tate cu fiecare utecist în parte şi ia munca în C.A.P. Sînt foarte Intilnir
tudinii noi, înaintate faţă de dispreţul faţă de oameni!“. înnoim angajamentul iniţial de s-a semnat angajamentul solemn, mulţi tineri, însă mă opresc la fra şi infc
a constituit un moment de o im
Ştiinţa
muncă, creşterea spiritului de Propaganda vorbită, cea pe ca- a da în acest an o producţie portanţă deosebită în viaţa între ţii Petru şi Dorel Dăbucea-nu, compo;
răspundere în producţie,crearea re o desfăşoară agitatorii este, suplimentară în valoare de gii organizaţii, a fiecărui tînăr. Gheorghe Hertan care pe lingă Ies cu
toate acestea găsesc un prilej de
unei emulaţii în rîndul tuturor de asemenea, bine organizată, 1 200 000 lei, lă 4 000 000 lei. Pe Prin semnarea acestui document a discuta şi cu colegii, de a le da 13,00 E
muncitorilor în vederea îndepli- eficace, se acordă multă seriozi- 8 luni am făcut aproape 3 500 000 se întăreşte calitatea de membru un sfat prietenesc, de a-i ajuta bul in 1
nirii ritmice şi la un înalt nivel tate muncii politice de la om lei, ceea oe ne permite să ne al U.T.C., iar prin respectarea an atunci cînd este cazul. Şi pentru nai ; 1
calitativ a sarcinilor ce revin u- la om. în fruntea celor care des îmbunătăţim încă o dată angaja gajamentului solemn, activitatea rabotorul Ioan Sîrghie a devenit 16,45 A
ţii noa
nităţii noastre. făşoară o asemenea activitate se mentul anual. pe linie de organizaţie şi de pro o practică acest lucru. Este comu 17,20 T
Bunăoară, vom sublinia carac află cei mai destoinici comunişti, Diversificînd în continuare ducţie va căpăta noi valenţe. nist şi vrea eu tot dinadinsul ca mea ;
— Aşa cum arăta secretarul ge
terul concret al propagandei vi membri de partid cu munci de mijloacele muncii politico-educa neral al partidului, tovarăşul cei care promovează din rîndurile Ne-am
20,30 I
zuale, ca şi a celei vorbite. De răspundere în unitate, în forma tive de masă, legînd-o tot mai Nicolae Ceauşescu, nouă, tinerilor organizaţiei de tineret în marea 20,50 IN
familie a comuniştilor să fie oa
pildă, la intrarea în uzină, în vă- ţiile de lucru, fiecare organiza strâns de preocupările celor că ne revine nobila misiune de a ti meni ale căror fapte să le fie în neavoa
eul tuturor, pe un panou fru ţie de bază avînd 5—6 agitatori rora li se adresează îi acordăm promotori activi ai tradiţiilor de deplină concordanţă cu vorbele. oră ; ;
mos, scrie : „Bine aţi venit! Azi permanenţi. muncă şi de luptă ale clasei rrmn- Creşterea şi îmbunătăţirea preo
începem o nouă zi de muncă, în Vorbind despre activitatea ga tot mai mult şi mai cu folos a- citoare, ale colectivului din ebre cupărilor, atît pentru o mai JC
care competenţa, hărnicia şi ta zetelor de perete şi satirice, vom tributele unei pîrghii însemnate facem parte — ne spunea secreta bună cunoaştere, cit şi pentru so
rul biroului organizaţiei U.T.C. de
6,oo :
lentul dumneavoastră să fie fo sublinia că ‘ ele sînt întotdeauna în îndeplinirea sarcinilor noastre la acest atelier, tovarăşul Aurel luţionarea sistematică a tuturor as ţii ; 8,1
losite în scopul îndeplinirii sar pe fază, la zi, ţin bine pasul cu de producţie. Vlăiconi. De aceea, la nivel de pectelor legate de munca şi de La mic
cinilor de plan. Spor la muncă, evenimentele din întreprindere, secţie desfăşurăm acţiuni menite viaţa tinerilor, de utilizarea plăcu tă ; 9,0
dragi tovarăşi!“. La ieşirea din cu viaţa colectivului, intr-un cu- IOAN GABOR să contribuie la îmbogăţirea aces tă şi instructivă a timpului liber, Ailor ;
piogram, oamenilor li,se adresea- vînt, sînt actuale, exigente şi de locţiitor cu probleme tor tradiţii cu noi fapte de mun — sînt probleme ce stau în atenţia Iancu ;
rii bul
ză cuvintele : „Am încheiat o zi aceea, căutate. La gazeta satiri- de propagandă al secretarului că. Tinerii din organizaţia noastră noastră în permanenţă. „U“ -
de muncă. Am avut datoria să că, de pildă, poate fi găsită „edi- comitetului de partid manifestă un interes deosebit pen 12,05 In
ne îndeplinim cu cinste, conştiin- ţia somnoroşilor", realizată de de la U.U.M.R. Crişcior tru acţiunile voluntarapatriotice în DORIN CORPADE Iară <
sprijinul producţiei, interes care a
eiozitate şi devotament sarcinile colectivul de redacţie în urma u- 12,30 IVi
Revista
de producţie. Vă mulţumim pen- nui raid de noapte făcut la toate 1 Ia 3 ;
tru aportul adus şi vă dorim o- locurile de muncă. Cei găsiţi ÎN PREOCUPĂRILE DE PRIM ORDIN ALE CONSILIILOR POPULARE \ Radio ju
dihnă plăcută !“. somnorind, a doua zi şi-au vă- un cîni
Pe alte panouri li se explică zut caricaturile. Iar pentru a ţel ; 16
şi chit
oamenilor concret ce înseamnă demonstra forţa educativă a ga Sistematizarea şi dezvoltarea armonioasă a iocalităfilor \ Dugme
rf reducere de 10 la sută a con- zetei satirice — clasată pe locul Scrisori
sumurilor de energie electrică, întîi la faza pe oraşul Brad a înregist
In ultima vreme datorită preo rilor precum şi de la normele de do stabilit ca de acum înainte, să se Iară >7(
cupărilor birourilor executive ale tare şi finisare a noilor locuinţe, asigure în mod gratuit proiectele 20,00
cînfcec ;
SUBREDACŢIILE NOASTRE VOLUNTARE TRANSMIT : consiliilor populare, în acţiunea de în unele localităţi rurale se reali necesare acelora care doresc sâ nornic ;
sistematizare şi construcţie s-au zează încă în zonele centrale de-a adapteze la teren proiecte tip. Toa sa dum
obţinut rezultate bune. Nu există lungul drumurilor naţionale, clă te proiectele pentru case noi de într-o c
comună din judeţ in care satele diri fără etaj, urreori fără respec locuit vor fi elaborate numai prin
Acţiuni concrete pentru educarea politică să nu fie cuprinse într-un amplu tarea regimului de aliniere, din Institutul judeţean de proiectare,
proces de înnoire şi înfrumuseţa materiale nedurabile şi care nu a- în toate cazurile amplasarea clădi y VII-.
re. în comune ca Ilia, Geoagiu, sigură un front stradal corespun rilor se va face păstrînd specifi
cul zonei. în localităţile în care \ 6,0(1 ]
zător. De asemenea, se mai execu
şi profesională a femeilor multe din construcţiile executate tă construcţii fără autorizaţie, iar clădirile sînt amplasate la limita l ţii 5 8,
Dobra, Baru, Pui, Zam şi altele,
ţ La mic
în ultimii doi ani se încadrează in în unele cazuri, organele care trotuarului, toate clădirile noi se
•Comisia de femei din între prin el aeţionînd în direcţia lăr normele legale de sistematizare. emit autorizaţia de construcţie, nu amplasează pe această aliniere. In l tă ; 9,0
! rilor ;
prinderea „Victoria" Călan, în girii orizontului cultural al fe Au fost construite în această peri analizează temeinic documentaţiile localităţile în care clădirile sînt l 10,30 S
drumată îndeaproape de către meilor. Aici, am organizat dez oadă peste 100 case cu parter şi prezentate, iar loturile necesare amplasate în spatele împrejmuiri 1 portret
comitetul de partid, desfăşoară bateri, simpozioane, mese rotun etaj cu o arhitectură care urmă- pentru construirea de locuinţe şi lor, clădirile vor fi amplasate la i ele Po]
o susţinută muncă de educaţie de şi alte acţiuni culturale, lite reş.te valorificarea tot mai accen anexe gospodăreşti nu se încadrea 1,50 m faţă de împrejmuire. Faţa 1 — Mag
ză
întotdeauna
) cu mei
multilaterală a femeilor munci rare menite să îmbogăţească ori tuată a tradiţiilor specifice, a ma prevăzute de lege. în limitele dele clădirilor vor fi întotdeauna 1 preţul
paralele cu strada.
toare. zontul de cunoaştere al femeilor terialelor locale. în uncie comune, Pentru concretizarea măsurilor Sesiunile consiliilor populare co 1 Ia zi :
Pentru început ne-a preocupat muncitoare. Asemenea acţiuni au cum sînt Ilia, Geoagiu, Dobra, Pui stabilite în domeniul sistematizării, munale reprezintă un prilej pen L lor ; i:
student
’
ideea ca toate muncitoarele să-şi fost organizate pe teme ca.:, in concomitent cu lucrările de con pentru dezvoltarea economico-so- tru analizarea activităţii desfăşu l nai ; t
strucţii, se realizează reţele de a-
completeze studiile de cultură tegrarea tinerelor în producţie, limentare cu apă, iar în unele au cială a localităţilor rurale în pe- rate în domeniul sistematizării, ' mînlul
generală, apoi fiecare să-şi facă rolul femeii în zilele noastre, început şi lucrări de canalizare. roiada 1976—1980, în cursul lunii pentru adoptarea unor măsuri con V zică u<
o calificare. Rând pe rînd, comi momente literare, vizionări de Cu toate realizările bune se cu septembrie vor avea loc sesiuni crete, energice, astfel Incit neajun ! trie ; 1
ale consiliilor populare comunale. surile semnalate să fie înlăturate y Ne-am
sia de femei din întreprindere a filme, audiţii muzicale, expozi nosc însă şi neajunsuri. Din con Cu acest prilej, se vor generaliza cît mai grabnic. Asigurînd aplica / 20,15
discutat cu toate femeile munci ţii şi altele. troalele efectuate de lucrători din rezultatele obţinute pînă în pre rea în viaţă a schiţelor de siste J Radioai
toare, îndemnîndu-le să se în în cadrul clubului „Femina" aparatul Consiliului popular jude zent în aplicarea Legii sistematiză matizare, consiliile populare comu adresa
scrie la şcoală pentru a-şi com vom organiza dezbateri pe o lar ţean cu privire la activitatea de rii şi se vor analiza în spirit cri nale sînt chemate să-şi organizeze l Xadioji
pleta studiile. Paralel, am antre gă problematică vizînd implica sistematizare şi construcţii ce se tic şi autocritic problemele care întreaga activitate în acest dome ^ muzica
desfăşoară in localităţile rurale, se
nat în această acţiune o bună ţiile revoluţiei tehnico-ştiinţifice, constată încă existenţa a nume n-au fost rezolvate în spiritul re niu, într-o permanentă conlucrare
glementărilor în vigoare, al pro
parte din ingineri, cerîndu-le cultura tehnico-economică, peda roase abateri de la prevederile priilor interese ale obştii satelor. cu cetăţenii şi atragerea lor efec
tivă la înfăptuirea acestei opere \ SÎMSi
sprijinul în pregătirea muncitoa gogică, psihologică, sanitară etc. Legii sistematizării, în special pri In vederea stimulării construc pusă în slujba dezvoltării econo-
relor în vederea sesiunilor de e- în scopul ridicării pe o treaptă vind numărul de niveluri al noi ţiilor de locuinţe la sate, spriji mico-sociale a tuturor satelor. S 6,00 1
xamene. în acest fel, au fost or superioară a educaţiei materia- lor construcţii, amplasarea clădiri nirii con-orete a cetăţenilor în a- ţ ţii ;• 8,1
ganizate cursuri de pregătire, list-ştiinţifice, al îmbogăţirii ori lor şi gradul de ocupare a terenu plicarea Legii sistematizării, s-a Arh. ION CONSTANT1NESCU i La mic
consultaţii la materiile mai grele zontului lor de cunoştinţe cultu • tă ; 9,(
pentru ca muncitoarele noastre rale, vom invita intelectuale, ca cialiste Federative Iugoslavia, pre \ <lio ;
să se poată prezenta onorabil la re să ne ajute în desfăşurarea şedintele Uniunii Comuniştilor din l 10,50 M
examene. activităţilor variate ce le vom actualitatea politica Iugoslavia şi a tovarăşei IOVAN- Fărcaşr
Totuşi, principala noastră pre întreprinde. De asemenea, cu KA BKOZ, vor face o vizită ofi 1 nici soi
ocupare a fost şi rămîne îndru sprijinul juriştilor vom continua cială de prietenie în R.S.F. Iu ^ nor —
marea şi sprijinirea femeilor de acţiunile’ de popularizare şi cu (Urmare din pag. I) Partidului Comunist din Uruguay, goslavia, în perioada 8—11 sep i cu ; 12,
care, la invitaţia C.C. al P.C.R.,
a se pregăti într-o anumită me noaştere a legilor, a tuturor ac face o vizită în ţara noastră. Cu tembrie a.c. 1 popular
serie. O bună /parte din ele s-au telor normative. un bun comun al tuturor popoa acest prilej s-a procedat la un Tot în cursul săptămînii trecute, ţ rat ; ÎS
calificat în meserii ca bobinatori, In viitorul apropiat ne vom relor din această zonă şi, am pu schimb de păreri privind activita tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU ŞMgăre
macaragii, laboranţi, turnători, ocupa mai intens de educaţia sa tea spune, al întregii civilizaţii tea şi preocupările celor două a mai primit delegaţia Partidului gardo
manevranţi de benzi şi altele. nitară a femeilor muncitoare, ac europene. De aceea, studierea, partide, precum şi în legătură cu De la
t Muncitoresc Socialist Luxembur
Preocuparea comisiei de femei ţiune în care vom antrena cu aprofundarea şi punerea în va unele aspecte ale situaţiei interna club ; :
ţionale, ale mişcării comuniste şi ghez, pe ambasadorul Uniunii So
loare a acestei preţioase moşte
nu se rezumă însă numai la ase predilecţie un număr sporit de niri reprezintă o cauză nobilă, muncitoreşti. Vineri, 3 septembrie, vietice la Bucureşti, ambasadorul Vocaţia
menea activităţi. Ne ocupăm per medici. legată nemijlocit de eforturile a primit p-e preşedintele părţii Iu bal mii
manent de ridicarea nivelului După cum se ştie, întreprinde pentru adîncirea cunoaşterii reci goslave în Comisia mixtă româno- R.P.D. Coreene, ambasadorul Re rele ser
politico-ideologic al angajatelor, rea noastră va cunoaşte în vii proce dintre popoare, pentru înţe dugoslavă de colaborare economică, publicii Ciad, pe Atsu Koffi Ame- că ;
de cunoaşterea şi aprofundarea torii ani o puternică dezvoltare, legere, bună vecinătate şi conlu cu oare prilej a fost reafirmată go, membru al Biroului Politic al Braia,
documentelor programatice ale ceea ce va ridica şi pentru comi crare paşnică între ele". dorinţa comună a celor două părţi Uniunii Populare Togoleze, pre George
de a amplifica şi întări relaţiile de
In cursul săptămînii trecute, to
..partidului, a Codului principii sia de femei probleme noi. Ne varăşul NICOLAE CEAUŞESCU, bună vecinătate şi cooperare din şedintele Curţii'' Supreme a Repu in Rom
lor şi normelor muncii şi vieţii vom strădui să le facem faţă cu -secretarul general al partidului, tre România şi Iugoslavia. Presa blicii Togo, membrii conducerii co adresa
comuniştilor, ale eticii şi echi succes. preşedintele republicii, a avut în cotidiană a anunţat că tovarăşul loniei române din Austria, precum
tăţii socialiste, a legilor statului. tâlniri şi a primit o seamă de per NICOLAE CEAUŞESCU si tovară non-
SZAKACS ELISABETA şi pe trimisul special al Radiote-
(Folosim, de asemenea, cu re sonalităţi - marcante. Sîmbătă, s-a şa ELENA CEAUŞESCU,' la invi
preşedinta comisiei de femei întâlnit cu tovarăşul Kodney Aris- taţia tovarăşului IOSIP BKOZ leviziunii Italiene (RAI — TV), că
zultate bune clubul „Femina", de la I.V. Călan mendi, prim-secretar al C.C. ai TITO, preşedintele Republicii So ruia d-a acordat un interviu. V